Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Filmul Surd in Romania Muta - Cristian Tudor Popescu

    Uploaded by

    Ana Gar
    182 views154 pages

    Original Title

    Filmul Surd in Romania Muta -Cristian Tudor Popescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    182 views154 pages

    Filmul Surd in Romania Muta - Cristian Tudor Popescu

    Uploaded by

    Ana Gar

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 154
    see ee cone i ed ‘nel, caun copilinfectat cu HIV inca din p&ntecele mame. storia Pee cise cee een ele ‘resto n fiecare etapa de vial, tumorile, eruptle,plagile s-au dezvolat ¢ ele. Cosurile pubertati fimulul ramanese au aparut eect Penal nM ie ete Din cole 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ Pale on ete oe eutectic pagandistio, restul find divertisment, comedia muzicala, filme Pees eel ar en cone ue entices ten ie ies eee ues Tita finile potice de evolutie ale PCR. A fost mal intai prosovie- ee ea eee ‘anticitadina, antintelectuala, antiocoidentala, vehicul al cutulu Pic " agar CUR lao ord Parente or) Cores ee re cum omu@d=niele) gla OSS IN ROMANIA MUTA i einesccrcc Pin entsreke cain ta (pac) CINEMA fron lnavateran ee BIBLIOLECA © 2011 by Bdura POLROM ‘Aceast carte ese protest prin copyright. Reproduccre integral sau paral, ‘muliplicarea prince mifoace jt sub once ford, corn ah eronate, Sot ‘nate, rnepuneres in format elecronic en aude, uneren i depariia public, Inclusly pin internet sau prin rele de calculator, stocareaperranents temporar pe disponive sau seme cu posbltatesrecuperlinformatiiog, ‘au cop comercial su gat precum ake ape imllare svar fet perm Sunes seri a definatorub copyightla repreznt o inclcae alia cu pve In protecia propriciIntlectunle = pedepsese penal sVstu ct {in coaformiate cu legle fn vigoare Pe copen: Secvens din filmu Stain! (sgia MibalIacob, 1964) swsou:potirom.ro Baitwra POUROM, Jas, Bedul Carol Ine. 4; PO, BOX 266, 700506 ‘Bucuresti, Splail Uniti nr. 6, bl, BBA, s.1, e.1, sector 4, 40031, OF, 53, CP. 15-728, Descrletes CIP 4 Biblotec Nationale « RomAnte POPESCU, CRISTIAN TUDOR ‘Fl sured Romina mut polite propaganda mal roménese de fetune (1912-1988) / Cesian Tudor Popesca ~ Tay: Polzom, 2011 Bibliogs. Index ISBN print: 978-973-46-23648 ISBN ePub: 978-973-46-2406-5 ISBN PDF: 978.973-462407-2 = 791430498) Printed in ROMANIA Cristian Tudor POPESCU _FILMUL SURD IN ROMANIA MUTA Poltics propaganda ‘in flmul ramanesc de fcfiune 1912-1989) [FONDATIA UNIVERSITARA) SAYPERION * |UNIVERSITATEA HIYPERION |_ BIBLIOTECA POLIROM 2011 CRISTIAN TUDOR POPESCU (n. 1956, Bucuresti), absolvent al Facultifii de Automatizri si Calculatoare din Bucuresti, este scri- itor gi gazetar, unul dintre cei mai prestigiosi din Romania de dup 1989. Este senior editor al cotidianului Gandul,filmolog, doctor in cinematografie l Universitat Nationale de Arti Teatral $i Cinematografick LL. Caragiale”, unde sustine un curs de TTehnici de manipulate si propaganda in cinematografie gi televi- lune, A debutat ca prozator SF. Csi publicate: Planetarium ‘Albatros, 1987, Premivl Congresulut European de SF, Montpellier); Vromea mancului sec Cediia I, Cartea Roméineasci, 1991; editia a Ila, Politom, 1998); Impertul oglinzilor sirambe (Soctetatea wAdevirul", 1993, antologie SF); Copit flaret (editia 1, Du Style, 997; edits a Ika, Polirom, 1998); Timp mort Polirom, 1998); Omobom (Polirom, 2000);' Romania-abpibild (Polirom, 2000); Un cadavru umplut cu 2tare (Polirom, 2001); Nobelul romd- nnesc(Polirom, 2002); Sporiul ming (Humanitas, 2008); Libertatea turit olicom, 2004); Trigrama Shakespeare. Fictiunt specula~ tive (Corint, 2005); Zusuul mortit Polirom, 2007); Cuvinte rare @Polirom, 2008) Multumiri Aceast lucrare a beneficiat de sprijinul generos al prof. univ. dle. Manuela Cernat, al prof. uni. dr: Anca Miran, dicectorul Arhivei Nationale de Film, al directorului BCU Cluj, prof. univ. de. Dora Kaclosav, al Oanei Predescu, studentd fn anul Illa Facultatea de Istorie a Universitat Bucurest, al cineastulul Cristian Nema, a nu ar fi putut 6 realizaté aga cum este Fd ajutorul doar hei Roxana Lazar gi al fului meu, Tudor Dinu Popescu. Argument Scopul lucririt de faja este analiza raporturilor dintre filmul ‘omfinese de fctiune si propaganda politic! in perioada 1912-1989. Venttu a trasa cadrul de discufie, inte-un prim capitol se va For- ‘mula o definigle a coneeptului de propaganda, Apoi vor fi trecute {in revist,cronologic, intersectille dintre propaganda si cinema- ograf din primele decenii ale secolului XX, cu accent pe cine- ‘nitograful de fiefiune. Prezentarea evolufiel cinematografulul sovietic de propagand! intre anii 1918 si 1953 se impune intructt, prin cliderea Romaniei sub dominafia URSS incepind cu anul 1044, cinematografia romfneascl va fi puternic marcati de mode- Tul soviet Cinematograful de propaganda din Roménia comunistt va fi lizat din perspectiva evolutilor pe fiecare dintre cele patru slecenii de dictaturd in relayie cu evenimentele politice interne si ‘iternajionale. Apoi, prin identificarea gi descrierea temelor pro- nagandlstice cu cele mai mari freevente de utiizare. In sfirst, piin studille de caz. ale celor mai semnificative filme cu caracter propagandistic. Nu face obiectul lucriri de fapl analiza valorict 4 acestor filme din punct de vedere artistic — considerentele ‘esetice vor fluate ia discupie numai in relatie cu propaganda, Nu face, de asemenea, obiectul acestei Iucriri prezentarea ‘negocierilor cu cenzura, care au dus la forma finald a peliculei prezentate publicului gi accesibilt astizi la Arhiva Najionala de Filme ~ este analizat produsul cinematografic ca atare, pe care ‘ineastt fn cauzi si kau asumat punindu-yi numele pe generic. Pre cale de conseeinfa, nu vor conta declaraji actuale, menite st ‘ircumstantieze realizarea peliculei. Filmele vor depune mrturie slespre ele Insel. Argument Finalmente, vom incerca si formulim edteva concluzii in ce priveste contribuya filmului romanesc de ficjiune la fixarea in Constientul si subconstienrul colectiv, in aproape jumatarea de vyeae totalitari, a formelor de minciuni pe care s-a bazat comu- hisnnal si care isi fac simfite efectele pan’ ast. 1. Propaganda Originile propagandei sunt situate adinc in preistorie. Universul omulus primitiv era, pand la un moment dat, ‘omogen, Soarele nu era mai important decit copacul, nici ploaia decat tigrul cu colf-sabie, iar fiinfa umand insisi se pereepea pe sine ca parte neprivilegiatt a naturi, cfutind ‘unit la uma cu porcul-spinos ridicini comestbile. A venit wil ziua ind un hominid sau mai mulfi au ales ceva din ‘universul inconjurdtor, simfind nevoia si-i atribuie 0 con- Uifie supranaturala, de principiu nascator, ordonator si diri- ior al intregii lumi. Putea fi soarele, putea fi pamantul, ‘rimosul, vantul, ursul, un copac enorm, un lac de munte, ‘ paste sau, mai rafinat, un idol cioplit. Universul a ince (at sii mai fie omogen, s-a debalansat n ciuda asocierii aproape automate cu politica, originile ropagandei sunt anterioare politiii si foarte apropiate de cele ale religiel. Incepind si cread, st venereze ceva uupramaterial, omul primitiy a dorit si s& transmita altora aceastt eredinga, ba chiar s-o impuna, dact intimpind rezis- lenfi. Fireste, ne putem imagina la inceputuri un singur wlivid cu Dumnezeul siu personal de obsidian uns cu seu, lar homo ‘eligiosus poarta in el inclinayia de a impanti ‘icdinga cu alfi, De aici incep propaganda, manipularea, persuasiunea, cAci maciuca nu mai poate rezolva totul, ca in celelalte situafii pur materiale. Deci, au intamplitor, religia, cea catolict, dt numele propagandei sil pune in circulatie prin infiingarea, in 1622, ° Gristian Tudor Popescu cca eactie la ererille protestante, a Congregatiei de Propaganda Fide!, pentru propagarea religiei catolice in intreaga lume. Fireste c& propaganda — atat religioast, cat gi politicd sau social — se mai flcuse avant la letre de-a lungul secolelor. ‘Confucianismul, budismul, Talmudul, Noul Testament, Coranul pot fi considerate exemple de propaganda. In sens larg, al propagirii sistematice de idei, scrierile filosofilor stoici si ale adepyilor lui Epicur sau tratatele politice ale lui Platon. si Aristotel sunt propaganda’, Dar strategii catolici sunt primii care 0 definesc ca mod formal de operate si ii dau anvergurd mondial ‘Aidoma religiei care a botezat-o, propaganda sufera de ccatholitt, setea de universal (katbolikos — universal, in ‘greceste). Reclama la o bere, Ia orice bere, sugereazi o intreag’ jar, chiar planeta, napadita de ingi cu sticla respec- tiv la gurl, plescdind satisficui. O reclama la detergent tinde, ca functie obiectiv ideal, s-o conving’ pe gospodina ‘nu numai c& fri, sa zicem, Zipadin Gel rufele ei vor fi 0 mizerie, dar si viaja ei n-ar mai avea cine stie ce sens. Nu bei Coca-Cola, atunci nu numai ci ratezi o experiengi gus- tativa sublima, dar nu esti om, esti extraterestru. Dac nu ‘lvotezi pe Escudoi, nu numai c& va iesi pregedinte Escutrei, dar de Romania se va alege praful. Adici ceea ce cu milenii fn urma insemna si-ti treci pe frunte, dimineaja, gheara de urs, impreuna cu fili Marii Ursoaice, s-0 stnuti gi s-o pui la loc in punguya de la bru pentru ca lumea si se find inci 0 2, sf reziste entropiei universale. In afari de catolicd, universalist, propaganda este totalitard, Marile totalitarisme ~ fascismul, nazismul, T. Robert Gole (4), International Encyclopedia of Propaganda, Fitzroy Dearborn Publishers, Chicago, 1998, p. 607. 2. Ibidem, p. 606. 3. Constantin Noica, Sase maladit ale spintulut contemporan, Baltura Univers, Bucuresti, 1978, p. 32 Fllmul suerd in Roménia mutes ‘omunismul — au folosit propaganda ca pe © superarma, [pt care oculteaz’ natura tolalitard a propagandet fnses, ‘nuiferent de utiizator. In propaganda, orice relativizare ‘ote interzisd, orice acceptare rational a unet alternative, lle asemenea’ Opusul, concurentul, rivalul temei de propa- juan este fie ignorat, fie denigrat sau demonizat. Adolf Hitler: Ce sar spune despre un afig menit si laude un stpun gi ‘Cue ar arita in acelasi timp eX si alte sipunuri sunt bune? lumea ar clatina pur si simplu din cap. Totusi, exact aga iu stat ncrurile cu reclama noastr politicl. Scopul propa- nu este, de exemplu, si dozeze dreptatea diverselor tide, cé si 0 sublinieze exclusiv pe cea a partidului pe ure il reprezint’. Ea nu trebuie si caute adevarul in mod rhiectiv, daci acesta este favorabil celorlati, gi nici sil rezinte maselor sub pretextul unei echitati doctrinate, ci 1-1 urmdireasct exclusiv pe cel care fi este favorabil", ropaganda comunistd nu va accepta sub nici o forma ‘ch are si Capitalismul parle lui une, Daci mananci un alt iurt in afard de Activia, existenfa ta devine demna de pana uinui Cioran. Se poate mentiona si o remarcabila exceptie ‘cute confirma regula: ,Carlsberg, probably the best beer in the world”. Acest ,probably”, care intr-o lume publicitard ahsolutului totalitar relativizeaz’ surprinzitor, realizeazd lin efect de superioritate absolut mai puternic decat sim- plu the best" Secundum non datur poate fi deviza stipanilor tiramu- lui propagandei. Propaganda este sistematicd, ceea ce inseamna c& este ‘epetatt identic, puteric gi regulat de un numa considerabil, dle ori. Un singur discurs, un singur film, clip sau un singur in difuzat o singuri data, un articol publicat intr-o revistit de mic tiraj nu inseamni propaganda, Propaganda uchuie st fie regulat repetitiva pentru ct se adreseaza mase, | Adolf Fier, Mein Kampf Batara Pacifica, Bucuresti, 1993, p. 125, u Cristian Tudor Popescu nu individului, Pentru un ins dotat cu reguli ale gindisi rationale, repetarea unei afirmatit este nedumeritoare ~ am injeles ce vrei sf spui, nu e nevoie si repefi = Inct o repe- tare capati un caracter jignitor — m& crezi idiot?! ~ si inet tuna duce la respingerea de plano a afirmatici in cauzt de cite respectivul ins ragional, care va considera c4 repetarea vizeazi impunerea unui fals. fn cazul maset inst, lucrurile se schimbi, Este mai uyor s% sugestionezi o colectvitate decit un individ, cum observa Gustave Le Bon! Masa poate fi bine aproximatd prin individul medi standard (IMS), persona} care prezinta o anumiti lene de a gindi; repetirile tune formule il fac s-o achiaijioneze pina la urma prin mecanismul numit de LV. Stalin in cuvantirile sale leak i2vesino ~ ,dupa cum se stie”. Cantitatea trece in calitate. Nomirul devine adevar. ‘Mai existi un mecanism. Propaganda e ginditi tn asa fel incat si fie grew de evitat. Ba mizeaz’ si pe faptul cl prin repetitie cu o frecvent suficient de mare, poate nimeri pe momente emotionale ale zilei unui om. $4 ne imaginm ci un muncitor german de la sfarsitul anilor '20 nu prea bagi in seama propaganda hitlersti. Dar chiar dupa ce i -a comunicat sec ci e somer, il aude pe Adolf Hitler pro- mifand locuri de munc’ pentru tof. In stiri de vibrayie emotionald, pozitiva sau negativi, individul are 0 acultate perceptiva crescuti, se deschide, simte enorm si vede mon- struos. Aidoma unui glony care I-a prins cu capul deasupra trangeei, mesajul propagandistic la nimerit. Acelayi meca~ nism funcjioneazi in cazul unui romin constipat, care, duciindu-se spre toaleti cu faja schimonosita, vede pe ecran tun alt chip schimonosit sub care scrie Petre Gheorghe, 41 ani, 25 de minute in medie pierdute zilnic a toaleti”, dup’ care {2sneste in prim-plan laxativul minune, Repetitia face si T. Gustave Le Bon, Psibolagia masefor, Bditura Antet XX Press Bucurestl, 2005, p. 11 2 Filmul surd in Romania muta ‘wwascd probabilitatea atingeri inte int-un moment propice. ‘Omul nu e la fel de vulnerabil la propaganda tot timpul Odati Iuatt in posesie, ideea primict va fl aparata cu \nignicle de IMS, impotriva oriciror argumente, ca si cum w fia lui, Ba, fmpreund cu altel, achizifionate la fel, tt ‘ieeazat IMS-ului convingerea ci gindeste, ch nu poate fi prosiit.C& el este cel hucid printre ame Gunose © singuri opinie diferiti in ceea ce priveste ulresarea etre masa a propagandei. Ea a fost enunatl de VI. lenin, care prelua o idee a lui G. Plehanov. Lenin definea propaganda ca fiind comunicarea multor idei unui numét nie de oameni, in vreme ce agitayia insemna comunicarea unui numar mic de idet unui numar mare de oameni. wopagandisti luerau deci asupra elitei de partid sia intelec- ‘wali, in vreme ce agitatorii mobilizau masele. fmpreuna rwalizaw ceea ce s-a numit agit-prop, controlul total asupra ‘vomunicarit ideotogice! Putem formula in acest moment o definite a propagan- ci cu un grad ridicat de acceptabilitate. Propaganda ‘nseamnd orice operartune sistematica menital sat influen- (20 opinia masei ssa determine finalmente atitudint/actt- int in avantajul sau dezavantajul unei persoane sau al ‘iui grup. Precizarea ,si sf determine Finalmente atitudini/ ini” diferengiaz propaganda de art. Actul artistic nu 2 pe o atitudine/actiune ulterioari a receptorulut; se ‘unmireste creasea unei stasi emotionale, meditative, de \eselie sau tistefe, deosebiti de starea cotidiand a specta- ‘oul, cititorulus, asculatorului. Acesta plateste pentru stare, 1 wconsum” gi din ea poate rimane in finfa respectivulul (or un reziduu activ ani de zile. Sau nu, Arta se poate iia sub semnul secolelor sau chiar al mileniului, propa- juinda find legaté de © conjunctura politica, economic’, | Wobett Cole (A), 0p cit, p17. B Cristian Tudor Popescis socials, nu depageste niciodats cAteva decenii, Arta este un scop in sine, propaganda este un milo. ‘In aceeasi arie de semnificajie cu propaganda se situeaz’t conceptul de manipulare, Scopul este acelagi ca in cazul propaganc, modalitatea diferl. Manipolarea nu este declartl, asa cum este propaganda, ea presupune aducerea receplo- rului in starea disponibilt pentru atitudinile/acyiunile urma- tite, Piri ca acesta 8 constientizeze, pistrand convingerea ‘ci ajuns la respectivele concluzii prin gandire proprie, In plus, manipularea poate fi proiectatd pentru a influenga un ‘num mic de persoane sau chiar una singurl, in vreme ce propaganda se adreseazi masei. Pentru cé manipularea poate fi considerata propagandt mascati, si din considerente de eficiensi terminologicd, vom folos in lucrarea de fad cu precddere termenul propaganda. Propaganda inseamnd imagine. Fireste existé un nemi- surabil volum de propaganda! prin cuvinte, sloganui, pro- pouiti-ancort, ctichete. Dar aceasta are ecient maxima daca advice imine receptorior imaging O fra ca Stara politica a domnului prim-ministru Adrian Nastase s-a dim fuat considerabil fara ca dinsul sf observe acest lucru" nu aduce nici un pixel de imagine in ,ochiul mingi” ascultd- torulul. fn schimb, Adriane, nici nu stil cit de mic incepi Si fill” creeaza pe loc o imagine puternica, legatd de indl- fimea de aproape 2 meta respectivulul politician. Limbajul propagandistului performant trebuie si fie de o maxima bizwalitate, intracdt IMS ,judeca” mult mai lesne in imagint decit in cuvinte ~Proletari din toate (rile, uniti-val” — imagine dina Va promit singe, sudoare, lacrimi si, poate, victor Imagine senzitiva; ;Deutschland tiber alles! - imagine inalt stmosfeticd; ,Ich bin ein Berliner!” ~ imagine identificatoare; {Nune vindem faa!"— imagine enorm, ara pe taraba, rangatl. M4 Il. Propaganda gi cinematograful ‘Data fiind natura fundamental imagistic’ a propagandei, intlnirea dintre ea gi cinematograful abia niscut era inevi- tabila. Ba chiar se poate spune, apa cum observa Alejandro Armengol’, c4 propaganda a salvat cinematograful. La sfar- situl anulai 1897, fa vies de abia dot ani, copiul cinema se sufoca, Publicul se plictisise de ,vederile” de circa un ‘minut cu tematica repetitva,stagnante in raport cu primele filme Lumire:sosii de renusi prin gi ative’ din viaga cotidiana,teavellingusi pesajere. In plus, numeroase incen- dit soldate ou vietime, care pomniserd de Ia aparatele de proiecfe ji clescurajan pe proprietari de sist programeze filme. Confictele juridice de propor intre principalit pro- dlucitori fatregeau o priveliste dezolantd. Cinematograful pvirea (ot mai mult o moda repede trecitoare Tabucnirea riabotul hispano-american pentrs controlul Cubei a fost, in 1898, o adevarata mana cereasca. Primele filme ats fost curate in Statele Unite chiar tnaintea declan- ‘snl ostiiciilor:imagint ale cavaleriei si marinet americane Ficind manevre, menite i alimenteze atitudinea combativa «populate, in condiile neinterventionismalui susinut de presedintele MeKinley. Apoi, explozia cuirasatulut Maine in sada portului Havana a determinat compania Biograph sisi trimitt operatorit la faja loculul. Cateva zile dupt |. Jean-Pierre Bertin Maghit (ed), Une bistoire mondiale des cinémas de propagande, Nouveau Monde Editions, Paris, 2008, p. 14 5 Cristian Tudor Popescu explozie, imaginile epavei pe jumatate scufundate si munca Scafandilor in cdutareavictimelor rau proiectate in SUA. Ele vor inclina balanja in favoarea intrarii Americii in rzboi!, ‘Opentori: Biograph au filmat si secvente cu refugiay ccubanezi, aritai ca o mulime pasiva si terorizatl de puterea Coloniald’spanioli. Operator concurenti, ai fui Thomas Edison, au ficut si ei acelagi Iucru. O adevirati canonada propagandisticd vizuald sa declansat asupra americanilor. Odutt cu izbucnirea conflictlui, pe linga imaginile docu mentare reale, sa tecut In uilizazea pe scar larg a celor trucate. Nu exista nici o imagine a lui Maine dinaintea Catastofei, totus! ecranul s-a umplut cu nave de rzboi botezate astfel. Georges Migs, asoltrucajulu,realiza mu mai putin de patra filme pe tema Maine n studiourile sale Un american, Stuart Blackton, sé un britanic, Alber Smith, fabried, imediat dupt declangarea rizboiului, un film dé 90 de’ secunde inttulst Dobordrea drapelulut spantol Locafia, aleast Pra jena, acoperisul claidirii firmet lor, American ‘Vitagraph din New York. Efectul acestui fals, care marcheazt inceputul propagandlet negré in cinema, a fost fulminant ‘Trucajul vizual Folost « Ficat apot epocd in cinema: stea- gurile flmate erau mici, dar pireau mari projectate pe eran. Citeva luni mai tru, Blackton si Smith, lipsit de Scrupule, fac un remake, intslat Ridicarea drapetulus ame- rican pe castelul Morro, fortxeaja simbol care sirajui intra- fea in portul Havana. De astt data, contrafacerea era si mai grosoland: ,Castelul Morro" nu era decit o pictur pe car- ton tn faa Cireiaflfin bucatica de c&rpa. $i totus, imagl- nea a ficut furori in America’, 1. Bodom, p.35. 2. Propaganda neaerd presupune ingearea receptorulut prin decta- ‘area unel alte suse decat cea reali pentru informatie. Propaganda igri se face Fink identificarea precisa sursel. Propaganda alba Utilizeazit sure reale ~ Robert Cole (ed), op et, p. 75 43, Jean-Pierre Bertin-Maghit (ed.), op. cit, p. 2. 16 Ill. Propaganda si filmul de fictiune In decenivl 1900-1910, odata cu cristalizarea conceptului de film de fictiune, cu actori, scenariu, decorusi, modalita- tea documentarulu ,inscenat” cu intenta de a pitti publi- cul cade in desuetudine. fntre spectator si film se stabileste un contract de fictiune, de natura celui pe care il accept spectatorul de ieatru, dar nu atat de solicitant. Spectatorul de film ii suspend voluntar incredulitatea, asimiland con- ventia cu care laureatul Nobel pentru fizicd Niels Bohr, la jesirea din sala de cinema, pottivit unei anecdote care circula printze fizicieni, nu se putea implica: Ca un om si fie impuscat in piept si glonqul st se opreasct intr-o Biblie, este posibil. Ca acelasi si se prlbu- seasci apoi intro pripastie, agitindu-se fn ultima clip’ de ln jnepenis, iarisi e posibil, desi cu probabilitate redust. Faptul cd bidiviul rimas sus fi arunei lasoul cu dingii chiar ‘and se rupe jnepenisul depinde de prea multe probabili- fi condijionate, apropiate de zero, dar, mx rog.. Dar si se afle concomitent pe acolo gi un operator care si filmeze totul, asta e imposibil! ‘Totusi, dupa ani de ,reconstructed news", tendinga de a Jua fictiunea de pe ecran drept realitate documentar’ dis- pare greu. Este una dintre explicatiile succesului iesit din comun al primului lungmetraj’de propaganda din istorie, Nasterea "7 Cristian Tudor Popescu unei nasiunt, de D.W. Griffith (1915), daca nu punem la socoteali Independenta Romaniei (1912). Fiu al unui fost ofijer sudist in rizboiul Nord contra Sud, Griffith era un nostalgic al cauzei statelor Confederajici. EI nu a sealizat acest prim blockbuster al cinematografului in urma unei comenzi politice, chiar daci presedintele Woodrow Wilson. ‘ apreciat filmul in astfel de termeni: ,E ca si cum ai scrie {storie cu lumina, Singurul meu regret ¢ cA totul este atat de teribil de adevarat", Tinta lui Griffith a fost succesul artistic gi comercial, Din acest punct de vedere, situatia lui e diferiti de cea a marilor propagandigti ai cinemaului de ‘mai tarziu, SM. Eisenstein si Leni Riefenstahl, angajayi in promovarea ideologiilor de stat comunista si nazisti. Ceea Ge nu inseamna ci, pe Hangs reusitele si inovayiile pur cinematografice, care au Ricut din Nasterea unel najiunt 0 piatrt de hotar in istoria celei de-a saptea arte, Griffith nu foloseste in mod intuitiv metode ale propagandei vizuale si textuale care, teoretizate ulterior, vor umple tomuri Primul principiu pe care il aplici Griffith este totalitaris- ‘mul propagandistic. Toti negri care apar in film sunt .negri, nniste animale de prada inzestrate cu cele mai rele vicii ‘omenesti, grotesti si cruzi, trufasi si lagi. Singurele exceptii, rnumite faithful souls (suflete credincioase), sunt o pereche de servitori negei cu frica lui Dumnezeu $i a stipanului, care adori si rimint sclavi ai omenosului Cameron, Parlamentarit negri sunt prezentagi ca o ciurda de antropo- ii, incapabili si desfagoare o activitate la nivel superior, preocupafi si bea, si se indoape si si-si expund labele, dupa ce s-au descilfat, pe pupitrul de deputat. Asistim la ‘0 adevarata demonizare a rasei negre, care culmineaz’ cu lingarea autorului unet tentative de viol in urma cAreia fata alba moare - killeri Ku Klux Klan fac dreptate. Poate doar Foreul etern, filmul de propaganda antisemitd realizat de LD Cinema Year by Year 1894-2005, DK Publishing, Londra, 2005, p. 113. 18 Filrsul surd in Romania muta germanul Fritz Hippler in 1940, in care evreii sunt compa- raficu sobolanii si se sugereaza ,Solutia Finala", a mai atins un asemenea nivel de propaganda rasisti Griffith nazist avant la lettre? Din picate sspunsul este da, Cand fugarii impreund cu sudistul de bine Cameron jung in coliba a doi veterani ai armatei Nordului, explica- {ia afisata pe ecran sund aga: ,The former enemies of North ind South are united again in common defence of their Aryan birthright’. Deci, dincolo de apartenenga politica, Ibii se unesc pentru a-si apira dreptul ca arient prin nas. {ere —joncfiunea cu termenii gi conceptia ideologului nazist A. Rosenberg nu. poate fi escamotata din admiratie pentra, antistul Griffith. Csitoriile dintre albi si negri sunt prezen- tate ca un atentat la puritatea rasei albe, capul riutajilor este un mulatru, mulji dintre ,negri” sunt interpretati de albi vopsifi ~ raul cel mare, spune Griffith, este ,innegrirea” albilor (jidovirea", in limbajul propagandei naviste). ee oe erecta ace ee ty co Dar, » Cristian Tudor Popescit Griffith este un precursor si pentru propaganda bolye- fed. Renegatul Gus, urat, betiv, agresiv, terorist in solda puterii negre, obsedat sexual de fata albii, este exact chia~ brut care, importat din imagologia sovietica, va aparea in filme rominesti de propaganda comunistt din anii ‘50, ca Rasund valea sau fn sat ta noi. Marele cineast american stie c& propaganda se face fn use groase, cu bagarea degetulut in ochi pentru a patrunde, aga cum teoretiza Adolf Hitler, pind la nivelul cel mai de jos al audienjei'. Mai inti apare intertitlul: ,Ziva alegerilor. ‘Tot! negrii primesc buletine de vot, in vreme ce albii de seama sunt izgoniti din fata urnei”. Urmeazal imaginile: un. alegator negra pune un buletin in urn cu stinga gi, privind, teatral hofeste in jur, mai pune unul cu dreapta, in vreme ce paznicul negru al urnei ride complice. Un alb onorabil, ‘cu palarie, mustaya pe oalt si redingota, cere un buletin de ‘vot gi este respins cu brutalitate, gardistul negru lovindw1 cu patul pustit. Limpede gi pentru un oligofren, nu? in schimb, dupa ce Ku Klux Klan preia controlul statului Carolina de Sud, se organizeazi noi alegeri, cam aga: negri, vicleni gi viciosi, ies din case ca si meargi Ia vor, dar dau cu och de klansmanii calri cu arma Ia picior ~ prin urmare, intr as-pas la loc. Dl Griffith dt dovada de o conceptie asupra democratiei de te tree fio. ‘Cum spuneam, scopul lui D.W. Griffith nu este politic, ci comercial. $i el este atins, cu asupra de misuri. Nasterea unei naftundt face, desi prequl biletului este uscat, in pre- iieri, Ia 2 dolar, ineastri fabuloase: aproape 10 milioane de dolari?, Dar si efectele colaterale ale propagandismului brutal al filmului nu sunt mici: demonstragii antirasiste, insumand zeci de mii de oameni, marcheazi proiectile 1. Adolf Hitler, op. et, p. 124 2. Cinema Year by Your 1894-2005, ed. cit, p. 113. 20 Filmul surd in Romania muta mului in marile orage americane. Un negra, banuit de violarea unei albe, este lingat, potrivit declarajilor faptui- torilor, dupa modelul inspirational din Nasierea unei nati uni Ku Klux Klan-ul,aflatin adormire de decenii, cunoaste, data cu triumful filmului, 0 adevarata renastere pe intreg teritoriul Americii. Tulburatile rasiale majore care vor marca SUA in urmatoarele decenii sunt cauzate side imaginile din Nasterea wnei narivns. Nu intémplitor,filmul a fost studiat la fotograma de mari east rus ai anilor '20 insrcinayi de partid cu propaganda bolsevic’ in cinema, Primul rzboi mondial aduce constientizarea de catre puterile beligerante a rolului de arma propagandistict si manipulatorie pe care jl poate juca cinematograful. Este primul rizboi al imaginilor, primul conflict de mari propor lil mediatizat. Se folosesc in scop propagandistic reportajul cinematografic, filmul de actualitiji, didactic, de fictiune. In Franta, in prima instangé, autoritaile au interzis filmzrile in zonele de front. Apoi, marii producitori ai momentului, Léon Gaumont si Charles Pathé, manati de interese pur comerciale, intuind ci imaginile de pe front se vor vinde foarte bine publicului, au reusit si forteze crearea unei Secfii Ginematografice a armatei, menita si satisfacd nece- sitafile de informare, propaganda interna si externa, precum, si constituirea arhivelor vizuale ale rdzboiului. in afara scurtmetrajelor care prezentan superioritatea si starea de spirit excelenta ale armatei franceze, cinematografisti celor patru mari case de film ale Franfei ~ Gaumont, Pathé, Eclair si Eclipse — au inceput s product si demoniaatri ale dus- manului, dovezi ale ,barbasiei germane", imagini ale cri- melor civile si monumentelor istorice distruse de armata Kaiserului, Era celebru un film dedicat catedralei din Reims, imasd miraculos intact’ dupa nenumarate bombarda- mente aeriene si de artilerie, care se incheia cu imaginea a ‘Cristian Tudor Popescu catedralei profilatt pe cer si cuvintele: .N-or s-0 poati sfairama!". fn 1917, apare un lungmetraj de propagand, Puterea militard a Frans, care cunoaste un succes deosebit att fn ard, cat yi in Statele Unite. Realizatoral lui, Hen Desfontaines, teoretiza astfel scriindui profesorulul stu [André Antoine, cunoscut regizor de teat fn acest moment, nu intereseazA cinematograful in gene- ral, 1 vorba de susjinerea moralului, de evidenfierea responsabilitjlor, a cximelor germane... sl toate astea prin imagini pentru copi...Acum, propaganda se face si tebuic si se faci cu cif postale, nu cu opere de ar... altel, Sscopul, penetrazea claselor de oameni simpli, nu e atin? E ceea ce va serie citiva ani mai tarziu Adolf Hitler in Mein Kampf. ‘Si armata german’ si-a creat, in 1917, 0 sectie cinema- tografica si fotografict (Bild- und Filmamt, BUFA), care a. realizat circa 300 de scurtmetraje de front. ined din 1914, pionierul cinematografiei germane, Oskat Messter, prezenta factual de rizboi int-un jurnal siptimanal. Pentru uz intern, erau folosite imagini ale Kaiserului, treceri in revist ale trupelor, prizonieri, armament capturat, fortirete ina- ‘ice distruse. In strlinétate, in special in firile neutre, rau ‘exportate filme in care se demonstra cat de corecti si umani sunt soldatii germani in tertorile ocupate, nu niste barbari asasini, cum erau prezentafi de propaganda dusmana. Foarte ‘cunoscut era Wir Barbaren (1915), infatisind un soldat german care se strduleste si salveze opere de arti dinte-un castel ocupat, imagine pusi la bitaie cu cele ale torfionasilor germani, rispindite in toati lumea de citre Alig? 1, Jean-Pierre Bertin-Maghit (ed), op. cif, pp. 31-32 2. Toiders, p. 34 3. Ibidem, p. 36. 2 Filmsul surd in Romania muta Cel care conceptualizeazal importanga si viitorul cinema- {ografuli ca arma politico-militard este generalul Ludendorff, in julie 1917: Razboiul a aritat ci imaginea gi flmul au o ford remar- cabila atunci cind sunt utllizate ca mijloace de educare $i ca instrumente de influenfa politicd si militara. (..] latd de ce este de urgentil necesitate ca industria germanai de film, ‘i fic unificata, pentru a evita anihilarea ~ In numele inde- pendenjei creative ~ unei arme de rab Este inceputul militarizari cinematografiei germane, con- ‘retizat fn Snfiintarea UFA cfiteva luni mai tarziu Cdecembrie 1917). Universum Film Aktiengesellschaff, societate-mamut, cu participarea guvernului, Deutsche Bank si a marilor ‘companii germano-prusace, ipi va extinde aria de influent in toatt Europa de Vest, reusind, dup rizboi, si reziste invaziei flmelor americane. Va fi o mostenire cat se poate dle utiki lui Joseph Goebbels. Ca si Franja, Marea Britanie a interzis int-o prima faz filma pe front. Pand la sfargtul anului 1915 se realizeaza doar cateva documentase notabile, Ocupaia gormandl in louvainul istoric, Cu forgle britanice in Franja, prince multele reportaje ,de front” turnate pe pajistile Angliei. La ritul anului 1915, Ministerul de Rizboi decide s& utii- vez filmu ca mijloc de propaganda. fa urma semnasié unui pparteneriatstat-privat cu principalele society! producttoare dlin Anglia Gaekes, British and Colonial, Gaumont, Juris Topical, Kyneto), sunt trimisi cAfiva operator’ pe frontal francez, dar imaginile objinute sunt inck modeste, fiind situate mult in spatele liniei indi? Propaganda, din ce in ce mai utilizatt de puterile com- batante, provoact schimbari majore in cinema. Un obiect 1. Toidem, p. 37. Gristian Tudor Popescu esenjial, convingerea populatiei si finangeze efortl de zbo! prin cumpirarea de bonuri de tezaur ale Apariri Nationale, di nagtere unui film complex, Pour la Victoire (916), in care sunt mixate documentarul, ficfiunea, desenul animat, postere, gravuri, discursuri oficiale. E limpede ct realizatorit constientizeazs dezideraul atingerit unor cate- ‘ori cat mai largl de populate. Nemii recurg la mitologia nafionala (jung Siegfried, la teama de invazic (Der Heimat Scbuken Gras), amestec de documentar cu ficfiune (nareazt devastarea unui sat german de la frontiera estici de citre trupele rusesti, ba chiar si la comedie ~ Rentner Rultkes lug zur Front (Rentierul Kulikes zboard pe front) are ca ferou un rentier hapsin care nu vrea si bage un ban in obligatiuni de raaboi. fn vis, el se vede zburdnd cu avionul pe frontul din Franja. Deasupra tertoriilor devastate unt folosite filmi din avion), Kulikes e cuprins de grouzi si recunoscitor armatei germane care a menginut conflictul dincolo de Rin, cnd se trezeste se cuce si subscrie 5.000 de mtrci ‘Tot acum se impune metoda utilziti vedetelor ca trans- ripitoare de mesaj propagandistic. Cunoscuta actifi ger- mana Henny Porten indeamna gi ea, in scurtmetrajul Hann, Hein und Henny, a subscriptia pentru imprumutul de rizboi. Dupa intrarea Americii in rizboi, Charlie Chapli Douglas Fairbanks, Mary Pickford, Geraldine Farrar joack in scurtmetraje care promoveazi obligatiunile Libery Bonds. COdati cu difuzarea filmului Laide des colonies a la France (Flenti Desfontaines, 1917) apare prima mare ope- fatiune de contrapropaganda cinematografica, filmul fran- ez fiind o ridicare in slavi a contributiei alricanilor din ccoloniile franceze Ia consolidarea armatet Franfei. Negri rau prezentati ca ,Forja Neagra", capabili si dea lovitur 1. Tbidem, pp. 39-40. m4 Fiimul surd in Romania: mutt «lure dusmanului. Ins imaginile acestea au fost reproiectate ‘supra Franjei de contrapropaganda german. Figusile sol- ‘ltilorafticani erau Tnsofite de comentarii caustice privind pretentia Aliailor de a apara civilizatia european cu com- batanti de culoare. Cand trupele franceze au ocupat cursul Rinului, nemfii au inceput si rispandeased povest terifiante despre violurile si crimele comise de soldajii Legiunii Strline. Aceasti campanie de demonizare rasiald a influen- {at pe termen tung opinia publici german, pregitind-o ppentru propaganda nazist privind supremagia raseiariene in raport cu rasele ,inferioare"? Datoritd cinematografului, fenomenul de contrapropa- suanda a fost posibil si apart si fii contribuyia dusmanulus, Discursul oficial al Franfel ii prezenta pe germani ca agre- sori, in vreme ce franceaii nu Faceau decit st se apere. in presi era omniprezenti tema barbariei Fritzlos, Hunilor sat, cu termenul batocoritor consacrat fn timpul rlzboiului franco-prusac din 1870, les Boches, .nemaltilor". Dar ima- nile prizonierilor germani ~ prezentate in jurnalele de salt, fireste, pentru a glorifica vietorile trupelorfran-

    You might also like