Ain Puke » 20 reid ime? Hevadine ¢ 18 phoole ioncks fevauiine’ ¢ c Novalis-sau indeterminismul ge 1) Unde sunt eu?Upde suntem, noi?Aceasta est intrebare pe care, ca orioe homo viatorrtacit prin ‘exist -o pune eroul faimosului roman al lui Novalis Henri d Ofterdinged Este acct intrebare pe care si-o punea Sfantul Augustin nclnistit ca nu sta cu siguranta calea catre Dumnezeu. Si va fi de ‘semenea, dupa nenumarati alti pelerini ratacti prin existenta si chinuiti de necuncastereseinugralui corect,ntrebare pe care si-o va pune Marcel.erou! romanului lui Prous, irezindu-se in intunerte wi dandu-si ‘seama de incapacitatea sa de a determina in ce timp si in ce loc se afla. ~ Unde sunt eu7Unde suntem noi? Daca vrem sa amintias locul octipat de aceasta mica fraza,in atatea ‘Tmomente ale gandirii umane,trebuie sa spunem ca inhinte si dupa multi alti, Novalis si croul sau 0 pronunta cu o anumita solemnitate. Astfel ci se alatura unei Iyngi traditii,aceea acelor care isi pun intrebari despre destinul lor.In calatoria intreprinsa de Ofte si care il va purta peste timpuri si tari, intrebarea “Unde sunt eu?",apare nu o singura data ca o intrebare urgenta si tsentiala si,bineinteles, la ‘care este greu de raspuns.O intrebare poate mai esentiala decat ageqsta,la fel de frecventa este:"Cine sunt eu?Ce sunt eu?", pentru c@ are asupra acesteia din urma un fel de prioritate Pe de-o parte,pelerinul care-si Pune aceasta intrebare are sentimentul de a se afla in pragul unei noi ¢xistente,si,pe de alta parte, nu-si oate da sema care ar putea fi aceasta experjenta.De aceea mintea sa oscileaza intre perspective mai mult ‘sau mai putin determinate, y ~ Daca avanzada vans xis dra ara in tinplate Ste rum ‘care-1 va conduce mai intai in copilaria sa, apoi in timpurile in care au trait stramosii sai, apoi,si mai departe,in profunzimea varstelor, timpurilor revolute, si in sfarsit chiar intr-b anterioritate care preceda toate varstele urmatoare, toate acestea, toate descoperirile asupra sinelui-nu-se-vpr face prin progresie ci regres inreband-s unde seal Oferdingen ange sre transporte nolo in tectaica Sa" — se eliberezetreptat de toate achizitile sap si a se apropie de nuditateaoriginara Acesta este drarml «de Novalis side eroul sau spre cumoasterea de sine rum cari le sa poate spre vito face sa obtina ‘ eunaaster msn de toate gepresiva Si inen axa ets ifQeares tarpana gant aso Wisech ‘ultumeste s+ parte pe erou pana la eu primitvAsta ar instmna dogr sa intareasca cul in portvitatea 1 ‘sa,sa-l debaraseze de inutil pentru a evidentia mai bine importanta-sa ca individ.Or, nu aceasta este directia pe care o urmeaza Ofterdingen.El penetreaza in strafundurile existentei,in regiunea obsqura-unde ‘vasauileindividuale api cele familial apot cele ele rasei se estompeaza japoi procedand la fecare separa diferiele perioade de timp, penetraza inr-o zana mai impersonala inca a vet subietive acolo unde divizivnile timpului nu-mai cxista Expericntcle dispar unele dupa celelalte. Amandoi, Ofterdingen,’ ‘mod simbolic,si Novalis,in mod metafizic,trec printr-o aventura idcala (ideatica?) -sau mentala- tare pate ssa aiba ca rezultat,daca se poate vorbi aici de un rezultato stare ultima, indivizibila,mereu identica cu ea insasi-i in care indivtdu) nu s-ar mai afla,in termenii Ini Novalisnts-o succesiune cronologica~——> <Novalis find sinonim cu indeterminismul). Presupunand ca in acest ultim stadiu, mai simtim nevoia de ‘exprima ceea ce simtim, percepem, nici un subiect determinat nu ar merta sa ne oprim asupra I Singurele “forme” pe care le-ar putea concepe poetul la acest nivel.n-ar putea sa fie decatformele-fara forma, acele creatit cudate al spatiului-pe eare Novalis le numeste “o pura mudulare a starlor de spirit”. Inincheiere, sa citam fraza urmatoare extrasa dintr-un "Tratat despre natura”, scris de unul dintre oei ‘mai apropiati colegi ai lui Novalis, Lorenz Oken : "Zero ideal este unitatea absolata.Monada; nu 0 individualitate ca un obiect individual, ca numarul 1, cio non-separare, o,non-numeratie, in care mu Se afla nici 1, nici 2,nici lini, nici cere; pe scurt, este o indistinct, ohogenitate, o claritate sau 0 transparenta, o-dentitate pur.”