Dezmembrarea Imperiului Roman si formarea regatelor barbare Infiltratea populatilor germanice in imperiul Roman in secolukat lW-lea a avut drept consecint’ agravatea crizei statului roman. O satura impor tanti a aceste crize a fost procesul de barbarizare, vizibil mai ales in cazul armate’ romane. Aceasta adopta armele si felul de lupta al migratorilor ger- snanici, recrutea78 unita intregi din randul barbarilor, iar unit comandansi germanici (cazul vandalului Silicon sau a francului Arbogast) au ajuns s& dein funcit importante in armata Imperiului Roman Tarziu. ‘Maurie luate de imparatii Dioclefian si Constantin cel Mare au redresat situaia Imperiului. Ins, dupa scindarea acestuia, la moartea lui Theodo- sus, instalarea triburilor germanice pe tertoriul Imperiului Roman de Apus 4 fost urmatd de crearea regatelor barbare si disparijia imperiului in Occi- dent (476), Un eveniment cu consecinte majore, care a adancit prapastia dintre lumea comand si cea barbara fost traducerea Bibliei in limba gotlor de catre episcopul avian Wulfila, urmaté de evanghelizarea populatilor ger- manice (cu exceptia francilor) in rit arian. Vizigofi, ramura vesticd a gotilor, dupa mai multe incursiuni in ltalia ‘au stabilit in deceniul al doilea al secolului al V-lea in Spania si in sudul Galliei. Dup’ ce au fost intangi de catre francii condusi de regele Clovis, Regatul vizigot a pierdut sudul Galiei, menjinandu-se in Peninsula tberic3, pana la cucerirea araba (711) Ostrogofi, ramura rasiriteand a gotior, av facut parte din confederatia de triburi supus regelui hun Attila, Dup& moartea acestuia, ostrogoti sau agezat mai intai in Pannonia, apoi in Moesia Inferioar3, ca aliali (foedera ai Imperiului. Sub conducerea lui Theodoric sau indreptat spre alia, pe care au cucerit-o in 493. Domnia lui Theodoric (493-526) a coincis cu perioada de apogeu a Re- gatului ostrogot, care la putin timp dup moartea sa a dispérut find cucerit de Imperiul Roman de R&sarit, in urma unui r8zboi lung si dificil. Vandal, asezati temporar in Spania, au debarcat in anul 429 in nordul Africi, ocupand provincia romana Africa, insulele Baleare, Corsica si Sar dinia, Dupa un secol de existent, Regatul vandal a fost cucerit de ostle imp8ratului Justinian, care incerca s8 recupereze toate provinciile ce apartinusera Imperiului Roman, Franci, stabil intial in nordul Franfei, s-au extinstreptat, cucerind in timpul regelui Clovis regiunile de la sud de Loara, cu exceptia Provent (ocupata de ostrogoti si a Septimaniei(ramasa in stapanirea vizigotilor. In secolul al Vil-lea francii au oprt expansiunea arab, atingnd apogeul sub cconducerea dinastiei Carolingienilor. Longobarzii au creat in italia un regat in a doua jumatate a secolului al \Vielea, Ei au smuls Imperiului Roman de Rasarit o parte a Peninsulei, creand mai multe state: Regatul longobard propriu-zis, ducatul de Spoleto si duca-~ tul de Benevent. Deoarece longobarzii constituiau un pericol pentru papalitate, episco- pul Romei a fécut apel la ajutorulfrancilor. in urma campaniilor militare Conduse de Pepin cel Scutt si Carol cel Mare, teritorile longobarde au fost anexate regatului franc. in Britannia, dupa retragerea armatei si administratiei romane insula a fost invadata de triburile anglo-saxone si cuceritain secolele V-VI. Populatia celtic s-a mentinut in Irlanda, Scofa s: Tara Galilor, in restulinsulel anglo- saxonii crednd sapte regate, Acestea si-au mentinut existenla pana in 1066 ‘cand infrangerea regelui anglo-saxon Harold, la Hastings, a fost urmatt de cucerirea norman. =)pepe sl peal | rei nae ine] REGATUL SASANID £U ‘n.zvon ingrozitor a sosit din accident, Roma este oc pat’. Cetajenii care si r8scumpérau viata cu pretul Zurulur sunt din nou ameninjai. Dupd ce s-au pierdut averes, i si vor pierde in curdnd viaja. Vocea mise stinge in timp ce dictez aceste cuvinte (..) este cucerit acel ras care a cucerit umea, Nu trece nici o ord fard sé iv obligat s primesc grupuri rnumeroase de fri. Acestinefericiti sunt despuiati de tot si oper de rn. Cité durere este vezi vechea putere a Rome! Sjungénd lao asemenea mizerie la lips’ de sigurants, de hrand si de vesminte.” (Sf. leronim) f Dez {mi ceri si compun un poem irr Gnoarea lui Ve nus, nd trdiesc in mijlocul hoardelor declare, cénd ‘tebule sf suport limba lor germanicé si sd ascult in ciuda umorului meu negru céntecele burgunde. (Scrisoarea lui Sidonius Apollinais citre un priten, 472) 1D Care sunt contrastele dintre cele dou’ lumi? ‘Alaric ocupa Roma (410) Gravurd germana din secolul al XIX-1ea CH uni s-au népustt asupraalanilor,alanii asupra gofilor, got asupra taifalilor si sarmafilar. Gotitalungati din Jara lorne-au impins spe lyicum. $i ncd nu sau sari toate ‘aceste nenorociri!” ‘(Ambrosius, despre marile invazi ale secolulu al IV-1ea) olOstrogoti, ramura risiriteand a gotilor, s-au aflat instalati pat la inva- za hunilor in stepele nord-pontice. nfranyi de huni, ostrogotii au fost supusi de acesta,rimanand in aceasta situajie pind la moartea regelui Attila (453). Dups aceasta dat ostrogotii au luat in stapanire Pannonia de la vest de Dunsre, trecand apoi, in 472, la sud de fluviu, De aici, imparatul Zenon i-a indreptat catre Italia, ocupati in 476 de cctrecApetenia germanic’ Odoacru, Zenon i-a acordat regeluiostrogot The- odoric ttlul de comandant al armatei din Italia si incuviintarea de a cuceri Peninsula, La capatul unui rzboi destésuratintre 489-493, Theodoric |-a Inrant si ucis pe Odoacru, creand in Peninsula lalicd un regat ostrogot cu capitala la Ravenna, Crescut in ambianfa cunt imperiale din Constantinopol, unde fusese finut ostatic timp de zece ani, Theodoric a fost profund influentat de modelul roman de guvernare. Italia in timpul stapanirii ostrogote Cucerirea taliei nu a fost urmata de ruptura tn relaille cu imparatul de la Constantinopol, caruia regele ostrogot a continuat sé-i recunoasc autori- {atea. Acest fapt este reflectat de titulatura folosit8, Theodoric asumandu-si titlul de rege (rex) dar nu si pe cel de augustus sau de imparat. in anul 497 imparatul Anastasius a reinnoit acordul cu Theodoric céruia i-a recunoscuttitlul de rege si -a desemnat comandant al Imperiului pentru Italia, cu rang de patriciu ttitly aristocratic instituit in Imperiul roman de Constantin cel Mare). Pe plan extern, in timpul domniei lui Theodoric, regatul ostrogot a de- venit cel mai puternic regat barber. El a oprit expansiunea franc’ in sudul Galliei (508) sia paricipat la impanirea regatului burgund (524), ‘in Peninsula, regele ostrogot a mentinut insttutiile romane, a fost tole- rant fai de biserica romanicé (desi el si supusii si germanici erau arieni), s-a Inconjurat de sfetnici romani (precum Boethius, Cassiodor si Symma- cchus), a mentinut legile romane si senatul roman. Pentru impartirea paman- turilor a instituit 0 comisie din care faceau parte reprezentanti atat din aristocrajia ostrogot, cat si din cea romana, Intocmai impératilor romani, a impodobit orasele, in special capitala (Ravenna), cu edifici noi, a imp3nit grane populatiei si a organizat specta- cole de circ. Totusi, politica sa de realizare a simbiozei intre ostrogoti si romanici a esuat mai ales din cauza diferentelor religioase, Intransigenta pape fat3 de arianism a declansat riposta lui Theodoric, care |-a exilat pe papa, a inchis ‘numeroase biserici catolice si i-a executat pe Boethius si Symmachus, acuzati 3 ar fi complotat impotriva regel Tensiunile dintre ostrogoti si populatia romanizata s-au agravat dupa ‘moartea lui Theodoric (526), fapt ce a usurat cucerirea ltaliei de cStre ostile impSratului tustinian la capatul unui razboi care s-a desfisurat intre ani 535 - 552. in anul 554 imparatul lustinian promulga Pragmatica sancfiune, prin care erau restaurate in italia legislatia, sistemul administeativ si militar roman. osGmina nee go viejuiescastizimpreund cu romani. Credem ci este necesar s& trimitem-un-om nobil si drept in scopul de a se evita aparita de dispute intr persoanele care locuiesc pe acelasteritoriv. Acest reprezentant al regelui trebvie si rezolve neintelegerile vit inte doi ‘go pe baza legiloracestora. Dacé dsputain- tervine intre un got si un roman, reprezentan- tul va fi asstat de un judecator roman. Dac apare un diferend intre doi romani, se vor adesa anchelatorilrprezentiin diferitele pro vincil. * (Cassiodor, despre organizarea judect- toreascd in tala in timpul lui Theodor) ‘T.Comentaji modul in care sunt rezolvate contlictele! t A avut deosebita grijd de treburile justtiei si a intarit paza legilor; a apirat cu tire fra Impotriva barbarilor di prejur si s-a inaljat pind pe culmea Injelepciunii si a barbajiei. N-a savarsit aproape nici o nedrepiatefaf3 de supus, nici el insusi, nici n-a lsat pe alti sd incerce asa ceva (..) A murit temut de tofi dusmanii si si Jind in urma 0 mare durere printe supusii sti” (Poretu regeiui Theodoric facut de Pro- Regatul ostrogot copiu din Cesareea) fina Zenon il sf8tui pe Theodorics& meargd tn hala, se lupte cu Odacu si cucereascd pent sine 31 pentru gofi stapénirea asupra Apusului (...)Incantat de acest jindemn, Theodoric a pornit spre Italia (..) ‘Dupé ce trecuserd 3 ani de cind goti si Theodoric asediau Ravenna (..) sa ajuns la o infelegere, prin mijlacirea episco- pului Ravennei si anume ca Theodoric si Odoacru sé locuiasca jin Ravenna, avand fiecare aceleasi drepturi, Un timp oarecare au péstrat infelegerea, dar dupa aceea Theodoric aflind, se spune, c& Odoacru ar unelti impotriva sa, Ika chemat cu gand ascuns la un ospaf si -a ucis ..) (Theodoric)n-a vrut si wzurpe nici insemnele, nici titul de impérat roman, ci s-ainttulat rege.” (Procopiu din Cesareea, Razboiul cu gotit pul lui Theodorie __