Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mobila Fina

    Uploaded by

    Ana Gar
    16 views129 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views129 pages

    Mobila Fina

    Uploaded by

    Ana Gar

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 129
    LES G RABE) No “is INTRODUCERE INITIA $1 GARACTERIZAREA MORILEL FINE scopul delimitarii sferei de preocupiiri a acestei lueriri, a arlita in primul rind criteriul de caracterizare gi ce ntelege prin mobili fina. Criteriul de caracterizare a mobilei fine este legat de itatea mobilei, Astfel, calitatea materialulni, executia si forma jeituiese baza pentru ineadrarea unei piese in categoria nobili din materiale de ealitate superior’, dar execu poate fi consideratd mobiki fini; de asemenea, nu poate Ii fini aceea executatd artistic, dar din materiale de mobila find este mobila executati numai din materiale mune, ingrijit alese, eu piirtile componente imbinate de ajustare si finisat eu un strat protector transpa 2 iveali, frumusetea structurii lemmului. Aecesoriile textile sau eristale, sint de asemenea de calitate supe 1 precizie. Forma estetic’ a mobilei fine trebuie s. prin proportie, ornamentatii si aspect general, intr-un sau clasic nal al tehnicii, nu numai mobila de larg consum, ei te fi fabricata in. serie weratiile preliminare de croire gi prelucrare la magini slefuirea, montarea si finisarea pot fi executate en aju masini speciale de mare precizie eu turafii mari_ ete utiei Ia mobila fabrieatd in serie poate fi ridieata niru mobila find, prin alegerea ingrijiti a materia ea cadrelor profesionale, prin controlul sistematic al fic Calitatea mobilei fine poate fi ridicatt si prin apliearea unui sistem de Iueru cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor de inaltd precizie, prin care se vor putea diminua multe Iueriri de ajustare, care in prezent se executi manual si individual pe fiecare piesi. 2, GLASIFICAREA MOBI in functie de diferite criterii, mobila se 1) Dupa intrebuinfare 4) mobili pentru odihnd : taburete, seaune, fotolii, paturi ete.; b) mobi jere ete. 5 ¢) mobili pentru rafturi ete Dupa destinaie a) mobili pentru uz easnic ; 4) mobili pentru uz social: pentru erese, ciimine, spitale, scoli, biblioteci, sili de spectacole, hoteluri gi diverse destinatii speciale ; ¢) mobili pentru. birou 3) Dupa_gruparea_pieseior a) mobili in garnituri : dormitoare, studiouri, sufrage b) mobila in piese separate : dulap, serin, pat, noptierd fotoliu, scaun, taburet, masi, etajeri, birou, vitrind ete 4) Dupa' materialnt principal : 4) mobili de lemn: mobili masiva, mobil Jemn aglomerat ete b) mobili din metal: mobili din tabli, mobili din evi ete. ¢) mobili din diverse materia oglinzi, textile, piele, rafie, ceramic: 5) Dupa sistemut de ‘constructie 4) mobili construité pe schelet ; 4) mobili construiti pe rame ; ¢) mobili construita din panouri: panele, plici celulare, si simplu placate, plici aglomerate etc. 6) Dupd modetul de asamblare a) mobili nedemontabili : construité fix si incheiats ; 4) mobili demontabili : constrnit’ astfel incit demontarea simon tarea pirtilor componente si se fack ugor ; ¢) mobili adaptabili (alei uniti{i independente, care prin aliiturare sau suprapunei un ansimblu general” armonios si practic). 7). Dupa structura : 4) mobili din corpuri ; 4) mobili din schelet 8) Dupa finisaj ified in felul urmator anapele, divanuri i pentru Iucru si sustinerea obiectelor : birouri, mese, eta trarea obiectelor : dulapuri, serinuri, biblioteci, i, holuri ete, divan, eanapea furniruiti, mobili din © combinate: Jemn, ‘metal, cristal, materiale plastice etc me dublu Mobili. lustruiti, semilustruiti, mitnitd, Meuitd transparent sau opae, baifuiti, ceruiti, arsii, vopsit’, aurita ete. 9) Dupa ornamentatic Mobila profilatii, seulptata, incrustati, pictat’, mozaicata, gravata ete 10) Dupa modut jabricarii : a) mobili fabrieath individual : intr-o pies sau citevas b) mobili fabricata in serie : intr-un mare numiir de piese de acelasi tip ; ¢) mobili fabrieati in serie cu continuitate: intr-un mare numir de piese de acelasi tip, in ritm continu. 11) Dupa felut execufie’ = 4a) mobili executat Ia comanda : pentru acoperirea unei necesititi determinate ; b) mobili exeentaté in vederea vinziirii ulterioare. 12) Dupé calitatea materialului, executie’ si forme’ : a) mobili comuni ; b) mobili find ¢) mobili, de arti. 13) Dupa stil: a) mobili in stil ela 4) mobili in stil eontemporan, EVOLUTIA STILURILOR MOBILE! IN DECURSUL ISTORIEI EVOLUTIA STILURILOR n stil cuprinde mijloacele de expresie comune — atit in formi cit si in continut — pe eare le an arhitectura, de coratia interioara, mobilele, opercle de ar trial a unei societifi intro anumits epoca. In completarea acestei definifii, trebuie aritat et de la un stil la altul se face in mod lent, in sen sul unor miei transformiri, schimbiri cantitative, pe calea_acumulirii treptate a elementelor calitifii noi eare due apoi Ia saltul ealitativ, adied la stilul now. Stilul rispindindu-se, este influentat de mediul geografic, istorie xi social, incit unul si acelasi stil se man festa in mod diferit in diferite {ai Istoria artelor este stiinfa care se ocupi en dezvoltarea_stilurilor. Orice stil, pentra a fi valabil, trebuie si reprezinte o unitate perfect in forma si continut, si exprime adevarul vietit sisi se bazeze pe nizainfele populare, EL trebuie si reflecte sarcinile social-economice i ideolo. fice ale epocii Din faptul ed poate exista o unitate perfect intre un confinut now si o forma anterioard, se observa legen eX forma artistich are o anumiti, independenta relativa. Forma clasica este mai legata de traditie, ea are Midicini adinei in popor si supraviefuieste schimbarilor sociale ; conti nutul insk trebuie 84 reflecte elt mai exact starea social 2 epoc Pe lingi noul stil, de multe ori continy 3i stilnl anterior in decaden Tstoria artelor di urmitoarea cronologie generala a stilurilor importante, Datele servese, bineineles, numai ca orientare, Un stil nn are o zi sau un an de nastere yi de moarte, ci formele uw ot si triiased milenii, si dispar pentru secole sisi revi’ eu elanuri hoi si cu un con{inut nou, corespunzind nei necesitati sociale noi. Stilurile Aim fiecare 0 epoci de dezvoltare, de inflorire, de maturitate si de declin Ani aritafi an drept scop de a fixa datele de aparific a stilurilor. De asemenea, se va anita si ormamentatia caracteristicd pen tru fiecare civilizatie, Prezenfaunor motive omamentale indus- trece! trikiase pozijia omul demonstreai gradul de dezvoltare a tebnicii, a eulturil fati de naturi si relatiile dintre popoare. Pentru anumite stiluri din cele enumerate in tabela cronologic se va arita pe seurt mediul geografic, istorie si cultural, mediul econom si social in care s-an dezvoltat, deoa easta nu se poate ajum ia o bund intelegere a stilurilor. De asemenea, se va trata si tehnolog productici respective, eare este un factor determinant pentru mobi Se va insista asupra principalelor stiluri care, in succesiunea lor, determinat conceptia actual a stilurilor in Europa. Acele stiluri ca an influentat mai putin sau de loc dezvoltarea european, se vor amit numai in tabela cronologies, fir a le deser PRINCIPALELE STILURI IN ORDINE GRONOLOGICA 1. Bpoea com tive ceasta diferi dupi dezvoltarea istorico-culturala in difer ) Epoca fri (regim poen selavagista A. Orientul 1, Mesopotamia Sumeria, Akkadia, Babilon, Asiria secolele XXXIN— VIL ien 2. Egiptul 4) Tmperiul veehi = secolele XXX —XXIV ie. b) Tmperiul mijlocin : XXIV— XVI ten ¢) Tmperiul now . i XVII— XII ien @) Influente persane, grecesti, omane XI —anul 30 Len, 3. Media, Persia if vi— iv AL India, ineepind din mileniul T i.e.n. 5. China, e . See. XVIT Len. 6, Japonia, 2 et anni 200 fen, B. Bazinul Mediteranian 1, Asia Mied, popoarele : hititi, frigieni, licieni, lidieni, fenicieni, evrei ete. ani 3000 — 1000 i.e.n 2. Greeia antiea a) Bpoca eroiet miceiant . pind Ia 3000 b) Epoca arhaied (doried) 1105 — 470 ¢) Epoca de inflorire (Pericles) 470 — 430 1d) Epoca Blenisti 430 — 146 4, Etruseii Roma. antied @) Bpoca monarhiek b) Bpoca republican ¢) Epoca imperiului roman TIL, Epoea feudal tilulcregtin premergattor Bizantul a) Hpoca premergitoare b) Epoca de intlorire ¢) Epoca tirzie Preromanie Romanic @) Epoca de inflorire b) Epoca tirzie Gotie a) Epoca premergiitoare b) Bpoca de inflorire ¢) Epoca tirzie Islam Renasterea (in Ttalia) ‘@) Epoca premergitoare 6) Epoca de inflorire ¢) Epoca tirzie Baroe — Ludovie al XTV-lea a) Epoca premergitoare, b) Epoca de inflorire ¢) Epoea tirzie Rigence Rococo ‘a) Rococo 6) Maria Thereza ¢) Chippendal Clasicismul a) Ludovic al XVL-lea >) Empire. 4 800—300 ive.n. 300150 .e.n, 150—31 Lean. 31 fen, — 829 e.n, 100— 600 500— 850 13501250. 1250—1450 500—1000 -1000—1200 00—1250 12001250 1250—1400 “14001450 de la 600 1400—1500 1500—1550 1550—1580 1550—1600 1600—1700 00—1750 1700—1725 50—1800 1750—1800 17701795 1795—1830 ¢) Adam, Hepplewhite,Sheraton 1750—1850 @) Clasicismul rus e) Biedermeyer Romantismul a) Louis-Philippe >) Napoleon I ¢) Neo-gotie 4d) Neo-baroe ¢). Neo-Renaissance 1730—1850 1815—1850 le 7. Secesionismut te oe PHDO=-1010 8. Decadentismut a) Cubism ; : de Ia 1920 4) Constructivism de la 1920 V, Epoea soetatsta Realismul socialist : de Ja 1940 3. MOBILA IN MESOPOTAMIA Pe teritoriul intre Bufrat si‘Tigra, s-an suecedat, in decursul milenii multe popoare venite din Asia Centrali san din Caucazia. Pela anul 4 inainte de era noastrd, sumerienii an fondat primal stat, eu ea tala Ur, in partea de sid a Mesopotamiel, Kian creat 0 cultura « ginald i serisul cuneiform. ‘Timp de secole, dominatia a oseilat. in acest, popor gi cel al akkadienilor, Rolul sumerienilor a fost preluat vechit babilonieni, cel al akkadienilor de asirieni si de alte” popos Popoarele Mesopotamiei an fost mari constructoare de orage. Assur, Babilon, Ninive si altele, aw fost constrnite. ais matic, dupi planuri arhitectonice generale si agezate la riseruci de drum sau pe malul fluviilor, dupi nevoi economice. si strate Athitectura. babilonia acterizeazs ‘prin dimensiuni extn dde mari, Materialele de constructie folosite eran aproape exclusiy ceramic arimizi_ arse si nears Tn decoratia interioari_ si exterioari, rolul cel mai important ea basoreliefurile din earimidi, smiltuita gi plict de faian{a colora acoperind peretele sau chiar clfdirea Intreagi Motivele decorative sint adesea figurale si anume, a tauri inaripagi en cap de. bir in mijlocul palatului se afla curtea nade. Coloanele sint din lemn, unele acoperite ew foi de (argint), avind numai rolul de’a sustine cdprionli usori {ului eolonadei. Capitelul coloanelor, mai simplu Ia babilonient,, devi la persi complicat, format din concresterea a doi tanri san unicorn In easele particulare, piesa central era curtea interioard. Case hu avean ferestre inspre exterior, iar Iuminarea eamerelor se ftced num prin usd. Casele eran construite éu tnul sam doud etaje, eu searh si gal interioari De pe urma popoarelor din Mesopotamia nu s-a piistrat nici un 4 de mobili din lemn, ci numai citeva fragmente din bronz, Singurele izvoa pentru cimioasterea mobi ierulni sin monumentele. sculpturale. Desp tehnica timpliiei din Mesopotamia si unelte, eare eran din bronz gi tt se tie foarte putin Constructia mobilei era simpli. Scheletul din lemn nm avea alt. se deceit: xi serveaset de bazi pentru aplicarea de plici din metal, filde Pietre semipretioase. Se eunostea insi un strung primitiv, dupa cum ara anumite forme de preluerare, ca: eenturi, semitotunduti ete, preeun le : lei, tau nterioari, inconjurati: de co ai acoperimi 4 © tehnicd a presirii tablei Ia strung. Aeeste procedee au fiicut ca tehnica intermediar’ intre lemn si metal sit se evidentieze chiar acolo unde intreaga construetie este de metal, Legiturile intre elementele de lemn se fiiceau prin piese metalice. Aceste piese de metal erau impodobite cu eapete de cuie aparente, motive decorative formate din frunze, eiucuri, muluri ete, Constructia din rama cu tiblie era necunoscutii. Se folosea numai rama peste care se aplica, prin euie, plaea de bronz. In fazele tirzii ale dezvoltirii, si anume in arta persani, elementul ‘de mobili apare tratat’ mai sigur din punct de vedere constructiv, dar Ja fel de neorganie si neechilibrat Decoratia cu forme de an foarte dezvoltatd. Spre deosebi mele egiptene naturaliste, cele din Meso- potamia erau tratate mai liber si tot odati mai viu Tipurile de mobilier folosite eran: seaunele, taburetele (fig. 1), fotoliile, tro: nurile, paturile, bincile, mesele, baldachi nele gi altarele Dupi un model de lut gisit in siipa- Fig. 1, Taburet,asirian aeoperit turile din El-Hibba, s-a stabilit et seaunele ou bags, aveau picioare puternice, purtind 0 rama de sezut cu impletituri “din piele, Mult mai mult se stie despre mobila de eurte reprodusi in basoreliefuri ‘Tronurile folosite de regi asirieni aveaw_picio trei parti ornate in mod distinet : partea de jos era strunjit& si terminat& cu o ghiari de animal, partea din mijloe reprezenta o figur’ intreag san o sticeesiune de muluri, iar spre sezut era o a treia parte, pltrati si impodobité cu cereuri de metal. Partea lateral purta 1—3 rinduri de figuri. Spitarul era inalt si drept (fig. 2). nal{imea sezutului tronulni era astfel caleulata, poati fi folosit eu ajutornl unui taburet pentru picioare. Sezutul era format din impletitur’ din piele. Pernele eran bogat impodobite en pasmanterie terminaté in ciucuri. Acestea au constituit un element decorativ foarte mult aplicat de mesopotamieni la perne, tapierie, baldachine etc Mobila provenita din diferite finuturi si epoci arati 0 concordant perfect a clementelor constructive gi decorative. Astfel, picioarele seaun lor, meselor, divanelor se asemanau foarte bine. Mesele de forma rotunds sau pitratd erau foarte inalte Patul-divan era construit dintr-o ram pe picioare disproportio- nat de inalte, La cap, era un splitar eurbat en eapac, servind pentru sprijinirea cotului la mast. Oricit ar fi de redus materialul rimas de Ia asiro-babilonieni si persi, totusi se poate constata ek mobilierul popoarelor din Mesopotamia are 0 tructie onganied, iar motivele decorative si modul lor de folosire in valabile si in’ prezent. Decoratiile figurale sint realiste, vii gi eu rele formate din 1p migeare, Ceea ce distinge mobilierul popoarelor din Mesopotan subdiviziunea bogati a elementelor care face intreaga piest mai Importanta_m¢ influenta pozitiv’s exe bazele pentru formar giptul este © oazi lungh in pustiu Sahara, de-a Iungul Nilu istorieul gree Herodot a pute ‘Bgiptul este un dar al Nilului” jgiptenii credean in nemurire Ini gi de aceea depuneau in mormin obiectele de care urma si ses omul in viata viitoare. Mormintele lor gi aristocratilor sint_ monumente g ca piramidele de lingi satul actual sau sipate in munfi stineosi Datorita acestui fapt si climatul al Rgiptului, in care obiectele si expuse la deteriorare, arheologii XTX au izbutit si aduek Ia Tumi mintele, impreuni cu tot inventa strat in perfect stare. Egiptul este lipsit de materiale de constructie, lem, metal unelte. Pentru aceste motive si pentru a captura un numir ett n de selavi, regii au dus rizboaie de jaf contra vecinilor, subjugin riile si popoarele din Asia Mick pind in Mesopotamia. Prin aceste si euceriti, influenta culturii egiptene s-a extins pind in Mest fi pe insulele din Mediterana Orientali, Aceasta a format bazar culturii si stilului egiptean, Bineinteles, ea, in acelasi timp, sti tean s-a imbogitit eu elemente noi de la popoarele en care a contact U constructii pilierului popoarelor din Mesopotamia co tata asupra greeilor, care la rindul lor 1 stilurilor ulterioare de mobili din Euro eligioase egiptene s-au pastrat pind noastre, Ble sint faeute din piatr’ si dau dovada nu numai de sim| dar si de o foarte inaintath tehnici a constructiilor. Meseriasii au ajuns la o tehnied foarte inaintata in prelucrarea diferitelor n ca piatra, metalul, pielea, textilele si chiar lemnul Casele de locuit egiptene nu s-au pilstrat pink in zilele ne putem cunoagte insi dup’ desenele murale, de pe vase si din Casele regilor si ale nobililor avean mai multe etaje gi terase p (clasele inferioare locuian, atunei ea si acum, in constructii, si chirpici si stuf). Piesa central era mare si frumos impodobit interioara, ineonjurata eu umbrare ricoroase sub colonade. Pei hogat ornamentafi eu picturi, dar firk a avea o plastieitate 16 = pardoseala, ficute din mozaie, faianfi sau marmora, imbogateau cadrul f interior. Pe acest fond in culori tari, se detaseazi mobilierul vopsit in alb, cu ornamente fine, executate in culori deschise. Nota de comodi fate si confort cra data de tapiteria luxoasi, acoperits cu tesiituri artis. fice sau piele auriti. Bogatia si jocul luxuriant al culorilor eran comple fate cu obiecte decorative, statuiete, vase de faianti si marmura gi altele Mobila egipteand se distinge printr-un earacter solemn, rigid. Col furile nu sint rotunjite ci accentuate. Chiar daci, in epocile’ tirzii, eapi- fonajul prezintti linii sinuoase, earacterul general atit al mobilierului simplu, cit si al celui de mare lux, destinat curfii regale, rimine rece, Lemnul de care se folosean egiptenii era ‘de predileetie smochinul silbatie, sicomorul, mislinul, cedrul si tisa Egiptenii au fost primii care au dezvoltat uneltele timpliresti si © tehnologie a prelucririi lemnului, In special, tipurile si formele de mobilier egiptean din trestie impletita se folosese, aproape neschimbate, si in_prezent Uneltele ‘cunosente de egipteni au fost multiple, dar bineinteles, primitive. Hi s-au folosit de ferastriu, burghiu, daltd, ¢iocan, dar nu an cunoseut rindeaua si deci nu au putut realiza suprafetele nétede si nici mu au putut pune in evident& frumusefea structurii lemnului, Numai in ultimul stadiu de dezvoltare au cunoseut strungiria, invitath de la gree mbinirile mobilei egiptene erau simple gi intirite de multe ori prin adaosuri aplieate prin artifieii va Neavind la dispozitie lemn pretios in cantitafi suficiente, ei folosean 6 tehnie& primitivé a placirii, eu ajutorul unor seindurele subfiri din lemn tare, care apoi se vopseat. Mobila egiptean’, in general, are suprafetele rizuite en piatri, apoi acoperite cu un strat gros de chit, aiplicat uneori pe un invelis de pinzi, Pe aceste suprafefe netede, se execntau picturi in exfori vii gi foarte trainice. Egiptenii au creat, in formi mai mult sau mai putin primitiva, toate tipurile de mobilier existente si astiizi : taburetul, taburetul pliant, seaunul, fotoliul, patul, patul pliant, masa dreptunghiulard si rotu sipetul, lada gi tot felul de etajere. Mobila are o construetie simpli si clara, ea urmare a tehnicii primitive, mai mult dulgherie deeit timplirie. Elemen: tele constructive principale ale mobilei egiptene igi indeplinese seopul arhitectonic, dar nu sint legate intre ele in mod organic, ea forma de prezentare artistied, astfel ea opera intreagi si dea impresia de unitate Egiptenii au introdus in mobili forma de picioare de animale (in special de leu si de taur). Aceste elemente sint folosite in mod natural —picioarele din fata imit& picioarele dinainte ale animalelor, cele din spate ale mobilei imit picioarele dinapoi, dar lipseste legitnra ‘organico- artisticd (fig. 3), Elementele de resis fH care an menirea si suporte greutatea si si serveasc& drept sprijin pentru mini sau corp, sint imitate nemijlocit dupa natura, adiei imit% picioarele animalelor. Pentrn decorarea mobilei, egiptenii foloseau sculptura, incrustatia si mai ales pictura. Elementele decorative sint figurale, ‘naturale si geometrice. Dintre clementele figurale, egiptenii foloseau de preferini Tele de animale, in special de leu si de taur, eum gi figuri del stinxi, scarabei si vulturi. In seulptura decorativa, egiptenii s-at | mai mult pe jocul de volum decit pe scoaterea in’evidenti. a deta Motivele naturale de predilectie erau floarea si bobocul de lotus, frunza de palmier, trestia si papirusul Elementele decorative si geometrice eran constituite din decora suprafafi, adesea in forma de yah si din decoratii lintare, in fore Fig. 3. Pat egiptean valuri, labirinturi (meandre complicate) ete. Decoratia geometries intrefesuté cu clemente florale, animale stilizate si hieroglite. Uneori, mobilierul era decorat eu picturi reprezentind seene gioase sau iaice ‘Taburetul era pitrat san dreptunghiular gi jos, ea in general la po rele orientale. Seautul era tapisat. Existau forme de taburete it pliante, acestea din urma avind picioarele in X, cu incheieturile le intre ele printr-un tirant’in forma de bari me 1 sipek de ied Fig. 4. Taburete egiptene In ceea ce priveste seaunul, egiptenii au gi Ki tindeau spre comoditate, Bineinteles, seau decoratie bogat it forma de bazi a acest 4 putea insd realiza o linie pkicuta (lig. ul de eurte se distingen printr-o compozitie artists si frumoasi, firi insd a pierde earacterul rigid gi li de armonie in aplicarea decoratie Fotoliul servea numai ea tron, era impodobit eu tot ce putea da a npului si era construit din lemn de specii tari, eu aplicatit 41 inerust de metal, fildes, pietre semipretioase, picturi si seulpturi (fig. 6), 18 Tapiteria era din piele san im- SEtituri din piele acoperite cu perne Heerte frumoase din fesituri Patul se poate compara eu cana- Sele de astizi. Hl era compus dintr-o Fama simpli agezat pe patru pi Sere, cele dinapoi fiind prelungite Setr-o tiblie de cap, Iniuntrul ramei 1 0 impletituré din piele. Pe Het se aseza o saltea acoperiti cu 0 Baturi sau o plan’ de an si Heste aceasta, perne decorative mul- re (fig. 7.) In morminte giisit, eu oca- altimelor sipAturi, paturi pli- originale si practice, Masa la egipteni era rotunda, Strath sau dreptunghiulara, servind yentru diferite seopuri— ma seru, de joc, de sufragerie ete. Executia este simpli, ‘mergind pind la primitivism. Masa nu ficea parte din mobilierul eamerei, ¢i era Sdusi numai la nevoie. Acest rol secundar al mesei expliek faptul c& re- Zolvarea tehnick si artistic’ este ca mult sub nivelul mobilierului de sezut sau de odihni. Nu se poate spune ace lagi Incru despre lada, care, prin bogitia de forme si de decoratii pietate si aplicate, reprezint& piesa cea mai re usiti gi caracteristied amo. bilierului egiptean (fig. Drept completare a de coratiei interioare, egiptenii aveau fel de fel de etajere, care serveau ca suport pentrn obiectele de arti decorativa vase de marmuri, de faiant ete de ig, 5. Seaun Arta enropeani dato reazi egiptenilor crearea, in decursul unei isterii milenare, a tipurilor principale de mo: Dilier, a tipurilor de unelte si a principiilor de tehnologie valabile, Arta Egiptului a in- fluentat puternie stilurile Iu Fig. 6. Tron-fotollaesiptean mii antic | Clasicismul jamian. Stilul egiptean a ayut atita vitalitate, incit chiar dup& mii de ani de la nfarea statului egiptean antic, a exercitat din nou o influentit nemij Heit asupra artei europene in jurul anului 1800, exprimata in stilul empire. ce aavut Ia baz cultura si stilul egiptean si meso- dex MOBILA LA CHINEZI poca preistoried a Chinei ineepe eu yreo trei mii de ani inainte de Sea noastra yi ne-a lsat numeroase obiecte de arti de valoare, iar ele sipiituri fiieute an scos la iveali obiecte de arta datind chiar intea acestei perioade, Aceasta ne face si considerim arta chinezi cea mai veche pe care © eunoastem. Desi istoria Chinei este bogata in evenimente, totusi tree Stic de productie la alta s-a facut in mod extrem de lent, Dominatia mai multe ori milenara a aceleiagi clase sociale a avut drept urmare rea spiritului conservator, care & impus nu numai obiceiurile sociale, si regulile artei, literaturii, constructiilor, portului si tuturor celorlalte Sesnilfestiri ale vietii de toate zilele. Astiel, putem si constatim ed in Pina, formele constructiilor, obiecte art’, portelanurile ete., au rimas Sproape neschimbate timp de mii de ani, Chiar contactul si influentele jrnice ale altor culturi (greacii, indiani, persani ete.) au dus, in cele din Semi, la absorbirea lor in spiritul artei ‘chineze, cu care s-au contopit Forma casei chinezesti este pitratd si de dimensiuni mu prea mari, lun bogittay dorea si aibi un spatin de locuit mai mare, el construia Ss multe pavilioane invecinate, care se completan_ unul pe altul. Pe cind corpul casei chineze este sobru, acoperisul are, dimpotrivi, 0 Hee variata, gratioasi si cu elemente de ornamentatie foarte bogate, pictate ea chiar Hicuite Materialul eare prezinti cele mai vari © si in interior, este bambusul. Interiorul unei case chinezesti se caracterizeaz prin despirtituri are, flexibile, mobile, aletuite din paravane usoare, artistice, lhcuite See executate din mitase pictath sau brodata, din perdele de miargele He stick colorath sau de lemn. strunjit Interiorul nu prezintd multe elemente arhitecturale ; el este sobru, Fectul artistic bazindu-se pe bogitia coloritului covoarelor (albastru, Si, 02), al plafonului de lemn casetat, Kienit si aurit, al mobilei Kicuité €rui sau rosu aprins, al lampioanelor de hirtie san de mitase, cu cineuri i. Lacoloritul acesta cald, se adaugh strilucirea obiectelor de arti : jelanuri, bronzuri, fildesuri ‘ete Mobila chinezit se caracterizeazd printr-o conceptie sobri, care a jas neschimbata timp de multe sute de ani, Fantezia creatoare’ a artig- © chinezi si-a dat friu liber, neingridit, in decoratia si ornamentatia telor, care sint bogat seulptate sau inerustate in semirelief eu sco' 6 utilize atit in construetie fildes, sidef, jad, pietre semiprefioase, si apoi lienite in negra, rosu, g verd iul neintrecut de care se bueuri arta chinezit in intre se datoreste, in primul rind, tehnicei si artei licuitului, care au fost tate de chinezi cam de vreo 2500 ani, Lucul se objine din seva len de lace (Rhus vernicifera, Ch si Shu), un copae originar din China si China centraki, Maistrii Licuitort ‘posed’ tehnici foarte variate, care enumerim : Jaeul seulptat, care se executi pin suprapunere multor culori de lacur in straturi subfiri, ajungind chiar pin la 18 st pe aceste straturi de lacuri se deseneazt ornamentatia dorita gi, cw ribdare, se sapi pink la stratul voit, realizind astfel in deseny ‘plas colorit, wn efect incomparabil. O alti tehnici @ lacuitulut este real uunei suprafefe lucioase, eu o netezime asemenea cristalului, Pentru nerea acestui rezultat, ‘artistul avea nevoie de materialul potrivit, t si aibi: cunogtintele ‘traditionale, ribdare, si wn mediu absolut complet lipsit de praf, o atmosferi umedii, pentru obtinerea eireia me licuitor pleca eu barca in largul mirii.’O tehnied renumitd in Fi este lacul ,,Canton”, executat pe fond negru, combinat cu aur (f mentatia chinezii cuprinde elemente din natur : peisaje, ea ori, ramuri de cites inflorit, trestii, figuri de oameni siti: ibis, berze, rate sibatiee in zbor (fig. 10). Oramer geometrici aminteste de multe ori pe cea indian’ sieste de suprafat traforati Materialul folosit pentru confectionarea mobilelor este in ge abanosul, lemnul de trandafir, de teae ete. Pentra inerustatii, se fol materiale’ foarte variate, lemnoase si pieire semipretioase. Bambui intrebuinteazt_mai ales la mobilele mai simple. Mobila ch totusi o tehnicit si un finisaj superior. Da aceeasi pies de mobili, se ob un contrast izbitor intre tehnica de finisaj artistic superior si exe aproape rudimentari a timplitiel In China feudala, traditionalisimul a mers atié de departe, incit fi pituri ierarhied, cultural i social avea un tip exclusiv de forr execufie a mobilei, De exemplu, o anumiti forma de masut (ng: era destinaté numai interiorulul unei ease prineiare; 0 mast de f Greptunghiularé (,,fang”), servea exelusiv pentru semnarea actelor si religioase. Tntr-o east chinezit se giseste 0 mai mare variatie de mobile de. alte popoare asiatice. Aceasia se datoreste faptului e& chinezul nu st jos cu picioarele inerueigate cum stan mahomedanii si indienii, nici a pe genunchi, ea japonezii, ei asezat pe taburete, scaune sau fotolii Intr-un interior se gisese multe taburete, de aceeasi forms, dimensionate astfel ca si intre unele sub altele, Formele lor sit, in get simple, dar taburetele sint frumos licuite si ornamentate (fig.” 11). zi, desi a fost repetats timp de sute de ani, mu pre Scaunele si fotoliile au forme rigide, nefinind seama de incli necesar’ corpului omenesc. Deseori, fundul si spatarul au o placi de muri (fig. 12), tm. Arta tapiferei nu este cunoseuta de chinezi; maximum de comoditate asigurat de o perna, Chiar gi mobilele imperiale an aceeasi caracte Petick : lipsa de comoditate Mesele sint patrate, dreptunghiulare, rotunde gi sint sculptate, trafo- ste. lieuite, descori an o plac de marmuri. Picioarele meselor sit drepte, di baz spre interior, sau curbate meeanic intr-o linie zvelt’ gi gra si (fig. 13 A, B) Dulapul-etajerd (tien) servea pentru expunerea obiectelor de porte side bronz (fig. 14 Bufetul era de dowi tipuri: ,,.Ko” pentru clasele superioare gi ,,tien”™ ru clasa func Pentru piistrar sipete ,,Ki narilor a hainelor, chinezii se servean de dulapuri (fig. 15) si eare se executau din lemn mirositor Una din piesele cele mai caracteristice ale loctintelor, mai ales in @hina de nord, si care se giisea in toate locuintele, de la cele mai modeste Ja clasele imperiale, era o bane adine& ,,Kan”, care servea fumato de ‘opin Patul avea o forma complicat, eu baldachin, si era foarte bogat namentat, dar nu era confortabil (fig. 16) "e ling’ mobilele enumerate. mai sus, mai existan in interioarele Shinezesti si alte multe mobile mai mici, ea: misufe pentru flori taiate Simisuje pentru pus ghivece eu pomi in miniaturi, masute pentru acvarii fotunde, paravane foarte bogate in forme si ornamentatie (fig. 17), Kimpi mobile si lanterne din cadre de Iemn seulptat Incepind de la baroe gi rococo, stilurile europene au fost adine influer arta chinezii (fig. 18). In fiecare east mai bogatd, se gisea o cameri ati exelusiv decoratiilor si porfelanurilor chinezesti. Mobilele eau mentate en peisaje si figuri chinezesti. Chiar si gridinile aveau punti avilioane in stil chinezese. Desi exageriirile acestei mode au trecut, tivele chinezesti aw rimas adine inridicinate in ornamentatie 6. MOBILA LA FAPONEZ! Cultura si arta japonezit, in decursul celor dou mii cine’ sute de ani storiei Japoniei, s-au inspirat necontenit din cultura siarta chinez’, pe Sere le-an dezvoltat. si interpretat in spiritul national japonez. In afari religie, filozofie, literatura, japonezii au preluat de la artistii. chinezi al de exprimare in pictuni, sculpturi gi arhitectura, Secretul portela- preluerarea artisticé a lacurilor, tehnica cizelirii bronzului, lucrarea irilor, precum si multe alte tehnici le datoreaz tot mesterilor chinezi. Pe cind chinezii au absorbit in arta lor national orice influenta eaiti din afari, japonezii au pistrat formele de baza primitive, dar le-au Seevoltat si rafinat, dindu-le un caracter nou, national Casa japonezi ‘traditional prezinti o originalitate pentru a edrei lelegere trebuie si se arate factorii ei determinanti. Datoriti bogiitiei in lemn a acestei {ari gi deselor cutremure de casele japoneze se fac din lemn. Din canza climatului foarte w 1 metru indltime. Peretii sint féeuti nate din rame mobile, . multe ori, eno bo mentati intrece pe accea de la easele chi Peretit &i interiori find mobili si impartiti in piitrate mici — ficute ¢ din hirtie —casele japoneze au un plan flexibil (Lig. 19) 1 eu vas pentrw ars edrbuni Casa japonezit este construith pentru o singuri familie gi deauna inconjuraté deo Prin misearea panourilor interiorul case idina, formind wn. sin; sclor este determinati de o normare origina veche si specific japonezit, Pardo elor este acoperita: en ui covoare (saltel junile de cirea 2/1 m, Su caselor este determinata de numarul covoarelor Perefii despirfitori ai camerelor sint formati din dulapur dngenios, cu usi glisante, sau din panouri de lemn, acoperite en tap Gagzesce. Plafonul este casetat din lemn nevopsit, flinded japonenit ay fesenul natural al lemnului, Speciile de lemn indigene. preferay hinoki, sughi, keya, bambu: Interiorul japonez, fie ci apartine unui bogitas, fie unui om prezinta citeva trisituri caracteristice comune, datind de mit 4 In fiecare casi exist’ 0 nish (Tokonoma), care serv te la primir tilor de seama ; in aceasta nish, sea ur tablou (care se f si se sehimbi din cind in cind) $i o singurd pies de mobili de arta Un al doilea clement obligatorin este o a doua nisi (Lana), in eare se Beek niste ctajere fanteziste si dulipioare pentru pistrarea obiectelor seasnice Al treilea clement earacteristie este o nis cu o fereastrit joasit, care © cermin’ cu wn sipet (Shoin) (fig. 22). ascle si interioarele japoneze mai sus descrise sin aproape lipsite Ge mobil’, corespunzind modului de viatd japonez. Mobili de yezut nu ete necesstri, deoarece japonezul diseutl, mininc’, serie, stind pe genunchi. Menines pe o misuta mick, portabili, individuaki. Doarme pe covoare Gea salicle, pistrate pe timpul zilei in dulapuri. Pentru pastrarea hainelor, Seltele’or si altor obiecte casnice, existi dulapuri zidite, en usi glisante Mig. 23), Mobila japoneza se reduce la citeva mnasute, altare de casi, etajere, co: Geode, paravane (fig. 24), misufe previizute cuun vas de metal pentri ars SSebuni, singurul sistem de inedlzire pe timpul iernii al japonezilor (fig. 25), Timplaral japonez posed’ un mare numir de instrumente perfectio- Sate; obiectele pe care le exeeuti prezint& un inalt nivel calitativ si artistic Mobilele japoneze se fac din Iemn indigen gi exotic (din India si China) nt bogat sculptate sau Kicuite pe fond inchis si inerustate in semirelief Ee scoici, fildes, pietre semipretioase, Sint preferate mobilele ieuite in Galen sau rosu-aprins. Objectele’japoneze au primit in ultimul timp, Geulte influen{e europene, in dauna celor traditionale. Gustul impecabil al japonezilor a impresionat pe artistii si arhitectii Ssropeni; modul de constructie japones. si unele elemente foarte practice a: dulapurile in zid, nigele cu ferestre joase, panourile glisante spre exte Sor care permit legitura interiorului cu gridina, flexibilitatea peretilor Enteriori, au fost adoptate de arhitectii europeni, constituind un factor Pozitiv in dezvoltarea arhitecturii_moderne. 7. MOBILA LA INDIENL Poporul indian a ocupat peninsula din sudul Himataiet tn jurul anului © Din epoca aceasta leg dari, care sé intinde pind 1a anul 300 ien., a rimas nici o constructie, nici tn busorelief, ci doar deserierile in limba Seche indiana, sanserit’, in eporeea Veda Tot din aceste deserieri, se cunoaste epoca de aur a regelui Acoka, marele constructor (anul 300 i.e.n,), epoed de pe urma cireia au rimas 0 Serie de ruine, obeliscuri, porti monumentale (,,Stupa”) ale oraselor si Zdlurile de piatri care ne servese ca mirturie a existentei oragelor, culturii Mezvoltate si vietii din timpul acela (fig. Pe un basoreliet de pe poarta orasului Sintschi, se vede fatada unei ease cu mai multe etaje, clddité din trei corpuri de casi in forma de pot foavi, cu galerii de lemn in bovindou, sprijinite pe grinzi Constructia si ornamentafia aratii, in aceasti epocd a Indie, dou fnfluente : mai inti influenfa persand, si apoi cea helenistico—budisti Din contopirea acestor influent , ew Vigoarea spiritulni indian gi elanul SEs veteanic, s-an obtinut realiziri monumentale gi o fantezie in ornamen. Gee nemaiintilnita Ia alt popor In ce priveste mobilierul din epoca aceasta, au rimas numai citeva Decorelicfuri, care infitigeazd tronuri, seaune, binei, eu amintiri gi influente Peesne sau elenistice. Nu se conturase ined un stil national. Date mai pre ‘¢ in privinta formei mobilelor in epoca indiana veche Peom 300 Le.n.) avem dupé basorelieful din ruinele de la Orissa in Bengal, stive ale unei serii de paturi, seanne, fotolii originale ste demn de subliniat 0 aseminare surprinziitoare a unor tipuri de vile indiene din aceasta epocs en forma mobilelor din nordul Europei. Afarik de influenta persana sielenistica, se stilulni chinezese, eare Jian, confirmind teoria eh pai adaug’ influenta pute fost influentat de stilul mur tot”. exist are locuiaw intr-un mediu de supremi bi atea covirgitoare a populatiei triia in colibe rudimentare el, la rindul si Asia formes Interioarele caselor indiene erau determinate d Paturile conduc Tnteriorul caselor celor bogafi era construit din marmuri seul gmamentafii de arabescuri de origina islamied (fig. 28); mobi reduse ca numér si constau din mesute de diferite forme, die ne, pat (fig. 294, B), Patul (,,cearpai”) era acclasi pentru hogafi ca si pentru oamenii simpli, dar diferit ca executic si reg chiar si ca dimensiuni dupa casta cireia apartinen posesorul, Pat {i nn schelet simplu, format dintr-o rami de lem eu patrt pic mpletitura de chingi’ (pulang) (fig. 29.4), Mesele erau rotunde, dar se cunose gi mese in for serveau si ca farfurii e cunose forme variate ‘de Kizi, care san acoperite in intr eran executate din lem sgime eu fildes seulptat (Hg. De la perioada eotropirii Indiei de eltre ex ale mobilelor indiene an. cedat influentei mobilel ee omamentatia si tehnica de finisaj a mobile indiene, Accet an stiluri se numeste stil Capperina, dupa numele sotiel ann aan numit Capper, eare a fieut prima comanda in acest gem Orn a specializat in acest: gen tle mobili, care a deventt apex eee export in Europa (fig. Thdienii se earacterizcazi, printr-o inclinatie puternies mentafie foarte bogats, dust de multe ont yi pentru ei, timpul mi era legat de notiunea de!vata @& erau inzestrati cu o rubdare Pasiune si migala la mobila pe care o excoutan La dezvoltarea tehnieii artistice a contribuié si faptul e& me transmitea din tata in fin, timp de veacuri, $i din aceasta eaued oe gen de Iucriti era legat de 0 anumiti regiune, Deexempies he Selneran salurile en renume mondial; la Haiderabad, Betjab, In metal cu inerustatii de aur si argint ;ia Jaipur si Penjab ever emailat ; bijuterii la Delhi, Bombay, ‘Madras, Nepal iuesee a bijuteri, ta\Delhi. Patria kteuitului in culoare neagia stent by Ahmedabad era renumit pentru incrustatile ew sidefy Aer Mahall, pentru inerustagille din piatra dus, teh florentini. Bombay si Madras de santal, ‘Tehnica sculpturi gia inerustatiilor in lem eu fildey era rip oat India. Tehnica ticuitului, indienii au preluateo te tae ci au reusit si inventeze citeva tehnici proprii hoi de laeull, Prince se enumers tehniea original demmith Amritsar, carea lacului sub forma solidi la piesele strunfite: ta mare iufealé Ia strung, produce eilduré qi topeste Ine! cole depune in straturi pe lemn. Apoi, pentrn a obtine o uniformitats py # lmcului, mesterul apast peste obiectul Iieuit eu trun de 2 In felul acesta, mesterii pot aplica pe acelagi obieet,“Inceri ee straturi. Dup’ uscarea lacului, se poate sculpta, obtinindures tncte it de frumos. In Birmania, se obtineauy tol prin, telniea ating) uti Iieuite, Ia care baza era format din lemn acoperit ou frame. bus; la Sainagar, mesterit erau specializati in fabriearom ceanqeiee formele 1 opene, dar au 1 pentrt Ia extrem. Fa re misuratis in Hemisurata, i-au fieut si Ine W adusi de au renumite pentru seulpturle consti { I invirtind Fig. 29 1. Pat pentru oameni bozati Bee be care baza este lemnul acoperit eu caolin si api de ore, peste BS & trece un fond en clei colorat. Pe acest fond, indianul picteazi, en o Peels foarte fini, desenul dorit, care pe urmi se aureste gi se licuieste Wnadin tehnicile cele mai caracteristice in decorarea suprafetei mobi Se ete mozaicul. Tehnica aceasta consti in alipirea a diferite materiale Re Giiesul, abanosul, zincul, argintul ete., eu sectiunea dorita ; dupi sectio- mares ==5 & Bom a fisii subtiri a acestui aglomerat, plicile se lipese si se acopera cu rafata mobilelor. Tehniea aceasta a fost practicatt cel mai mult y (fig. 31). tehnicile aritate, indienii avean predilectia pentru Kienitul in enloarea galbeni si rosie. Din contopirea influentelor stilurilor persan, islamic, chinez, elenistic Hai tirzin european, cu spiritul artistic autohton indian; inbitor de Peeementatic Inxurianti, s-a format un stil original gi artistic, care oeuph BS be de cinste printre stilurile Asiei, care au uimit pe europeni. 8, MOBILA LA GRECI In istoria culturii si artei, Grecia antiek ocupa in loc deosebit Geea ce caracterizeazi pe elini, a fost deosebitul simy al misurii si al i, Idealul grecese de eehilibra era intruchipat de birbatii cu trupuri Peeonios dezvoltate prin sport gi en spiritul format prin leeturi si arta, Marile realiziri filozotice, stiintifice, literare, artistice, erau ‘bunuri Be intregului popor, care s-a identificat en ereatia. Spre deosebire de Sot si Mesopotamia, unde arta a avut un caracter hieratic, adresindu-se mae S numir restrins de cetiteni, membri ai castelor privilegiate, Blada arta din popor si pentru ‘popor In arhitecturi, prin frumusefea, simetria si elegan{a clidirilor, greeii asit sit ating’ o perfectinne de formii, care constituie, pentru miler Bealul clasic, Monumentele arhitectonice grecesti sint si astiizi valabile meazii un neseeat izvor de studii si inspiratie. Ordinele grecesti, dorie, si corintic si ornamentatia clidirilor, au imbogitit arhiteettra eu te de hazii, folosite in toate timpurile de atunei ineoace istorienl sovietic V.S. Sergheev, in Satie!

    You might also like