Cenușăreasa

De Frații Grimm

Cenușăreasa este un basm popular ce întrupează elementul de mit al opresiunii

nedrepte urmată de triumf și răsplată.
Basmul este opera epica in proza, de dimensiuni medii, in care se prezinta lupta
dintre bine si rau, care este incheiata odata cu victoria binelui. Este una dintre cele mai
vechi specii ale literaturii orale care, indiferent de tip, difera de restul scrierilor
fantastice.
Trăsăturile basmului:
-Actiunea basmului este simpla;
-Personajele sunt numeroase si au insusiri supranaturale;
-Elementele reale se impletesc cu cele fantastice;
-Apar obiecte si substante miraculoase, fiinte supranaturale si animale fabuloase;
-Timpul si spatiul sunt imaginare, neprecizate;
-In basm apar motive specifice precum: motivul promisiunii si incalcarii
promisiunii, motivul luptei, al drumului, al obstacolelor, motivul animalelor sau
motivul victoriei;
-Actiunea basmului se desfasoara in lumea noastra, dar si pe taramul celalalt;
-Apar cifre magice precum: 3, 7.9,12
- Finalul basmului este unul fericit.

Tema generală, lupta dintre bine şi rău, respectiv chinurile la care este supusă
Cenuşăreasa de către mama şi surorile vitrege, se împleteşte cu unele teme secundare,
menite să îmbogăţească prin detalii aspectul general de viaţă.
Dragostea dintre fata oropsită şi fiul de împărat se raportează direct la mesajul
etic al basmului: „după faptă şi răsplată”.
Subiectul se distinge printr-o relatare lineară: un om bogat, căruia îi moare
nevasta, se recăsătoreşte cu o femeie care avea două fete. Ele o ţin pe sora vitregă la
distanţă, obligând-o să facă cele mai anevoioase lucruri
Cenușăreasa este o fată frumoasă și bună, dar trăiește într-o situație dificilă.
Mama ei moare, iar tatăl ei se căsătorește cu o femeie rea, care are două fiice vitrege.
Acestea sunt egoiste și invidioase, tratând-o pe Cenușăreasa cu răutate și dispreț.
Tatăl Cenușăresei, care nu își dă seama de tratamentul pe care fiica sa îl primește,
pleacă într-o călătorie și o lasă în grija noii soții. Femeia rea își arată adevărata față și o
transformă pe Cenușăreasa într-o servitoare a casei, forțând-o să facă toate munci
grele.
În ciuda dificultăților, Cenușăreasa rămâne o persoană bună și plină de speranță.
Între timp, se anunță că fiul regelui organizează un mare bal în care speră să-și
găsească o mireasă. Toate fetele din regat sunt invitate, inclusiv cele două fiice vitrege
ale mamei Cenușăresei.
Când cele două surori vitrege primesc invitația, ele se bucură și încep să se
pregătească pentru bal. Cenușăreasa, în ciuda faptului că nu a fost invitată inițial,
visează să meargă la bal și să-l întâlnească pe prinț.
În timp ce surorile sale se pregătesc, apare o bătrână vrăjitoare care îi cere
Cenușăresei să-i împrumute o mână de ajutor. Cenușăreasa îi oferă ajutorul fără să știe
că bătrâna este de fapt o zână bună în deghizare. Zâna bună îi acordă Cenușăresei o
rochie frumoasă și pantofi de sticlă, transformând-o într-o adevărată frumusețe.
Cu toate acestea, magia are un timp limitat și Cenușăreasa trebuie să părăsească
balul înainte de miezul nopții. La bal, ea dansează cu prințul și aceștia se îndrăgostesc
unul de celălalt. Prințul este fermecat de frumusețea și grația ei, dar Cenușăreasa
trebuie să plece grăbită, lăsând în urmă un pantof de sticlă.
Prințul hotărăște să găsească fata care i-a furat inima și începe să caute în tot
regatul pe cea care se potrivește cu pantoful de sticlă. Surorile vitrege încearcă să se
potrivească cu pantoful, dar picioarele lor sunt prea mari. Când Cenușăreasa încearcă
pantoful, acesta se potrivește perfect.
Prințul o recunoaște pe Cenușăreasa și o duce în palatul său, unde se căsătoresc și
trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Astfel, Cenușăreasa scapă de viața grea și
primește recompensa pentru bunătatea și speranța ei neclintită.
Aceasta este în mare rezumatul poveștii clasice a Cenușăresei, în care se
evidențiază perseverența, bunătatea și recompensa meritată a personajului
principal.

Planul de idei al poveștii este următorul:

1. Într-o casă, într-un mic regat trăiau fericiți o fetiță și tatăl ei.
2.Tatăl Cenușăreasei s-a recăsătorit cu o femeie rea ce avea două fiice ce îi semănau la
răutate.
3. Frumoasă, harnică, blândă, Cenușăreasa făcea tot ceea ce îi porunceau mama și
surorile vitrege.
4. Mama și surorile vitrege ale Cenușăresei au plecat la balul organizat de prinț, dar
acesteia nu i-au îngăduit să le însoțească, rupându-i rochia.
5. Pentru a o ajuta pe Cenușăreasa să meargă la bal, Zâna ursitoare săvârșește cu
bagheta fermecată o vrajă ce are efect până la miezul nopții.
6. Prințul a îndrăgit-o din prima clipă pe Cenușăreasa, dansând doar cu ea.
7. Când ceasul a anunțat miezul nopții, înainte ca vraja să se destrame, aceasta a fugit
de la palat, însă și-a pierdut pe treptele castelului un pantof.
8. Prințul a găsit pantoful și a jurat că se va însura cu fata căreia îi va veni.
9. Pantoful i s-a potrivit doar Cenușăresei.
10. Cenușăreasa și prințul s-au căsătorit și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

Principalele idei ale poveștii "Cenușăreasa" includ:

 1.Bunătatea și noblețea interioară: Cenușăreasa este un exemplu de personaj
care rămâne bun și generos chiar și în fața răutății și nedreptății. Ea este tratată cu
cruzime și dispreț de către mama vitregă și surorile vitrege, dar nu își pierde niciodată
bunătatea și compasiunea față de ceilalți.
2.Speranța și visurile: Cenușăreasa păstrează mereu speranța și visează că va
scăpa de situația dificilă în care se află. Ea visează să participe la bal și să întâlnească
pe cineva care să o înțeleagă și să o aprecieze așa cum este.
3.Puterea transformării: Prin intervenția zânei bune, Cenușăreasa este
transformată dintr-o servitoare nefericită într-o frumoasă prințesă. Această
transformare simbolizează puterea schimbării și a posibilității ca oricine să-și schimbe
destinul.
4.Căutarea iubirii adevărate: Prințul din poveste caută iubirea adevărată și este
fermecat de frumusețea și personalitatea Cenușăresei. Povestea subliniază că iubirea
poate fi găsită în cele mai neașteptate locuri și că merită să perseverezi pentru a-ți găsi
sufletul pereche.
5.Justiția și recompensa: La finalul poveștii, Cenușăreasa primește recompensa
pentru toate suferințele și nedreptățile prin căsătoria cu prințul. Ideea de justiție este
evidențiată, iar personajele rele sunt pedepsite, în timp ce Cenușăreasa este răsplătită
pentru caracterul său nobil și virtuțile sale.
Aceste idei reflectă valori precum bunătatea, speranța, transformarea și justiția,
care sunt prezentate în povestea "Cenușăreasa".

Cuvinte noi:
Cenușă = scrum, cee ace rămâne în urma arderii
Mama vitregă =
Straie = haine
să robotească = a face curațenie
vatră = cuptor
strachină = vas, farfurie
trenţe = cârpe, zdrențe
canoneşti = bisericești