Extreme locale conditionate

Metoda multiplicatorilor lui Lagrange

pentru determinarea punctelor de extrem local conditionat ale unei functii.
Exemplu. E : R2→ R E(x,y)=(x3+8)(y3+8)
g : R →R
2
g(x,y)=x+y-2
Determinare puncte de extrem local ale lui E(x,y)
in raport cu conditia g(x,y)=0

Solutie.
 Construim functia lui Lagrange L :R 3→ R
L(x,y,λ)=E(x,y)- λg(x,y) unde λ∈ R
L(x,y,λ)=(x3+8)(y3+8)- λ(x+y-2)
 Calculam derivatele partiale de ordinul unu ale functiei lui Lagrange
∂L
=3 x ( y + 8 )−¿ λ
2 3
∂x
∂L
=3 y ( x + 8 ) −¿ λ
2 3
∂y
∂L
=− x− y +2 λ
∂λ

 Calculam derivatele partiale de ordinul doi ale functiei lui Lagrange

∂L
=6 x ( y + 8 )
3
2
∂x
∂L
=6 y ( x +8 )
3
2
∂y
2
∂ L 2 2
=9 x y
∂x ∂ y
∂L(x , y) ∂L(x , y)
 Rezolvam sistemul de ecuatii( =0 , =0 , g ( x , y )=0)
∂x ∂y
3 x ( y +8 )−¿ λ=0
2 3

3 y ( x +8 )−¿ λ=0
2 3

x+y-2=0
Rezolvarea sistemului de ecuatii

3 x ( y +8 )−¿ λ=0 λ=3 x ( y +8 ) λ=3 x ( y +8 )

2 3 2 3 2 3

3 y ( x +8 )−¿ λ=0 3 y ( x +8 )=¿λ ⇔ 3 y ( x +8 )=3 x ( y +8 )

2 3 2 3 2 3 2 3
⇔
x+y-2=0 x+y=2 x+y=2

3 y 2 ( x 3 +8 )=3 x 2 ( y 3 +8 ) ⇔ y 2 ( x3 +8 )=x 2 ( y 3+ 8 )⇔ y 2 ( x3 +8 )=x 2 ( y 3+ 8 )

⇔ x 3 y 2 +8 y 2=x 2 y 3+ 8 x 2⇔ x 3 y 2 −x2 y 3=8 x 2−8 y 2⇔ x 2 y 2 ( x− y )=8(x− y )(x+ y)
⇔x-y=0 sau x 2 y 2=8 ( x + y )
Multimea solutiile sistemulu de ecuatii va fi reuniune solutiilor sistemelor
λ=3 x ( y +8 ) λ=3 x ( y +8 )
2 3 2 3

x-y=0 sau x 2 y 2=8 ( x + y )

x+y=2 x+y=2
Primul sistem are solutia x=y=1 , λ =27
Al doilea sistem este echivalent cu sistemul de ecuatii
λ=3 x ( y +8 )
2 3

x2y2=16
x+y=2
Ultimul sistem de ecuatii se rezolva prin gasirea solutiilor sistemelor de ecuatii
λ=3 x ( y +8 ) λ=3 x ( y +8 )
2 3 2 3

xy=4 xy=-4
x+y=2 x+y=2
La xy=4 , x+y=2 asociem ecuatia t2-2t+4=0 care nu are solutii in R
deci primul sistem de ecuatii nu are solutii.
La xy=-4 , x+y=2 asociem ecuatia t2-2t-4=0 care are in R solutiile
x=1-√ 5 x=1+√ 5
y=1+√ 5 y=1-√ 5
deci al doilea sistem are solutiile :
x=1-√ 5 ,y=1+√ 5 , λ=¿ 192
si x=1+√ 5 ,y=1-√ 5 , λ=¿ 192
∂L(x , y) ∂L(x , y)
 sistemul de ecuatii( =0 , =0 , g ( x , y )=0)
∂x ∂y
3 x ( y +8 )−¿ λ=0
2 3

3 y 2 ( x 3 +8 )−¿ λ=0
x+y-2=0
are solutiile
1) x=y=1 , λ =27 ;
pentru care E(1 ; 1)=81
Forma patratica asociata este h : R2→ R
 2
∂ L(1,1) 2 ∂ L(1,1) 2 ∂ L(1,1)
h(z1,z2)= z1 + z 2 +2 z z
∂ x2 ∂ y2 ∂x ∂ y 1 2
¿)

h(z1,z2)=54 z 21 +54 z 22+ 18 z 1 z 2 unde variabilele z1 , z2 nu sunt libere

∂ g (1,1) ∂ g (1,1)
Variable z1 , z2 satisfac conditia z1 + z 2=0
∂x ∂y
∂g ∂g
( g ( x , y )=x + y−2; =1; =1¿
∂x ∂y
=>variabile satisfac conditia z1+z2=0 adica z2=- z1
=>forma patratica se poate scrie h(z1)=90 z 21
2
h(z1)=90 z 1 este pozitiv definita
=> punctul (1;1) este un punct de minim local conditionat
E(1 ; 1)=81
2) x=1-√ 5 ,y=1+√ 5 , λ=¿ 192 pentru care E(1-√ 5 ;+√ 5)=256
Forma patratica asociata este
h : R → R h(z1,z2)=
2

∂ L(1−√ 5 ,1+ √ 5) 2 ∂ L(1− √ 5 , 1+ √ 5) 2 ∂ L(1− √5 , 1+ √ 5)

2
z 1 + z 2 +2 z1 z2
∂x
2
∂y
2
∂ x∂ y
h(z1,z2)=−96 (1+ √ 5) z 21+ 96 ¿
∂ g (1−√ 5 ,1+ √5) ∂ g(1−√ 5 ,1+ √ 5)
Variable z1 , z2 satisfac conditia z1+ z 2=0
∂x ∂y
=>variabile satisfac conditia z1+z2=0 adica z2=- z1
2
=>forma patratica se poate scrie h(z1)=-336 z 1
adica o forma negativ definita
=> punctul (1-√ 5 , 1+√ 5) este un punct de maxim local
E(1-√ 5 ;+√ 5)=256

3) x=1+√ 5 ,y=1-√ 5 , λ=¿ 192 pentru care E(1-√ 5 ;+√ 5)=256

Forma patratica asociata este h : R2→ R
∂ L(1+ √5 , 1−√ 5) 2 ∂ L(1+ √ 5 ,1−√ 5) 2 ∂ L(1+ √ 5 ,1−√ 5)
2
h(z1,z2)= z 1+ z 2 +2 z1 z2
∂x
2
∂y
2
∂ x∂ y
h(z1,z2)=96 (−1+ √ 5) z 21−96 (1+ √ 5)¿ z22 +144 z 1 z 2 Variable z1 , z2 satisfac conditia
∂ g (1+ √5 , 1− √5) ∂ g(1+ √5 , 1−√ 5) ∂g ∂g
z1 + z 2=0 ( g ( x , y )=x + y−2; =1; =1¿
∂x ∂y ∂ x ∂ y
=>variabile satisfac conditia z1+z2=0 adica z2=- z1
=>forma patratica se poate scrie h(z1)=-336 z 21
adica o forma negativ definita
=> punctul (1+√ 5 , 1-√ 5) este un punct de maxim local
E(1+√ 5 ; 1−√ 5)=256