Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • T13 Evaluarea

    Uploaded by

    Corina Zorila
    13 views14 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views14 pages

    T13 Evaluarea

    Uploaded by

    Corina Zorila

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 14
    151 CAPITOLUL XII forme, strategii $i metode bei de evaluare, interpretari actuale e, functii, ), Elaborarea pro semnificatii Evaluarea scolar’: definire, etap (traditionale si complementare) Interactiunea predare-invitare-evaluare: DEFINIRE tiv Evaluaren este o component» procesulul instuctiv—educstiv.” Evaluarea reprerini® toalitatea actvitailor prin care se core ct toas interpreteaza datele obtinute in urma aplicarii_unor tehnici, metode de contiaiital’ asurare, elaborate in conformitate cu obiectivele $i tipul evaluari, in functie de Com Te € Brupul de Iucru vizat, in scopul emiterii unei judecati de valoare pe care se bazeaza 0 2 cizie in plan educational. In mod curent prit ntregului proces de invatamént care asigura evide nivelul performantelor si eficienta acestora la un moment de predare-invatare. ‘ i f Evaluarea are rolul de a masura si aprecia, in functie de obiective, eficienta procesului de predare — invijare, raportata la indeplinirea functiilor ei, In cerintele economice si culturale ale societatii contemporane. Sistemul de evaluare din invajimant vizeaza: | -ationale utilizate in scopul rezolvarii + Evaluarea obiectivelor curriculare si a strategiilor educ: acestora. ae Te 3 * Evaluarea activitatii de predare-invijare, a strategiilor didactice gi a metodelor de ge actul didactic complex integra nostintelor dobandite si valoarea, de perfectionare a actu evaluare in invayamént se intele ntierea cantitatii cu it dat oferind solut invatamant. + Evaluarea nivelului structurilor psihice ale elevilor (cognitive, operationale, psihomotrice, atitudinal-valorice). + Evaluarea performantelor profesionale. + Evaluarea intregului sistem de invatamént. + Informarea elevilor, a parintilor si a societafii cu privire la rezultatele obtinute si asupra cauzelor nerealizarii obiectivelor curriculare propuse. * Diversificarea metodelor si tehnicilor de evaluare, prin utilizarea unor procedee alternative, A evalua inseamna deci a determina masura in care obiectivele programului de instruire au fost atinse precum $i eficienta metodelor de predare-invajare folosite. Termenul de evaluare scolari desemneaza actul prin care - referitor la o prestatie orala, scrisa sau practica - se formuleaza o judecata prin prisma unor crterii, Evaluarea $i notarea gcolar& alcatuiese © modalitate de codare numerica - insotita de aprecieri calitative - a rezultatelor obtinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10. Prin evaluare se intelege masurarea $i apreciere cantitativa a efectelor invatarii scolare. Evaluarea este aplicabila in doua planuri: 1. cu referire Ia efectele invita 2, eu referire la insusi procesul instructiv-educativ Primul plan vizeaza relatia profesor-elev: nivelul de pregatire a elevilor si evolutia acestuia in timp, in functie de posibilitaile lor eale de invatare prin raportare a performantelor obtinute de scoald Ia cele asteptate de societate AI doilea plan vizeaza autoestimarea profesorului, factorii de indrumare si control ai invatamantului in vederca asigurarii unei verfiar sistematice gi integrale a performantelorelevilt 2 conceperii $i realizarii unui proces instructiv-educativ capabil sa cultive interesul tudiu al dente interesul pentru Verificarea si aprecierea cunostintelor dobandite de elevi in scoala det dere insemnat in munca profesorului la clasa. Pe langa prezentarea metodelor de predare, paige, ihapedagosict trebuie sa include si familiarizarea cu tehnicile de examinare si iar re, pregatirea psihopedagoe! Evaluarea reprezinta un act absolut necesar a a a al luarii deciziilor, in special. In procesul de invalimdn en hence eat eee seed ameliorari de In © etapa la alta, prin adena en rmalile necesare reel situatiilor de in 2 adoptarea_masurilor corespunzatoa® . Re re eer: 152 -antitativa a comportamentului, precum si emiterea 4 acestui comportament, respectiv la concordanta valuarea cuprinde descrierea calitativa sj jndesti de valoare referitoae la dezirabittat ‘omportament si obiective, 5 In didactica, evaluarea poate fi defi yeaa preluerarea informatiior obtinute inita ca activitatea profesorul n cu ajutorul carcia se prin verificare, in sensul intarii reall e ‘ 7 Spesntlor pepe gi Geprinderitor elevilor. Ea reprezint aprecieri si corectaié mest incearca sa determine gradal Ea reprezinta un proces sistematic prin care profesor Sradul in care obiectivele edueationale sunt atinse de care elevi, © mai care const ino judecata de valoa [ ire asupra rezultatelor scolare ale elevului. ETAPE Siructura actiunii de evaluare didactca i id include tei opera oa trei operat 9 DES Misurarea_presupune aplicarea zs ave tive educative si a Sone acs nor tehnici specitice pentru e cunoaste efecele aciuni nance eee wl op dein, Extn msi este cond rmisurd flosite si i Misrareapresupune o determinae obiectna pr suveinderca gure ot ica emiterea unor judeciti de valoare rorideree tgsruass lor rea sau evaluarea propriu-zisi constitui Annee so ‘alunea prpriu.zistconstiie proces de judzath de valor reztatelor const, prin € estora cu scopurile urmirite Ea presupune si semnificajia unui rezultat , Functia de diagnozi- identified dificultaile de invajare; 3, Functia de prognozi- realizeaza predicfia performantelor si comportamentelor viitoare vitoare, in contextul pedagogic; 4 Functia de apreciere- asigurd cresterea eficiente proceselor de instruire: 5, Funetia de erestere a responsabilitii_profesorlor- duce la cresterea cali pregitire asigurat elevilor; 6. Funetia de feed-back- duce la im 7. Functia de evidentiere a eficacititi nivelul de pregatire al elevilor, edt si competentel 8. Functia de formare Ia elevi_a_unei_autoestimal implicarii acestora in procesul de invatare; : 9D Fraute de apreciere a performantelor scolare (orin nota) si functin de_sclectie (prin examene) e », unetin de eficientizare 2 proceselor de insinine (prin ameliorarea raporturilor dine -ezultate-resurse utlizate-calitatea proceselor de instruie) Raportanduene la derularea unei seevente de invajare, sau prin relationare a un ansamblu Siucturat de antivitai de formare, am putea dscerme tei funei ale evaluar nivelului de iri, pred i invat invatimant- care se releva in atét i Je lor la intrarea in viafa activa; orecte si_pozitive- asiguri cresterea bi ~ 153 y jilor scolare; hizitiilor scol ie je formar side educate: sl re indivizilor, ietiicareaceloy 1. verificarea sau identificarea a ori 2. perfectionarea si regularizarea cal lesnicioase gi pertinente cai de instructie a 3. sanctionarea sau recunoasterea sociala os formare. la nivelul unei clase, este indicat sa tinem cont de rei funetiny Daca ne raportam ta nivelul unei clase, este indie Hl 4 actiunilor educc ie cri 02 reper prielpate petty onaica ta vedere axiguai nul rte among ientarea deciziilor de natur : i in desires eval prin stabiiea celor mai bune cai de incorpo stintclor ae formarea elevilor sia parintilor asupra stadilui formar $i asupra progreselor actuae sy . informarea elev a Posibile; 3. stabilirea unei ierarhi loc sau rang valoric. jate obiecti : , i degajate obiective specif Coroborand nivelurile macro- si microsistemice, unde pot fi degaje Pe ice, Vom, ‘Sugera 6 functii ale evaluarii: iy pasta an eee nide a constta daca o acivtate instruetiva s-a derulat ori a avut loc in conditi opine, « cunostinta a fost ir ta, 0 deprindere a fost achizitionata; ‘ : himbarior operate asupra indivizitor any, ita sau explicita, prin atribuirea, in functie de rezultate, any impli ae de diagnosticare a cauzelor care au condus la o slaba pregatire si la 0 eficienta scazuta 3 actiunilor educative:, , i, 4. de prognosticare a nevoilor si disponibilitailor viitoare ale elevilor saw ale insttutilor de invayamant; 5. de decizie asupra pozi un nivel al pregatirii sale; in perspectiva elevului (stimulativa, de intarite a rezultatelor, formarea de abilitati, de constientizare a posibilitatilor, de orientare seolara si profesionala) gi in perspectig profesorului (pentru a sti cea facut gi ce are de realizat in continuare). Funetiile evaluari apa si se atualizeaza diferentat. Toate Functile invocate se pot inteza, ‘mai mult sau mai putin, in toate situatile de evaluare. De pilda, dupa sistemul de referints un examet Poate dobandi mai multe functii, plecand de Ia intentile diverse ale- -profesorlor, de a conrolaachizitile scolare la inceputul unui cictu scolar, de a decide asypa promovarilor; ~ elevilor, de lua cunostinta de reusitele si progresele lor; ~parintilor, de ase informa asupa director de dezvoltare a copilor in scopul de scolar si profesional in cunostinta de cauza; Jac ieetoilor de scol, de a controla profesori, plecand de la standardele asupra carom $4 cazut de acord, de a identifica scaderi in actvitatea scot ;, Soeietii, de a se informa asupra modifcarilor aparute in cerintele gi dezideratele tine generati : Evaluarea are o valoare motivationala; dorinta de Succes, respectiv teama de egec sunt imbolduri importante in invajare. Succesul sistematic. inser motivatia invatarii pe o spiral ascendenta in timp ce esecul poate duce la" demotivare™ In concluzie, se poate aprecia ca, principale atribu eficientei $i autoreglarea procesului de invatimaint profecery one i Profesorii putand elevil Iuand cunostnia de resitele prac at Putand controla achizitiile scolare, iar comunitatea de a se inform: irectiei in care i i diners 5 ‘a asupra directiei in care evolueaza eo Fee te at utetei generat. In acest sens, se vorbeste despre Cvaluarea efi invatamanuulti dar este la fel de necesar, sa fie asigurata ecient, evaluarii, Acest ultim aspect are ° importanta deosebita, deoarece el ari. Acest ultin/asp, Poate fi cel mai el fi i de lt ‘ai elocvent le controVevaluare Ia autocontrol/autoevaluare, ceca ce sustine ij a nai ee oe de lt determinare si tutela la 0 autodeterminare motivata permanent,” Plait mai larg trecerea lev intr-o rarhie sau int-o forma of sau asupra integrarii unt orienta ii ale evaluarii constau in masurarea FORME Dupa criteriul obiectivitati si al wradutui de + evaluarea subiectiva, care se caracterizeasa prin - evaluarea obiectiva, se caracter it i : ectiva, se-ca eaza pri it ici speci : trasatur, a unel prestati a unei experiente; "" 0sirea unor tehnici speciale de masurare aU Dupa criteriul scopului si al f al freeventei in utilizare dist istingem: r tal 158 saluarea initala, prin ahi a lured inl, Gin car s sbi nivel de pregtie al elev Ia incept uel erioade 2 , la inceputul unei teme ment, P steer in programul de ‘ari, capitol, precum si conditile in care acesta se vualuarea continua (formativa ‘ Bvurea continua forma), presipune verre pemaneta reno, fe raul proces inser Ge Obieei operandu-se pe seevente mici. Teveres la secvents urmatoare Se Fr Guba ce se cunoaste modul de desfasurae si eficienta educationala a Mventel evaluate, rezultatele obtinute de elevi, prin adoptarea de masuri de ameliorare_privind Ide invStare si performantele unor elev Evalarea sativa cumulates debts elizeza fine ne etape de insti ial a epoaticire| pest cance capitol si, periodic, la sfarsitul semestrelor, al anului scolar, al cial de rin conceperea unor subiecte cuprinzatoare care sa acopere intreaga arie jematien abordata. Pr acoper i In aplicarea acestor forme de evaluare, se realizeaza compararea rezultatelor constatate cu sivlul celor inregistrate la inceputul etapei de instruire. procesul STRATEGII $I METODE (traditionale si complementare) Sirategile de evaluare reprezint& modalitiile sau tipurite specifice de integrare a operatiilor de misurare-apreciere-decizie in activitatea didactici/educativa, integrare realizabila Ia diferite jntervale de timp scurt, mediu 5i hing si in sensul indeplinirii unor functii pedagogice specifice. Fiind un proces multidimensional, se pot identifica, in functie de criteriilealese, mai multe tipuri |. Din punet de vedere al situatilor de evaluare, putem identifica doua strategii = - evaluare realizata in circumstante obisnuite, bazata pe observarea activitatiielevilor, evaluare specifica, realizata in conditii special create ce presupune elaborarea $i splisrea unor probe, partenerii angajati in proces fiind contienti de importanta demersurilor de \erficare si apreciere intreprinse; 2, Dupa accentul pus pe proces sau pe sistem: * evaluarea de proces — se refera la performantele elevilor; v evaluarea de sistem — accentul se pune pe sistemul in care se desfasoara procesul de invatamant; 3. Dupa funetia dominanta indepli = evaluare diagnostica (se realizeaza 0 lacunelor si erorilor in cunostinte si abilitati dar si a “punetelor forte” releva cauzele care au generat neajunsurile constatate); ~ evaluare predictiva prin care se urmaresteprognozarea gradulti respunda pe viitor unui program de instruire; ‘{ Dupa modul in care_se inteareaza in desfasurarea procesului didactic, putem identifica tei strate eputul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili ita, putem identifica doua strategii diagnoza descriptiva ce consta in localizarea si0 diagnoza etiologica care care elevii vor putea sa = evaluare initiala, realizata la nivelul la care se situeaza elevi ~ evaluare formativa, care insotet inrindul tuturor elevilor din toata materia; “ i soe vanes sumativa, care se realizeaza de obicei, la sfirtul unei perionde mai lun instruire; 5: Dupa autorul care efectucaza evaluarea,putem idemifica tre stati aoe cai yr intreprinsa de aceeasi persoana/insitute care este direct implicata si a watatorul sau profesorul clasei); condus activitatea de invatare (de exemplt, 5 ‘ eee ee anvommar realzata de o alia persoanafinsttuic, alta deeét cea care a asigurat erularea predarii si invatariis + autoevaluare, efectuata de sul regul parcurs didactic, organiznd verificari sistematice de biectul insusi asupra propriului progres: 6. Nueste mai putin importanta nici departajarea ce se face inre: ‘ ~ evaluarea preponderent pedagogica, vizhnd in esentaceea ce subiectit au asimilat, ceea ce stu safaca si ce capacitati si trasaturi gi-au format; = evaluarea preponderent psihologica, priv invatare, Evaluarile psihologice vizeaza_aptit Pate sa faca; 7, Dupa obiectul evaluat ~ evaluarea procesului de ~ evaluarea performantelor () ~ evaluarea a ceea ce s-a invatal ind funetile psihice implicate in activitatea idinea subiectului de a invata, adica cea ce lor cit sia procesului in sine); in grup sau de cdtre grup); ‘-a invatat in afara scolii invatare (atit a achiz realizate individual, tin scoala sau a ceca ce anaes ——— 155 8. Dupa domeniu: = evaluarea in domeniul psiliomoror (capacitati, = evaluarea in domeniul socio-afectiv (atitudini): = evaluarea in domeniul cognitiv (cunostinte); 9. Dupa modul in care pot sau nu pot fi cuantificate rezultatele: F = evaluare cantitativa — rezulatele sunt cuanti-ficabile in functie de un punctaj; » evaluate calitariva — la care rezultatele nu pot fi masurate prin cuantificare; In cele ce urmeaza vom prezenta, celor mai vehiculate srtategii de evaluare, respectiv: Evaluarea initiala Evaluarea continua Evaluarea sumativa ( periodicé sau final) Evaluarea inifiald se efectueazi la inceputul unui prevada sansele de succes ale programului, Profesorul poate si 0 : vie elevilor in scopul optimizirii nivelului de pregitire de Ia care pomesc si a gradului in care stpanesc cunostinjele si abilitatile necesare asimilarii continutului etapei care urmeaz, constituie o conditie hotiritoare pentru reusita activitijii didactice. Aceasti strategie isi propune s& identifice Sensibilitatea si potenfialul cognitiv al elevilor ,ceea ce influenfeazA cel mai mult invafarea sunt cunostinfele pe care elevul le posed”. Datele obtinute prin evaluarile initiale oferd profesorului posibilitatea de a-gi alege modul cel ui confinut, dar si de a gdndi modalitayi de instruire diferentiata. fi considerati o strategie psihopedagogica distincta deoarece poate i si la mijlocul sau sfarsitul lui, att inaintea unei teme, cat si in orice moment al ei. Pe de alti parte, aceasti strategie nu se limiteaz Ia testarea cunostinelor Slevilor deoarece isi propune, de cele mai multe ori, si evidenfierea unor priceperi si aptitudini. Evaluarea inifiald este utila pentru refacerea sau remedierea unei stiri de fapt, pentru aplicarea unui scurt program de recuperare sau de refacere a nofiunilor fundamentale ce vor fi implicate in Susjinerea invijrii urmatoare, pentru a omogeniza, intr-un fel, fondul de cunostinje si abliti indispensabile unui nou proces. Evaluarea continud, cunosc' pe tot parcursul desfisuririi procesului de invayimént. Se sprijinul mentinerii unui flux evaluativ continuy, ce urméres continuu. Practicarea acestui tip de evaluare porneste de Ia divizarea materiei (disciplinei) in unitagi, Pentru fiecare unitate sunt stabilite obiectivele adicd in parti bine definite ale confinutului dat specifice, de la nivelurile cele mai inferioare, insusirea de termeni si date factuale necesare, pana la rivelul mai abstract al nofiunilor, cele ale aplicirii principiilor si analizei enunfurilor teoretice. Astfel, varea unor probe sau teste de diagnozi, formative si de progres, adecvate, administrate la se, se poate determina daca fiecare elev a ajuns sa-si insuseasc& materia evaluarea formativa se orienteazi dupa obiective si aptitudini, deprinderi); program de instruire. Ea permite sa se 4 verifice punctele forte si punctele slabe mai adecvat de predare a noul Evaluarea predictiva poate fi desfiisuraté nu numai la inceputul anului, utd si sub numele de evaluare formativa sau de progres, se aplica bucurd de prioritate deoarece vine in te si asigure un progres punctual si prin utili sfarsitul fiecdrei unitafi parcu corespunzitoare. Dupi cum se poate constata, ontinuturi, dupa standarde consiuite pe acesteelemente, find o evaluarecriteral Scopulacesti evalua este si furizeze profesoruuisielevului un feed-back despre gradul de stapanire a materiel si despre dficultile intémpinate sau cu alte cuvinte, unde se situeazi rezultatele partite fa de cele finale proiectate. Acest control poate conduce In reluarea explicatiei, la partsfiearen unor elemente ale demersului didactic sau la organizarea unor programe de recuperare Funcfille pe care le indeplineste evaluarea continous sunt cele de diagnosticare si ameliorare @ procesului instrutiv-educativ. Evaluarea continud se constituie astfel int-un mijloe de prevenire a situafiilor de esec scolar. Propunindu-si_s potentialul acestora de a-si optimiza activitatea, care ar avea patru etape: - misurarea rezultatel = diagnosticarea procesului, adic& ,,rel grupe de elevi” ~ structurarea unor procedee prin care pot fi remediate greselile T nasurarea efectelor procedeelor utilizate in vederea depisirii greutatilor intémpinate in asimilarea cunostinfelor sau in formarea unor deprinderi. intrucdt evaluarea continu nu vizeazi sancfionarea rezultatelor slabe ale elevilor, ci evidentierea rezultatelor bune, oricét de mici ar fi progresele inregistrate, ea contribuie la modificarea relajiilor profesor-elev. Se stie cd, in general, actul evaluarii provoaci tensiuni, anxietate, conflict, competitivitate i o accentuare a motivatiei extrinseci. 4 depisteze dificultajile pe care le intimpini fiecare elev in invajare, evaluarea continua presupune o activitate laborioasd, Jor si constatarea greselilor gi lacunelor levarea deficientelor intimpinate de fiecare elev sau oo 6 eee 156 rientindu-se citre masurare os invajare, precum si orfiniee oe fiecirui elev si citre depistarea deficienfelor ort a igh ulin stesant care i aja i nat acevo, profesorul poate face din evaluare un neal si free in mod realist tease 84 se cunoasci mai bine, si-si autoevalueze Extrem de util devine . aie vers inet te pe, Naat si pentu profesor. Si aceta beneficial de 0 intr despre eficaitatea procedurilor aati despre pertinenfa si performanjele demersului sau sida evil, prin exercifii scurte imy plieate. Prin interogafileadresateelvilo, prin interogatiile Puse, isi poate da seama cu usurinféi despre continuitatea $i sat €1ViIOr ; “frente invatari, poate detecta diffculty, confuzii, greseli,intervenind imediat pentru ameliorarea situate lo jn alti ordine de idei, profe: . fst fine, coca cei Gu eon ponte bir aAimodies cursul predarii, si ajunga la fiecaruia, una din premisele esentiale preveni amo steele sclera in concluzi, se poate spune e8, prin specifcul ei, evaluarea sits vee, destnat rectifier, reajustini i adapta aluarea formativa este o evaluare centratd aril invatarii si predarii, In felul acesta, acestora, amelioririi si optimizarii reglarii si i esta, cum de altfel si numel .indeplineste o functie 3 de afnare si dezvollare a potenialului de invdjare, dar ia eeu de predar, det : a oniu-zi a proceseor. fare, dar si a celui de predare, de formare sau Urmind principiul feed-back-ului, tehnicile de evaluare formativa sunt, deci, de natura a coibui Ia organizarea conditilor de reusiti a invafari, inseriindu-se in | ‘a unei pedagogii a nui cat mai mare numar de elevi. Se aac Evaluarea sumativa ( periodicé sau finald) este o evaluare de bilan} al instruiri, care intervine sfiritul parcurgerii unui ansamblu de sarcni de invafae ce constitu un tot unitar, ‘corespunzitor, de explu unei programe, unei parti mai mari din program’, sau indic& rezultatele obtinute la sfarsitul ini prioade de invafare- semestru, an scolar, ciclu de studi, stadiu de ucenicie, Acest tip de evaluare evidenfiaza finalul, efectul terminal rezultat de pe urma invari yarcurse si nu cum s-a ajuns Ia acest produs. Este, deci, 0 evaluare centrata pe rezultate globale, de Aint al invari, ea cuprinde momente ale evolutiei. Intervenind dupa perioade mai lungi de timp, acest tip de evaluare nu mai ofer& ameliorarea in snp a rezltatelor gcolare ale elevului si de aceea exereti in principal funcia de constatare ¢ 1 atelor si de clasificare a elevilor. In contextul actual al structurdrit anului geolar pe cele dou create gi al realizarii Programului de reformé a evalvaritrezutatelor seolae, evaluat sumative jt senesTrsacratt o perioada compacti de trei siptimni la sfarstul fiecdrui semestru, Obiectivele ‘civtitilor desfigurate in aceastd perioad& pot " verificarea realizarii principalelor obicetive curriculare = recapitularea, sistematizarea si consolidarea materiei parcurse ~ ameliorarea rezultatelor invafarit - stabilirea unui program suplimentar In legiturd cu aceste obiective se impun : vin primal rind, constatim cB o parte dintre obieetivele evalu continue (formative) sunt reste gi in eadrul evaludrilor finale, numai cA ele sunt mai greu de realizat in practicd, deoarece nsera supusd evaluarii are un volum considerabil si nu pot fi detectate toate locurile elevilor. lar in cea perioadd destul de mare, dupa ‘momentul invafarii si, in consecinfi, ameliorarea rezultatelor se ‘elizeaza intr-o mai micd masura. T oilea rand, constatim ci cele trei siptimani de evaluare mt trebuie confundate cu 0 de examene. in aceasti perioadd se vor realiza si recapituldri, sistemmatizari ale treze asupra aspectelor esenfiale ale confinuturilor sa se concent fe itor obligatori, pregatindu-se astfel pentru probele de sian! pevoile sutoregh fn dent reustel de in struire pentru elevii cu rezultate slabe doua observal ninisesiun ntriei, care vor permite elevului parcuse, asupra coneeptelor-cheie si a exe! Svluare sumativa care urmeazi recapitulé . in mod practic, evaluarea sumativa este uti izata ps vedere entru a furniza informatii de tip bilan, in .ctivelor generale (sau terminale) ale unei de clevi la sfirsitul unei perioade de * diagnostidritinr-o forma global, a realiziii obies Protame (sau pari ale programe), a rezultatelor inegistrale invjare in raport cu asteptarile sau obiectivele fixate initial ada A eae eater unoastriatingeri unui nivel de pregtire indeplinirié unei invayari pang | sfiryit, dobandirii unor competente cceptarea/respi + Mopar nel deca legate de promovaeafepromovaes acceptarea/respingerea, acordarea ‘ne diplome, etc. intre elevi + aati une diferengieri sau ierachizi(clasificri) inte 1! 157 iei profesorilor, a unor strategii utilizate, a valorii unop restafiel pI , + confirmarii infirmarii sisiee A i rturi didactice programe, manuale scolare si supe! : ; ; Ca bilang al instruirii, evaluarea sumativa baza examina i de sfairsit de Programs, calificativ, ori a unui certificat, diplome. Notele obfinute p' vmmare deci notele obfinute pe parcurs ca creat, oi de an selae au, indisutail, 0 valor MAL Mr maj indelungat, Bane ear esis unel ela global cre sintetizet2i ECCI TTT oy este procedug Principala criticé care se aduce acestui tip de evaluare S Te nar rezultatelor gi refaceres care vine mult mai tirziu ca si mai poat influenja cu ceva seine tmnor viitoare activity procesului deja parcurs. Dar, poate oferi inva{aminte re SO eiaah et i i (res, 7 didactice. De asemenea, este insojitd de stiri de anxietate, de st iva se incheie cu atribuirea unei note sau a uny IVE Metode de evaluare ilor posbilitatea de a demonstra i | oferd elevilor p ea de a fare este o cale prin care profesoru ves te prin. utilizaréal ase nivelul Re oan capstier de formare a diferitelor capacitati testate pt ine} diversitati de instrumente adecvate obiectivulut de evaluare propus. Metodele pot fi grupate in 2 mari catego! 1. Metodele traditionale 2. Metode complementare 4 : ou Metodele iraionale de evaluare au cipatat aceasta denumire datorita consacrarii lor in timp, Din aceasta categorie fac parte: + Probele orale + Probele scrise + Probele practice aes Veriearen orale consta in realizarea unei conversatii pein are ey sum identificarea cantitatii si calitatii instructiei. Conversatia poate fi indivi lual A frontz ae inata, Avantajele constau in aceea ca se realizeaza 0 comunicare deplina intre profesor $1 ‘ elevi, iar feed-back-ul este mult mai rapid. Metoda favorizeaza dezvoltarea capacitatilor le exprimare ale elevilor, De multe ori insa obiectivitatea ascultarii orale este periclitata, datorita interventiei unei multitudini de variabile: starea de moment a educatorului, gradul diferit de dificultate a intrebarilor puse, starea psihica a evaluatilor etc. in acelasi timp, nu toti elevii pot fi verificati, ascultarea find realizata prin sondaj. ce “ges ; Verificarea scrisa apeleaza la anumite suporturi scrise, coneretizate in lucrari de control sau teze. Elevii au sansa sa-si prezinte achizitiile educatiei fara interventia profesorului, in absenta unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrarii, usor de realizat, ingaduie o diminuare a subiectivitatii profesorului. Ca avantaje, mai consemnam posibilitatea verificarii unui numar relativ mare de elevi intr-un interval de timp determinate raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare constituit din continutul lucrarii scrise, avantajarea unor elevi timizi sau care se exprima defectuos pe cale orala etc. Verificarea scrisa implica feed-back mai slab, in sensul ca unele erori sau neimpliniri nu pot fi eliminate operativ, prin interventia profesorului. Cum este gi firesc, ambele variante de verificare se cer a fi desfasurate oportun si optim de catre profesori. Probele practice presupun aplicarea cunostintelor teoretice insusite precum gi deprinderilor si priceperilor anterior formate. Concret, este vorba despre confectionarea unor obiecte sau aparate, executarea unor experimente de laborator, harti, observatii microscopice, discutii, realizarea unor exercitii fizice ete. Metodele traditionale de evaluare trebuie concepute ca realizind un echilibru intre probele orale, scrise gi cele practice. ___ Preocuparea continua a practicienilor din domeniul educatiei de a gasi si valorifica noi tehnici si proceduri de evaluare, mai ales pentru masurarea acelor obiective apartindnd domeniului afectiv, mai greu cuantificabile prin metodele clasice de evaluare, s-au concretizat in identificarea si utilizarea unor metode de evaluare care pot reprezenta o alternativa viabila la formulele evaluative traditionale, fiind complementare acestora. Pe Metode complementare (moderne de evaluare), al cdror potential formativ sustine individualizarea actului educafional prin sprijinul acordat elevului, sunt: * observarea sistematica a activitaii sia comportamentului elevilor *referatul + investigatia + proiectul + portofoliul * autoevaluarea. idactice este 0 complete, greu de . fel prin visa dle evaluare (calitativa) “ scara de clasificare “fista de controV/verificare Aceste instrumente se utilizeazs il spi Acosta de observatie par ca ee en cil si a produselor realizate de se ft este it e868 substi, dar poate je profesor, utilizind cele trei, modalitfi eo enfin asupea moduli declare ee sPoreasl_radl de obectivtate daci se rive evalae ese completa de eae a a instrument. sntele cele mai importante re profesor, in ea inregistrandu-se date factuale despre oi clevilor sii (Fapte ao le identifica in comportamentul sau in modul de wig inn domeni sau atl. iaecaae omer evidengierea unor aptitudini samplate, permitandu-l acestuia s& surprinda modelul lauga interpretarile profesorului asupra celor im puncte forte: comportamental al elevilor sai. ~ elimina stresul : nd de ¢% i a depend apacitatea de comunicare a elevului cu profesorul ~ consuma timp ~ observatiile nu au o cotd ridicaté de obiectivitate Scara de clasificare- insumeaza un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie aupuse slut, insofit de un anumit tip de scars, de obicei scara Likert. Potrivit acestui tip de scara, elevului «cnt prezentate un numar de enunfuri fn raport de care aceasta trebuie si manifeste acordul sau Jvscardul, diserimindnd intre 5 trepte : - puternic acord -acord - indecis (neutru) - dezacord - puternic dezacord Secretul construirii unui asemenea scri il constituie redactarea unui bun enun} la care elevul si poatd rispunde. Prin intermediul se&rii de clasificare se identified profesorului frecventa cu care apare un squnit comportament : ScArile de clasificare pot fi: numerice, grafice, descriptive, Datele colectate se sin’ la un numa limitat de comportamente, de aceea este necesara utilizarea repetatd. Lista de control/ verificare, desi pare asemAnatoare cu Scara de clasificare ca maniera de ssturare (un set de enunfuri, caractersitici, comportamente etc.) se deosebeste de acasta prin faptul min ntrmediul ei doar se constati prezenta sau absenga uneicaracerstci, comportamente ete fr 2 enite 0 judecaté de valoare oricdt de simpla. Tin avantaj al Listei de control este acela cA se elaboreazi relativ usor, ind si conve plu de aplcatelevilor. in Listele de control se recomanda : = completarea informafilor asupra comportamentuluielevulu in timpulactvitailordidactice ~ aplicarea lor numind eazul copiilor cu dificulti de invaare Referatul - acest instrument permite 0 apreciere nunanfata a invéjarit si identficarea unor clmente de performanfa individual a elevalui, care fi au originea in motivayia lui pentru activitatea desfiguat Se pot diferentia doud tipuri de referate : ; vTeferat de investigatie sintfied, bazath pe deserierea demersului unei activitiyi desfaisurate in clasa si pe analiza rezultatelor objinute » erat bibliografie, bazat pe informarea documentard,bibliografick, Caracteristicile estentiale ale referatului, sunt: «ron eaaeter format si eteati, reusind st inglabeze zone intinse de contin - profund caracter integrator, ele de invijare anterioare, cunostinjele atét pentru. proces “sipinare si interdisciplinare, cat si pentru metodologia informa sicercetaristinjifce, ind astel © modaliate de evaluare foarte sugestiva, precisé, intitivl predictiva - permite abordarea unor domenii noi, ce repre! nti extinderi ale confinutulu “ate tematica propusd este interesantd, justificata didactic giexista resurse in abordarea ei ~ se pot realiza conexiuni cut alte obiecte de invayimant si cu modalitayi de investigatie ‘vnsdisciptinare in masura in ae —— | diver : ceunostinte, pricePet et omatie anvatare Hi dem jgcumeta, a mor ce {8 de 8 ajo, exterior’ lor nati de cercetar - caracter sumativ, angrenind parcursul unei perioade mai indelungate = eleva: motivatia intrinsecd de inv’ elevilor, care se pregitese pe baza unor factpr! ~ se pot exersa in mod organizat ac in formarea ulterior si in edaia permanent aut pent evaluates cont, pe pr Referatul se poate utiliza in demersu! 7 . el incadrat intr-un 2 unui Sncawar jeu ‘evaluarea sumativa in ‘cadrul unui model 7 Portofoli independent. : ie seecatgatia ofea posibiittea clevulul de a aplica Tn TN Ty curs. Aceasti my situatii noi si variate, pe parcursul unei ores au 2 nel succes oe orea exceicia de 4 Meta presupune definirea une! sarcini de lueru cu instuctiuni Pree xerseaal eleyi Mee res cropirzi pit cae eT ee orm ae ‘gama largi de cunostinge si capacitéti in contexte variate. Se P\ + clozilor 1OF teme Pentru acasd, dar defmitivarea se va face in clash, prin comentarea °° : ‘Tema trcbuie conturatl i injeleash foarte precs in legaturd cu: inea de rezolvare, de notare a olervatlice partiale - ordinea de prezentare a rezultatelor finale ‘ “ ‘Accastt elec presupune parcurgerea S| pain a urmatorilor past en i le lucru (de catre profesor’ serena sal itr A ca ve pot abfine datele/informatiile necesare (de cBre ely, dar si cu indrumarea profesorului) = strngerea datelor/informailor (4 = stabilirea strategiei de utilizare a profesorului) = serierea unui raport privin Evaluarea investigatiei se face pe baza unei s separati a urmiitoarelor elemente importante : ~ strategia de rezolvare ~ aplicarea cunostinfelor, principiilor, regulilor ~ acuratejea inregistrari si prelucrarii datelor - clatitatea argumentarii si forma prezentai inventarierea produselor realizate - atitudinea elevilor in fafa cerintelor = dezvoltarea unor deprinderi de lucru in grup/individual Prin calitiile personale ale elevului, pe care investigafia le pune in valoare, se pot enumera: re bibliografied independent, care, a ul urs i say ain mod ereativ cunostinfle insuyie fe cftre elev) datelor/informatiilor ( de c&tre elev cu indrumares 1d rezultatele investigatiei (de catre elev) ccheme de notare, care va cuprinde masurarea + cooperarea gi participarea la lucru in echipa + constanfa si concentrareaateni + perseverenta * flexibilitatea géndirii si deschiderea catre noi idei $i aceasti metodi trebuie adoptata varsteielevilor si experiengei lor intelectual Proiectul constituie 0 metoda complex de evaluare individuald sau de grup, recomandati pentru evaluarea sumativd, Subiectul este stabilit de cdtre profesor, dar dupai ce se obisnuiesc cu ast tip de activitate, elevii insisi vor putea propune subiectele. Este obligatoriu ca elevii si dispund de anumite precondi = si prezinte un anumit interes pentru subiectul respectiv - si cunoasca dinainte unde isi vor gasi subiectul respe - si cunoasca dinainte unde isi vor gasi resursele materiale = sh fie ribtr in a crea un produs de care si fie mandri si nu aleaga subiectul din caarti foarte vechi sau sii urmeze rutina din clas Realizarea Proiectului pres 5 ir i Realize Poet presupue pacurgerea cl putin a urmdtorilr pa = repartizarea responsabilitijilor in cadrul grupului - colectrea datelor, a materialelor - realizarea produsulu = prezentarea Capacitatile care se evalucaz i ie Cin dea cea ee ei pict po ~ capacitatea dea masura 5 dea compara produsele (reultatel ) atele 160 - capacitatea de a utiliza corespunzator bibli i bili - capacitatea de a manevra informatia gi de oe i ~ capacitatea de a rationa si de a utiliza aioe liza cunostinge ~capacitatea de a sintetiza side a organiza matersint “apscitatea dea realiza un produ, DST! Proiectul poate avea o ie " nial are dein tee seeenatatic rected, consrucis,eretvl, El se poate derul into leterminate dinainte sau structurate circumstantial. perioadl de eval je evaluare pentru produsul final : ~ elaborare si structurare - ereativitate - calitatea materialului utilizat Criterii de evaluare pentru proces : - raportare la tema proiectului - documentare - lucru in echipa (distribuirea si asumarea adeevati a sarcinilor) - calitatea rezultatelor (valorificarea in practic, aplicabilitate) Portofoliul_se prezinta ca 0 metodi de evaluare complexa, longitudinalé, proiectata intr-o secven{a mai lunga de timp, care ofera posiobilitatea de a se emite 0 judecati de valoare, bazati pe un snsamiblu de rezultate, ; Structura, elementele componente obligatorii i criteriile de evaluare sunt stabilite de catre profesor. La momentul potrivit, profesorul va prezentaelevilor un model de portofotiu comparabil eu {iista acestora, confindnd elemente aseméndtoare cu cele propuse ca tema, criterii de apreciere Jonnulate clar si caracteristicd valoricd a diferitelor elemente. Portofoliul poate contin ~ lucrari scrise - teste = chestionare = compuneri = fise = proiecte ~ informatii despre activitajile extrascolare Ia care elevul a participat ‘Autoevaluarea - formele existente igi gisesc o binevenita completare in evaluarea de sine, in cfortul de autoevaluare al fiecdrui elev (dar si al profesorului). ‘Autoevaluarea este posibild si necesard intrucat serveste cunoasterii de sine (autocunoasterii) 4 dezvoltriiconstiinfei de sine (autoconstinei), doud aspecte esenfiale ale subiectului, care se unese § funtioneaza in Eul concret. $i astfel, cu timpul, autoevaluarea va da posiblitatea fiecdruia si descopere sensul propriei valori. Autoevaluare presupune: + prezentarea sarcinii de lucru, atingd levi + incurajarea elevilor pentru a-si pune a obiectivelor curriculare si de evaluare pe care trebuie si le {ntrebari legate de modul de rezolvare a unei sarcini de lueru sau al clasei + incurajarea evaludrii in cadrul grupului s ‘ cru importante a unui chestionar + completarea la sfargitul unei sarcini de Tu tante a r : O problema deosebit de importanta este aceea utilititii pe care o dim informatiil ‘stl obsinute in urma autoevaluirii. Pentru a cBpata o semnificatie real, servind formarii elevului, dle rebue integrate gi valorificate prin modalitajidiverse > © * * comparate cu alte informatii objinute de cltre profesor prin intermediul altor metode complementare + inserate in portofoliul elevului ; - is eee * prezentate periodic parintilor, alaturi de alte informajii pentru a ofert o imagine cat mai Completa asupra evolutiei elsevului . Metoda are efect numai daca este folosita in mos O perceapa ca pe o imixtiune in intimitatea sa, ci ca Pe ¢ Toate aceste metode complementare (moderne) “raditionale, oferind opfiuni metodologice ‘i instrumental dd constant: este important insi ca elevul si nut ‘modalitate utila de autocunoastere. de evaluare asigurd o alternativa la formulele Je care imbotifesc practica evaluativa, LY 2_—_—_— y 161 RE. ¢ EVALUAI ELABORAREA PROBEI DE EVALUARE i Denumirea de test docimologic, 8° atribuic adica de examinare si notare. lexa formulata dintr- Testul de evaluare didactica se constituie ea 0 proba Se ET de reine eee itemi, care in urma aplicarii ofera informatii pertinente referitoare Obiectve didactice, la progresul scolar ete. taje: Testul docimologie prezinta urmatoarele avantaj are ul mare iectivitate; t cic S mete ie ae "3 vite ea didactica si in aprecterea modului de rezoiay, Problemelor continute; = permit obtinerea de rezultate multiple = Se pot construirelativ usor : = dezvolté capactatea de autoevaluare Ia elev Testul docimologie are urmatoarele componente: : le de in ’imant = obiectivele didactice stabilite in corelatie cu conti uturile de inva - continuturile itemilor = rezolvarileitemilor si modul de acordare a pu = performanta maxima specifica, care reprezint is de elev; = performanta minima admisa ot Elementele din care se compune un instrument de evaluare, enunfuri, intrebari simple say structurate, probleme, exercitii de orice tip poart& numele de itemi. Existi in teoria si practica evaluarii mai multe eriterii de clasificare a itemilor, dintre care gq mai des utilizat este acela al gradului de obiectivitate oferit de corectare. In functie de acest ctiteriy, itemii pot fi clasificat in trei categor ~ itemi obiectivi - itemi semiobiectivi = itemi subiectivi (cu rspuns deschis) Itemi obiectivi, caracterizati pri = asigrarea obiectivitafii in evaluare si notare = fidelitate ridicata ~ permit un feed-back rapid capacitatea de a testa un numar mare de elemente de continut Hemi cu alegere dubla, presupun alegerea raspunsului corect din dou variante posibile, de tipul : adevarat-fals, corect-incorect, da-nu, fapt-opinie, cauzd-efect etc. Avantaje : - obiectivitate - eficienfa (pot acoperi un numar mare de obiective si de conjinuturi intr-un timp relat scurt de testare) ~ usuringa in notare Limite : = nu pot evalua creativitatea si nici capacitatea de - pot fi rezolvafi relativ usor prin ,ghicirea,, rAspunsului (sansa de 50%) - utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invari Hemi cu alegere multipla - acest item este format dintt-un enunt (premisa) urmat de un numir de opjiuni din care elevul trebuie sa aleaga solutia corecta Avantaje : - obiectivitate gi fidelitate mare = eficienta - usurina de notare - posibilitate redusd de .ghicire,, a rispunsului Limite : = nu pot evalua creativitatea si capacitatea de sintézi Hemii_de_asociere - jeri clement disibte pe dos clone: pe tna, poms rg en agaente: sk E eae |. premisele, iar pe cealalta solutiile. - obiectivitate si fidelitate mare - eficienfa - usurinfa in notare are indeplinese © functic docimojy,; ogi, inctajelor 2 ta nivelul comportamental maxim ce poate g Limite 162 ~ nw pot masura rezultate ale invaqari si Hari situate la niveluri cognitive superioare precum analiza $i te _ uilizarea frecventi poate produce in eliza tein de asociere ti jcestora trebuie si fie mai mare deca I rem semiobiectvi crue premiselor. “pot testa 0 gama largl de capacitt intel “plaseazi elevul intro situate cognitive see * permit filzarea unor materiale auxfiare ™™“* omPlesae rat as scurt , St completeze 0 afirmatie i est tip de item solicit elevul si formuleze un a ie in asa fel incdt aceasta s& dobindeasca sens si valoare de a Avantaje: « validitate si aplicativitate mare * evalueazi att capacitiile cognitive j ali, preeum aplicarea ipacitatile cognitive inferioare, precum cunoasterea si infelegerea, ct si pot acoperi 0 arie mriuaaal i ee ampla de continuturi cu ajutorul unui numar relaiv de itemi « elaborarea raspunsului nu solci era ee eee ai ci poles dezvoltarea unor capacitifi cognitive complexe precum a de cu raspuns scurt, rispunsurile solicitate trebuie si fie relevante pentru beni. de complete « Sunt de fap o variant ma pretenfioas a teil eu rAspuns su. Pt uns al cérui rol este s& intregeascé un enunt lacunar sau incomplet. Avantaje: = validitate i aplicabilitate mare, evalueaza atit capacitaile cognitive inferioare (cunoastere si inelegerea) cat si medii precum aplicarea pot acoperi 0 arie ampli de conginuturi Limite: claborarea rspunsului nu solicit’ dezvoltarea unor capacitiji cognitive complexe precum analiza,

    You might also like