Professional Documents
Culture Documents
Cuprins
Introducere
În cadrul acestei lucrări s-a dorit expunerea normelor de etică în relațiile publice, a codului
de etică, anume.
Prin natura sa, domeniul relaţiilor publice (PR) acoperă atât comunicarea de masă, cât şi
comunicarea de afaceri.
Specialistul PR se găseşte prins într-un sistem complicat de relaţii care aduc cu sine interese,
drepturi, responsabilităţi. In raporturile sale cu agenţia ori clientul pentru care lucrează, cu
instituţia de presă, prin intermediul jurnalistului şi al redacţiei care îi preiau mesajul şi, în sfârşit,
cu publicul căruia i se adresează, relaţionistul trebuie să echilibreze aşteptările clientului cu
drepturile publicului, fără a neglija interesele instituţiei mass-media.
În cadrul primului capitol, a fost prezentat, pe scurt, cadrul teoretic despre relațiile publice,
rolul acestora și evoluția lor.
Literatura de specialitate expune peste 1500 definiții ale relațiilor publice, acest aspect
putând fi expus prin prisma numeroșilor autori, anume:
a) Prismă sociologică;
b) Prismă psihologică;
c) Prismă filozofică;
d) Prismă teoretică;
e) Prismă aplicativă.
1. Harlow, R., Building a Public Relations Definition, Public Relations Review, 2 (winter 1976), pg. 36
Există 10 principii ce stau la baza funcției și rolul practicii relațiilor publice, după cum
urmează:
1. Relațiile public au la bază realitatea;
2. Relațiile publice sunt o profesie bazată pe servicii în interesul publice;
3. Practicantul în relațiile publice trebuie să pună interesul public pe primul loc, nu al său;
4. Participantul de relații publice nu trebuie să mintă presa;
5. Participantul de relații publice este primul ombudsam;
6. Relațiile publice nu pot fi considerate ca și un joc de noroc;
7. În relațiile publice, intuția nu este suficientă;
8. Un practician de relații publice trebuie să se plieze după rezultatele obținute de la alte
discipline studiate;
9. Practicienii de relații publice trebuie să înștiințeze și să se sfătuiască constant;
10. Practicianul de relații publice este la fel de bun ca și reputația acestuia.
Termenul de relații publice a fost utilizat prima dată în anul 1807 de către președintele SUA,
Thomas Jefferson, însă primul care a aplicat tehnicile relațiilor publice a fost publicistul Ivy
Leadbetter Lee el fiind șui autorul cărții Publicity lansată în anul 1923 unde prezintă faptul că
relațiile publice au rolul de a furniza informații verifice și precise presei și publicului despre tot
ce prezintă interes la un moment dat.
În anul 1842 Hugh Smith a înregistrat un discurs despre aplicarea relațiilor publice,
auditoriul făcând parte din Colegiul Columbia, pe marginea subiectului eticii publicității, acolo
unde Smith a argumentat faptul că eforturile de influențare a opiniei publice sunt corecte dacă se
respect cele 3 simple principii și anume:
1. Evitarea utilizării înșelătoriei;
2. Apelarea la prejudecăți;
3. Înlăturarea celor ce nu se potrivesc cu opiniile apărute.
Valorile sunt reprezentația unor preferințe și credințe colective, precum și a unor orientări
fundamentale bazate pe anume principii generale.
Din perspectiva axiologiei valorilor umane, care s-a dezvoltat în urma filozofiei culturii,
amintim:
a. Adevărul;
b. Dreptarea;
c. Frumosul ce reprezintă reprere absolute abordate de către fiecare societate în parte.
2. http://www.iep.utm.edu/e/ethics.htm
10. Profesioniștii din relațiile publice trebuie să respecte mass media, deoarece acestea sunt
canalul principal prin care informațiile ajung la public;
11. Profesioniștii în relațiile publice trebuie să fie comunicatori eficienți, deoarece aceștia
mediază între organizație și public;
12. Relațiile publice trebuie să folosească metode științifice de cercetare a opiniei publice;
13. Relațiile publice trebuie să folosească teoriile și tehnicile din științele sociale;
14. Profesioniștii din relațiile publice trebuie să se adapteze specificului muncii din științele și
disciplinele studiate;
15. Performanțele profesioniștilor din relațiile publice trebuie măsurate de un standard unic și
anume ținuta etică.
Există mai multe coduri de practică ce guvernează relațiile publice iar cele mai importante
sunt Codul Etic al membrilor Societății Americane de Relații publice 2000 și Codul de la Atena
anume, Codul Internațional de Etică pentru relațiile publice.
Codul de la Atena a fost adoptat și de către Asociația Română a Profesioniștilor în
Relațiile Publice, iar din anul 1997 ocupația de specialist în relațiile publice a fost introdusă în
Clasificarea Ocupațiilor din România la poziția 2447.01.
Dintre cele mai importante asociații de relații publice ce au adoptat coduri etice
enumerăm:
1. Global Aliance for Public Relations and Communication Management;
2. European Public Relations Confederation;
3. Public Relations Institute of Australia;
4. Public Relations Society of America;
5. International Association of Business Communicators.
3. Cutlip, S., Center, A., Broom, G., Effective Public Relations, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1994, pg. 42
4. Yoder, S., Milo, K., Gross, P., Niculescu-Maier Şt, Introducere în relaţii publice, Editura Nim, Bucureşti,
1998, p. 36-37
În afară de aceste atribuţii, Bernard Dagenais atribuie specialistului în relaţii publice
următoarele roluri (5)
cercetător;
purtător de cuvânt;
producător;
realizator;
ataşat de presă/ relaţiile cu mass-media;
organizator de evenimente;
gazdă;
redactor;
orator;
editor;
responsabil cu expoziţiile;
responsabil cu publicitatea;
responsabil cu comunicarea internă;
responsabil cu audiovizualul;
responsabil cu informaţiile;
administrator.
În prezent, conducerea de vârf a corporaţiilor aşteptată mult mai multe de la
departamentul său de relaţii publice decât simple comunicate de presă sau forme de contact cu
mass-media. Se au în vedere următoarele aspecte: (6)
1. Analiza informaţiei. Membrii departamentului de relaţii publice ar trebui să activeze
ca analişti de informaţii care să informeze despre clienţii invitaţi la o rundă de convorbiri
(negocieri) sau alte evenimente publice. Ei trebuie să fie capabili să interpreteze filozofia
corporaţiei pentru oameni şi filozofia oamenilor pentru corporaţie.
7. Black, S., Introduction to Public Relations, London, Modino, 1989, p.g 11-12
8. D. Newsom, J. V. Turk, D. Kruckeberg, Totul despre relaţiile publice, Polirom 2003, pg.310
Nimeni nu se aşteaptă din partea unui specialist în relaţii publice responsabil să transmita el
primul veştile proaste către mass media, insă ar trebui ca acesta, când este căutat, să raspundă
printr-o prezentare deschisă, simplă şi completă a faptelor, atunci când mass media se pregăteşte
să construiască o stire nefavorabilă. Excepţii constituie cazurile aflate în atenţia justiţiei, unde
sunt cerute dezvăluiri specifice sau complete, prin lege(ca în cazul regulamentelor de functionare
ale instituţiilor financiare), sau cazurile când este prudent ca aceste dezvăluiri să fie făcute (ca
atunci când evenimentele sunt de interes public sau verificabile legal).
3. Agenţii guvernamentale: Specialistul în relaţii publice trebuie să fie o sursa şi o resursa de
informaţii substanţiale necesare guvernului şi cerute de către acesta.
4. Instituţiile din sistemul de educaţie: Ar trebui să existe un sistem bilateral funcţional în ceea
ce priveşte împartaşirea rezultatelor din cercetare, a ideilor şi a resurselor, dar şi în ceea ce
priveşte oferirea unor oportunitaţi de învaţare pentru studenţi. Ambele parţi îşi pot îmbogaţi
cunoaşterea printr-o colaborare strânsa, profesionista.
5. Clienţi ai produsului sau serviciilor clientului dumneavoastra: Un public format din clienţi tot
mai sceptici şi pretenţioşi poate să exaspereze, mai ales pentru aceia care urmaresc balanţa
profituri/pierderi, dar sinceritatea şi calitatea sunt avantaje de durata. Clienţii au dreptul să se
astepte la bunavoinţa şi integritate când cumpară produsele sau serviciile unei companii.
6. Acţionarii şi analistii: Mulţi relaţionisti işi datorează slujbele investitorilor în afacerea lor şi
celor care consiliază asemenea investiţii, din moment ce astfel de investitori pregătesc cardul
economic şi climatul general de încredere al companiei. Atât investitorii, cât şi consilierii de
investiţii au nevoie de informaţii adecvate pentru a lua decizii bune, iar acestea duc la o
interpretare lucidă a situaţiei financiare, la rapoarte anuale credibile şi la explicaţii complete
referitoare la dezvoltarea companiei.
7. Comunitatea: Deoarece comunitatea locala furnizează deseori elementele esenţiale, precum
utilitaţile publice, scutirile de taxe, planurile de urbanism şi promovarea prin Camera de Comerţ,
comunitatea locală în care operează o companie are dreptul să se aştepte la respectarea mediului,
la returnarea corectă a taxelor, la angajarea de localnici şi la contribuţii ale corporaţiei la
finanţarea şi dedicarea unei parţi din activitatea proiectelor comunitaţii locale.
8. Concurenţa: Alte afaceri au şi ele dreptul să se aştepte, din partea firmelor conciliate în relaţii
publice, la un mediu al competiţiei corect, care să se afle în limitele legii şi să nu violeze
drepturile sau intimitatea individului. Obligaţiile specialistului în relaţii publice se află statuate în
coduri etice sau în standardele de comportament profesional promulgate de diferitele asociaţii
profesionale ale relaţiilor publice.
9. Criticii: Este foarte probabil ca practica relaţiior publice să provoace critici din partea tuturor
formelor de public analizate anterior, dar însaşi existenţa ei cu funcţie şi rol organizator este
criticată din cel puţin două perspective filosofice. Un grup de critici se plânge ca relaţionistul mai
degrabă impiedică decât facilitează responsabilitatea socială a corporaţiei, prin raţionalizarea
acţiunii corporaţiilor şi prin manipularea opiniei publice. Ei socotesc ca instituţiile societaţii
noastre ar trebui să ofere voluntar imbunataţiri ale calitaţii vieţi, dar şi bunăstarea economică. Ei
ii văd pe specialiştii în relaţii publice ca reprezentând un amortizor între management şi cererea
de responsabilitate sociala din partea publicului.
10. Secialiştii în relaţii publice: Chiar specialiştii din acest domeniu aştepata din partea celorlalţi
să sprijine, să menţina, să respecte, să susţină standarde de comportament care să caştige
respectul pentru practica relaţiilor publice. Codurile din relaţiile publice care au în vedere un
comportament etic sau un set de practici standard au fost considerate a servi intereselor porfesiei,
însa ele oferă îndrumari şi în unele cazuri, un argument îmtriva presiunilor de la locul de munca.
Valorile Nokia sunt incluse în acest Cod. Fiecare angajat trebuie să aibă o conduită
personală şi profesională conformă cu Codul, fără excepţie. În unele regiuni, ţări sau
departamente pot fi necesare îndrumări mai stricte sau instrucţiuni mai detaliate, dar fără ca ele
să contravină Codului.
Nokia va respecta demnitatea umană şi va promova drepturile omului. Nokia
recunoaste, alături de comunitatea internaţională, că anumite drepturi ale omului sunt
fundamentale şi universale, bazate pe convenţii şi practici internaţionale acceptate, ca Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului a ONU.
Între drepturile considerate de Nokia ca fundamentale şi universale sunt: libertatea faţă
de orice discriminare; libertatea faţă de detenţia arbitrară, execuţie sau tortură; libertatea
întrunirii şi asocierii pasnice; libertatea de gândire, de constiinţă şi de religie, de opinie şi de
exprimare.
Produsele şi tehnologiile Nokia contribuie pozitiv la drepturile omului, la mediu şi la
dezvoltarea multor arii sociale. Nokia caută activ oportunităţi de afaceri pentru soluţii novatoare
ce îmbunătăţesc vieţile şi bunăstarea oamenilor.
Nokia respectă intimitatea şi integritatea utilizatorilor produselor şi serviciilor sale şi ale
celorlalţi parteneri ai săi. Ne străduim să aderăm la standarde stricte când prelucrăm date
personale şi informaţii despre produsele şi serviciile clienţilor. Culegem în mod deschis şi
transparent date personale legate de produsele şi serviciile noastre şi oferim opţiuni juste şi
rezonabile în culegerea şi utilizarea datelor. Toate datele personale culese şi deţinute de Nokia
vor fi prelucrate corect, legal şi atent, într-un mod care protejează intimitatea şi drepturile
persoanelor.
Obiectivele ecologice ale Nokia merg dincolo de respectarea legii. Aceste obiective sunt
realizate printr-o strategie ecologică bazată pe standarde, procese şi practici globale, legate atât
de produsele şi serviciile noastre, cât şi de administrarea sediilor şi unităţilor noastre de
producţie.
Activităţile de mediu ale Nokia se bazează pe conceptul ciclului de viaţă al produsului.
Încercăm să reducem impactul ecologic al produselor, serviciilor şi operaţiunilor noastre pe
durata întregului lor ciclu de viaţă. Dezvoltarea, procesele şi serviciile de design ale produselor
noastre, operaţiunile şi administrarea reţelei noastre de furnizori includ argumente ecologice. Ele
reclamă minimizarea consumului energetic şi sprijinirea retragerii şi reciclării sigure a
materialelor şi produselor uzate.
Nokia nu foloseste în niciun scop specii pe cale de dispariţie şi insistă ca furnizorii săi
să evite procurarea materiilor prime din orice zonă în care există abuzuri asupra drepturilor
animalelor sau un posibil impact negativ asupra mediului, de care nu se ţine cont în mod adecvat.
Angajaţii Nokia trebuie să respecte şi să încurajeze Valorile Nokia la locul de muncă, să
promoveze lucrul în echipă, răspunderea individuală şi forţa rezultată din diversitate. Nokia va
face eforturi pentru a acorda angajaţilor compensaţii juste şi a le oferi un loc de muncă sigur şi
sănătos. Nokia este adeptul sanselor egale în toate practicile, politicile şi procedurile sale de
angajare. Niciun angajat sau potenţial angajat care îndeplineste cerinţele din fisa postului nu va fi
supus, din niciun motiv, unui tratament mai puţin favorabil.
Angajaţii Nokia trebuie să evite exercitarea oricărei activităţi ce poate duce la un
conflict de interese. Aceasta include, dar nu se limitează la acceptarea de cadouri sau ospitalitate
şi oferirea lor către parteneri ai Nokia, în afara cadourilor cu valoare nominală de sub 100 EUR
sau a ospitalităţii rezonabile acordate în cursul exercitării normale a activităţii. Legile locale şi
naţionale prevalează dacă sunt mai stricte.
Nokia şi angajaţii săi nu vor plăti şi nu vor oferi mită sau plăţi ilicite funcţionarilor sau
candidaţilor guvernamentali sau altor părţi în vederea obţinerii sau menţinerii activităţii. Nokia
nu sprijină financiar partidele sau alte grupări politice.
Angajaţii Nokia nu trebuie să profite şi nici să-i ajute pe alţii să profite de oportunităţile
revelate prin folosirea oricăror informaţii sau poziţii corporatiste. Angajaţii Nokia nu trebuie să
utilizeze activele corporatiste decât pentru desfăsurarea legitimă a activităţii sau în alte scopuri
autorizate. Angajaţii Nokia nu pot desfăsura nicio activitate care concurează activităţile
companiei.
Grupul Electrolux este angajat în a-şi conduce activităţile şi a-şi urmări interesele într-o
manieră legală şi etică. Politica Grupului este de a fi o persoană juridică responsabilă. Un
comportament ilegal sau unele acţiuni ilegale întreprinse de Electrolux sau de orice persoană
asociată Grupului ar ameninţa să submineze reputaţia Grupului în materie de onestitate şi
integritate, şi nu vor fi tolerate.
Electrolux consideră că reputaţia sa excelentă contribuie la succesul său în afaceri. Este
deopotrivă responsabilitatea angajaţilor şi a conducerii să asigure respectarea întocmai a acestui
Cod de Etică. Angajaţii sunt încurajaţi să raporteze superiorilor interni corespunzători orice fel
de încălcare, având asigurarea că nu vor exista repercusiuni sau alte consecinţe negative pentru
persoanele care raportează cu bună-credinţă.
Acest Cod de Etică evidenţiază standarde etice atât prescriptive, cât şi restrictive, care
trebuie respectate cu stricteţe de către toţi angajaţii, superiorii şi membrii Consiliului de
administraţie ai Grupului Electrolux, în orice moment şi în cadrul tuturor pieţelor în care ne
desfăşurăm activitatea.
Acest Cod de Etică oficializează principiile după care Grupul îşi desfăşoară relaţiile cu
angajaţii, acţionarii, partenerii de afaceri şi îşi realizează alte interese. Electrolux îşi încurajează
furnizorii, agenţii de vânzări, consultanţii şi partenerii de afaceri să adopte aceste principii.
Ca membri ai unui grup care are activităţi în peste 50 de ţări din întreaga lume, firmele
din cadrul Grupului se supun unui spectru larg de cerinţe legale. Toţi angajaţii, superiorii şi
membrii Consiliului de administraţie din cadrul Grupului Electrolux trebuie să îşi desfăşoare
toate activităţile de afaceri în conformitate cu legile, normele şi reglementările aplicabile. În
situaţiile în care legislaţia locală sau naţională nu asigură cadrul adecvat, Grupul aplică propriile
politici şi proceduri. În cazul în care legislaţia locală sau naţională intră în contradicţie cu
principiile cuprinse în acest cod, legislaţia va avea întâietate.
Grupul Electrolux va aborda cu corectitudine toate tranzacţiile cu partenerii săi de
afaceri. Grupul nu va oferi clienţilor, clienţilor potenţiali sau oricăror reprezentanţi ai acestora
nici o recompensă sau beneficiu care contravin legilor în vigoare sau practicilor de afaceri
rezonabile şi general acceptate.
Toate tranzacţiile financiare efectuate de Grupul Electrolux trebuie raportate în
concordanţă cu practicile de contabilitate general acceptate, aşa cum sunt stabilite în politicile de
contabilitate în vigoare ale firmei Electrolux şi stipulate în legile şi reglementările locale.
Înregistrările contabile trebuie să prezinte natura tuturor tranzacţiilor într-o manieră corectă şi
care să nu ducă la dezinformare. Grupul este angajat în asigurarea transparenţei raportărilor sale
financiare. Grupul aplică o politică de furnizare completă, corectă şi exactă a informaţiilor pentru
a se asigura că piaţa primeşte la timp şi în mod imparţial informaţii exhaustive şi inteligibile.
Pentru ca Grupul să lucreze într-o manieră corectă şi deschisă, este important ca fiecare
angajat să evite orice situaţie sau interes care ar putea interfera cu propriul discernământ referitor
la responsabilităţile pe care le are faţă de Grup, faţă de alţi angajaţi, faţă de clienţi, furnizori şi
alţi parteneri.
De exemplu, un conflict de interese se poate naşte când un angajat sau un membru al
familiei sale (a) are un interes financiar care i-ar putea afecta discernământul, (b) obţine un câştig
personal prin accesul la informaţii confidenţiale, sau (c) foloseşte poziţia pe care o are în cadrul
Grupului pentru a obţine un câştig personal. De asemenea, un conflict de interese poate apărea
când un angajat sau un membru al familiei sale au un interes personal, direct sau indirect, legat
de un furnizor sau client al Grupului.
Dacă un angajat consideră că în situaţia sa ar putea exista un conflict de interese, direct
sau indirect, trebuie să îl prezinte conducerii. Dacă este cazul, conducerea va analiza problema
împreună cu Departamentul Juridic al Grupului.
Grupul Electrolux se străduieşte să se asigure că produsele, serviciile şi producţia sa
contribuie la o dezvoltare susţinută. În acest scop, în procesul de proiectare a produsului se
urmăreşte să se reducă impactul negativ asupra mediului pe toată perioada ciclului de viaţă al
produsului, în timp ce consumul de resurse şi de energie, deşeurile şi poluarea sunt monitorizate
cu regularitate pentru a se obţine rezultzate îmbunătăţite. Grupul acţionează în conformitate cu
legislaţia privind mediul înconjurător şi îşi încurajează furnizorii să adopte aceleaşi principii
legate de mediu pe care le respectă şi Electrolux.
Toate activităţile Grupului Electrolux trebuie să fie conduse cu respectarea drepturilor
omului, a sănătăţii, a siguranţei angajaţilor precum şi a bunăstării comunităţilor locale în care
Grupul activează.
Nici o unitate a Grupului şi nici un angajat al acestuia nu vor tolera munca forţată sau
prestată de persoane care nu au împlinit vârsta prevăzută de lege, discriminarea culturală, etnică
sau sexuală, sau abuzul fizic, psihic, sexual sau verbal. Salariile vor fi mai mari sau egale cu cele
specificate de legea locală în vigoare şi toţi angajaţii sunt liberi să îşi exercite dreptul de a forma,
de a adera sau nu la sindicate sau la alte organizaţii destinate participării la negocieri colective.
Managerii Grupului Electrolux răspund de comunicarea spiritului şi literei acestui Cod de
Etică în cadrul organizaţiilor lor şi de încurajarea angajaţilor pentru a raporta comportamentele
care ar putea veni în contradicţie cu aceste principii.
Rapoartele privind încălcările acestui Cod de Etică pot fi trimise anonim şi confidenţial
către preşedintele Comitetului de Audit al Electrolux. Persoanele care raportează cu bună-
credinţă nu vor suferi repercusiuni sau alte consecinţe negative.
Încălcarea prevederilor acestui Cod de Etică poate conduce la aplicarea unor sancţiuni
disciplinare.
Acest Cod de Etică a fost adoptat de Consiliul de Administraţie al Electrolux, singurul în
măsură să aprobe amendamente sau derogări. Amendamentele sau derogările (în măsura în care
se aplică Directorului general şi/sau Directorului administrativ) vor fi aduse la cunoştinţă
imediat.
Valorile companiei noastre sunt principii de ghidare care își pun amprenta asupra
comportamentului nostru. Ele ghidează percepția noastră, deciziile noastre și acțiunile noastre -
în fiecare zi. Ele reprezintă lucrurile care sunt importante pentru noi și care ne motivează.
Trebuie să înțelegem valorile companiei noastre, trebuie să ne identificăm cu ele și să le trăim.
Astfel facem ca schimbările să devină posibile și reușim să ne atingem obiectivele.
Conducerea este activitatea principală a tuturor managerilor și are loc zilnic. Noi, cei de la
Kaufland, tragem toți în aceeași direcție, indiferent de echipă sau de nivelele ierarhice. Prin stilul
nostru de conducere ne asigurăm că toate persoanele din companie lucrează “mână în mână”.
Managerii noștri sunt parte din echipă, iar succesul nostru comun stă în centrul tuturor
activităților desfășurate. Acest concept este o misiune de management și în același timp o
promisiune pentru angajații noștri.
Comunicarea în cadrul Kaufland are aceleași atribute precum afacerea noastră - este simplă
și directă. Suntem clari în exprimare, abordăm deschis și din timp conflictele pentru a identifica
o rezolvare constructivă. Comunicăm de la egal la egal.
Deciziile le luăm într-un mod consecvent și inteligibil. Dacă este necesar, lămurim
aspectele care au stat la baza deciziilor și oferim claritate.
Respectăm angajații care au curajul de a adresa întrebări, chiar dacă acestea sunt critice.
Pentru acordarea unui răspuns ne luăm timpul necesar și asigurăm orientare.
Știm cât de importantă este recunoașterea meritelor pentru angajații noștri. Creăm un mediu
de lucru în care apreciem performanța și dedicarea fiecăruia și care motivează angajații să atingă
cele mai bune rezultate pentru Kaufland.
Angajații noștri au dreptul să primească feedback. De aceea le oferim în timp util sugetii
constructive de îmbunătățire. Nu acordăm doar noi feedback, ci solicităm constant și părerea
angajaților legată de colaborarea noastră, deoarece știm că un stil de conducere eficient necesită
și reflecție asupra propriului comportament.
Suntem responsabili pentru echipa pe care o coordonăm, dar ne percepem și noi parte a
acestei echipe. Mai mult decât atât, suntem responsabili și de colaborarea între echipe. În tot ceea
ce facem, succesul întregii companii stă în centrul activităților noastre.
Spre exemplu, în 2020, raportul dintre salariul angajaților noi bărbați și salariul angajaților noi
femei, pe poziția de lucrător comercial a fost 1 (nu au existat diferențe).
Conformarea cu reglementările legislative locale, dar şi cu cele mai bune practici la nivel
internaţional este o prioritate petntru noi. De aceea, ne instruim constant angajaţii, prin programe
de training menite să îi ajute în respectarea cât mai strictă a tuturor normelor interne şi externe.
Simțim pasiune pentru compania noastră, pentru activitățile desfășurate și față de echipa
din care facem parte. Responsabilitatea o plasăm acolo unde se cuvine. Astfel stabilim spații
decizionale pentru angajații noștri și totodată limite clare pentru deciziile proprii.
Rolul nostru de manager are o influență formativă. De aceea oferim în tot ceea ce facem un
exemplu. În prim plan stă mereu performanța echipei. Acționăm într-un mod suveran, dar în
același timp rezervat. Suntem un model.
Din perspectiva sustenabilității, cele mai mari riscuri de mediu, dar și sociale sunt generate
de schimbările climatice. Cu efecte atât asupra mediului înconjurător, dar și asupra populației,
schimbările climatice pot avea impact pe întregul nostru lanț valoric, de la obținerea materiei
prime pe care furnizorii o folosesc pentru fabricarea produselor și până la nivelul consumatorilor:
agricultură, culturi afectate ca urmare a secetei sau fenomenelor meteo extreme, disponibilitatea
produselor, planificarea stocurilor, creșterea prețurilor produselor, creșterea prețurilor la materii
prime și utilități etc.
Risc: managementul deșeurilor
Ce facem pentru a îl preveni: ca parte a Grupului Schwarz, investim constant în măsuri de
reducere a plasticului folosit pentru ambalajele de marcă proprie, vizăm utilizarea de plastic
reciclat în locul plasticului virgin și totodată lucrăm alături de partenerii noștri din societatea
civilă pentru a spori conștientizarea publicului larg cu privire la reciclare; la nivelul
operațiunilor, recuperăm sau reciclăm o bună parte din materialele folosite în depozitele sau
magazinele noastre și lucrăm cu parteneri externi pentru atingerea țintelor de colectare a
materialelor de ambalaje puse pe piață; toate magazinele Kaufland sunt dotate cu aparate
automate de reciclare;
Risc: disponibilitatea produselor
Ce facem pentru a îl preveni: căutăm constant să lucrăm cu furnizorii locali atunci când este
posibil și implementăm măsuri pentru a le facilita acestora accesul la consumatorii români;
astfel, pe lângă scurtarea rutelor de transport, contribuim astfel și la economia locală, prin
dezvoltarea afacerilor românești; avem un portofoliu vast și diversificat, căutând mereu
alternative care să ofere clienților calitate și prețuri bune
În concluzie se poate susține faptul că, relațiile publice reprezintă o funcție distinctă a
managementului care ajută la stabilirea și menținerea unor căi reciproce de comunicare, de
acceptare și de cooperare între organizație și publicul său și sunt implicate în rezolvarea
problemelor și a situațiilor dificile, ajută conducerea organizației să fie informată și să poată
răspunde opiniei publice, defini și sublinia responsabilitatea managementului de a servi interesul
public, ajută conducerea să fie la curent și să folosească schimbările, servind ca un sistem de
avertizare care ajută la anticiparea tendințelor, folosesc cercetarea și tehnicile de comunicare
etice și eficiente ca principale instrumente.
Termenul de relații publice a fost utilizat prima dată în anul 1807 de către președintele SUA,
Thomas Jefferson, însă primul care a aplicat tehnicile relațiilor publice a fost publicistul Ivy
Leadbetter Lee el fiind șui autorul cărții Publicity lansată în anul 1923 unde prezintă faptul că
relațiile publice au rolul de a furniza informații verifice și precise presei și publicului despre tot
ce prezintă interes la un moment dat.
Valorile sunt reprezentația unor preferințe și credințe colective, precum și a unor orientări
fundamentale bazate pe anume principii generale.
Din perspectiva axiologiei valorilor umane, care s-a dezvoltat în urma filozofiei culturii,
amintim:
a. Adevărul;
b. Dreptarea;
c. Frumosul ce reprezintă reprere absolute abordate de către fiecare societate în parte.
1. Beard, M., Running a Public Relations Department, Kogan Page Ltd., London, 2001
Datoria noastră fundamentală ca membri ai PRSA este să respectăm codul etic în practica
relaţiilor publice. Acest Cod Etic înseamnă reafirmarea permanentă a angajamentului faţă de
etica profesională.
• Codul formulează principiile şi standardele care ne conduc în luarea deciziilor şi în
acţiunile pe care le întreprindem.
• Codul reprezintă o legătură puternică între valorile şi idealurile noastre şi munca pe care
o desfăşurăm zilnic.
• Codul ne ghidează în ceea ce priveşte acţiunile şi motivaţiile noastre.
În acelaşi timp, Codul este un organism viu, ce înglobează cunoaştere şi experienţă.
Trebuie să ne stimuleze gândirea şi să ne încurajeze să găsim îndrumare atunci când avem
nelămuriri legate de principiile, practicile şi standardele de comportament. Implicarea fiecărui
membru în păstrarea şi îmbunătăţirea standardelor etice este esenţială pentru construirea şi
menţinerea respectului şi credibilităţii profesiei noastre.
Folosind valorile, principiile, standardele de comportament şi seriozitatea ca punct de
plecare şi continuând să lucrăm împreună la îmbunătăţirea standardelor etice, ne asigurăm că
PRSA îşi îndeplineşte datoria de a construi şi menţine un mediu propice pentru dialogul public,
care merită încrederea şi sprijinul publicului.
Membrii Comisiei de Etică şi Standarde Profesionale 2000
Robert D. Frause, APR; Kathy R. Fitzpatrick, APR; Linda Welter Cohen, APR; James R.
Frankowiak, APR; James E. Lukaszewski, APR; Roger D. Buehrer, APR; Jeffrey P. Julin, APR;
David M. Bicofsky, APR; James W. Wyckoff, APR .
Documentul 3: Preambul
Această declaraţie prezintă valorile fundamentale ale membrilor PRSA şi, într-un cadru
mai larg, ale practicienilor de relaţii publice. Aceste valori reprezintă punctul de plecare pentru
Codul etic al PRSA şi definesc standardele pentru practicarea cu profesionalism a
relaţiilor publice. Ele sunt convingeri fundamentale care ne conduc în comportament şi în
procesul decizional. Considerăm că valorile noastre profesionale sunt vitale pentru integritatea
profesiei noastre.
Argumentare
• Servim interesul public acţionând ca „avocaţi” responsabili ai celor pe care îi
reprezentăm.
• Pe piaţa de idei, fapte şi puncte de vedere, punem la dispoziţia publicului o voce bine
informată pentru a ajuta în dezbaterile publice.
Onestitate
• Aplicăm cele mai înalte standarde de corectitudine şi adevăr în comunicarea publică şi
în acţiunile noastre menite a susţine interesele celor pe care îi reprezentăm.
Experienţă
• Dobândim şi folosim într-un mod responsabil cunoştinţele şi experienţa de specialitate.
• Îmbunătăţim profesia printr-o continuă dezvoltare profesională, prin cercetare şi studiu.
• Construim înţelegere reciprocă, credibilitate şi relaţii între o mare varietate de instituţii
şi publicuri.
Independenţă
• Oferim consiliere obiectivă celor pe care îi reprezentăm.
• Răspundem pentru acţiunile noastre.
Loialitate
• Suntem loiali celor pe care îi reprezentăm şi, în acelaşi timp, ne respectăm datoria de a
servi interesul public.
Corectitudine
• Tratăm corect clienţii, angajatorii, competitorii, colegii, partenerii, media şi publicul
larg.
• Respectăm toate opiniile şi sprijinim dreptul la liberă exprimare.
Principii directoare
Un membru PRSA trebuie:
• Să protejeze integritatea procesului comunicaţional.
• Să comunice onest şi corect.
• Să intervină prompt pentru a corecta comunicarea eronată de care e responsabil.
• Să sprijine circulaţia liberă a informaţiei nealterate atunci când oferă sau primeşte
cadouri, asigurându-se că acestea sunt nominale, legale şi în ocazii rare.
Exemple de conduită improprie
• Reprezentând un producător de schiuri, un membru PRSA îi oferă unui jurnalist o
pereche de schiuri scumpe pentru a-1 influenţa să scrie un articol favorabil.
• Un membru PRSA care oferă unui reprezentant al guvernului mijloace de divertisment
care depăşesc limitele legale sau violează prevederile guvernamentale.
CONCURENŢA
Principiu fundamental
• Promovarea concurenţei loiale între profesionişti păstrează climatul etic şi ajută la
dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos.
Scop
• Promovarea respectului şi a concurenţei loiale între profesioniştii din domeniul relaţiilor
publice.
• Servirea interesului public prin oferirea unei palete largi de opţiuni pentru practicianul
de relaţii publice.
Principii directoare
Un membru PRSA trebuie:
• Să urmeze practici de angajare în conformitate cu codul etic, bazate pe respectul pentru
libera concurenţă, fără a submina cu bunăştiinţă un competitor.
• Să protejeze dreptul la proprietatea intelectuală.
Exemple de conduită improprie
• Un membru PRSA angajat de o organizaţie-client care divulgă informaţii utile unei
firme de consultanţă care concurează cu altele pentru obţinerea unui contract cu organizaţia-
client.
• Un membru care răspândeşte zvonuri răuvoitoare şi nefondate despre un competitor
pentru a-i îndepărta clienţii şi angajaţii în beneficiul propriu.
PĂSTRAREA CONFIDENŢIALITĂŢII
Principiu fundamental
Încrederea clientului se bazează pe protejarea şi confidenţialitatea informaţiilor private.
Scop
• Protejarea dreptului la intimitate al clienţilor, organizaţiilor şi indivizilor, prin păstrarea
confidenţialităţii informaţiilor.
Principii directoare
Membrii PRSA trebuie:
• Să protejeze dreptul la confidenţialitate şi intimitate al actualilor, foştilor şi potenţialilor
clienţi şi angajaţi.
• Să protejeze informaţiile interne, privilegiate şi confidenţiale.
• Să informeze imediat autorităţile competente în cazul în care descoperă că un angajat
sau client al organizaţiei a divulgat informaţii confidenţiale.
Exemple de conduită improprie
• Un membru PRSA care şi-a schimbat locul de muncă şi utilizează în noua poziţie
informaţii confidenţiale dobândite la vechiul loc de muncă, în detrimentul fostului angajator.
• Un membru PRSA care facilitează scurgerea de informaţii confidenţiale în detrimentul
unei terţe părţi.
CONFLICTUL DE INTERESE
Principiu fundamental
Încrederea clienţilor, angajatorilor şi publicului este construită prin evitarea conflictului
de interese, real sau potenţial.
Scop
• Dobândirea încrederii şi respectului reciproc în relaţia cu clienţii sau angajatorii.
• Construirea încrederii publicului prin evitarea sau încetarea (eliminarea) unor situaţii în
care interesele personale sau profesionale sunt în conflict cu interesele societăţii.
Principii directoare
Membrii PRSA trebuie:
• Să acţioneze numai în interesul clientului, chiar prin subordonarea propriilor interese.
• Să evite acele acţiuni şi circumstanţe care pot compromite strategiile de afaceri sau care
pot crea un conflict între interesele personale şi cele profesionale.
• Să facă publice imediat orice conflicte de interese, existente sau potenţiale, care pot
afecta clienţii sau organizaţiile.
• Să încurajeze clienţii să determine dacă există sau nu un conflict după informarea
tuturor părţilor implicate.
Exemple de conduită improprie
• Un membru PRSA care nu face cunoscut faptul că are o investiţie financiară serioasă în
cadrul companiei celui mai important competitor al clientului său.
• Un membru PRSA care este deja sub contract cu o companie concurentă sau care ar
putea crea un conflict de interese şi nu comunică acest lucru potenţialului client.
DEZVOLTAREA PROFESIEI
Principiu fundamental
Profesioniştii în domeniul relaţiilor publice acţionează constant în scopul sporirii
încrederii publicului în această profesie.
Scop
• Construirea respectului şi credibilităţii profesiei de relaţii publice.
• Îmbunătăţirea, adaptarea şi extinderea practicilor profesionale.
Principii directoare
Membrii PRSA trebuie:
• Să fie conştienţi de obligaţia lor de a proteja şi dezvolta profesia.
• Să studieze permanent şi să fie la curent cu practicile profesionale pentru a avea o
conduită etică.
• Să urmărească permanent şi activ dezvoltarea profesională personală.
• Să refuze orice colaborare cu clienţi sau organizaţii care ar impune acţiuni ce contravin
acestui Cod.
• Să precizeze cu claritate ce activităţi de relaţii publice sunt în măsură să efectueze.
• Să îi consilieze pe subordonaţi în vederea desfăşurării unui proces decizional etic.
• Să impună subordonaţilor respectarea condiţiilor de etică profesională ale acestui Cod.
• Să informeze autorităţile competente despre orice încălcare a eticii profesionale,
indiferent dacă e comisă de un membru PRSA sau nu.
Exemple de conduită improprie
• Un membru PRSA care declară public că un produs al clientului său este sigur, fără să
comunice existenţa unor probe contrare, deşi avea cunoştinţă de ele.
• Un membru PRSA care deleagă un ne-membru să se ocupe de activităţile unui client
îndoielnic, pentru a evita obligaţiile etice de membru PRSA.
RESURSE
Reguli şi principii
Documentele prezentate mai jos, disponibile publicului, oferă detalii privind regulile şi
principiile care pot ajuta în stabilirea unei conduite profesionale.
• PRSA Bylaws
• PRSA Administrative Rules
• Member Code of Ethics
Dacă, după parcurgerea lor, aveţi totuşi nelămuriri, contactaţi PRSA la adresa de mai jos.
ÎNTREBĂRI
PRSA urmăreşte să vă ajute. Indiferent dacă aveţi o problemă gravă sau doar nevoia de a
vă clarifica o simplă nelămurire, luaţi legătura cu Judy Voss la adresa judy.voss@prsa.org
Jur
Semnătura:
Data: