Aprobat,

Administrator
ALERT BUSINESS
INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SÃNÃTATE ÎN MUNCÃ
PENTRU PERSONAL DE INTRETINERE SI CURĂŢENIE
IP SSM 15

1. Scopul
Scopul prezentei instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca este acela de a preveni eventuale
accidente sau imbolnaviri profesionale pentru angajatii societatii SC ALERT BUSINESS SRL cu privire la peronalul
de intretinere curatenie
Art. 1 Personalul muncitor angajat în funcţia de lucrator comercial are următoarele obligaţii cu privire la
curatenie locului de munca:
a) în activităţile care necesită utilizarea detergenţilor se vor utiliza mănuşile de protecţie, şorţul de protecţie
din P.V.C. şi halatul de protecţie;
b) atunci când se folosesc detergenţi toxici (curăţarea grupurilor sanitare, WC, etc.) se va folosi obligatoriu
masca de protecţie din tifon pentru protejarea căilor respiratorii;
c) când activitatea necesită folosirea unei scări (activităţi de spălat geamuri), personalul executant va fi
asistat şi de o a doua persoană, care va asigura scara (dacă aceasta nu este dublă);
În situaţii deosebite, angajatorul va asigura materialele, precum şi echipamentul de protecţie adecvat,
necesar desfăşurării activităţilor.
În cazul în care în este necesară utilizarea aspiratoarelor electrice de praf, se vor respecta următoarele
reguli:
a) este interzis cu desăvârşire folosirea aspiratoarelor cu mâinile ude (pericol de electrocutare);
b) înainte de punerea în funcţiune a aspiratorului, se va verifica integritatea cordonului de alimentare şi a
ştecher-ului de conectare;
c) este interzisă conectarea aspiratorului la prize defecte;
d) este interzisă folosirea improvizaţiilor (cordoane de alimentare înnădite sau cu izolaţia deteriorată, lipsă
ştecher, etc.);
e) este interzisă intervenţia personalului îngrijitor pentru remedierea eventualelor defecţiuni ale aspiratorului.
Remedierea eventualelor defecţiuni se va face numai de către personal calificat.
Art. 2 Pentru evitarea alunecărilor pe pardoseli se va folosi numai încălţăminte adecvată, iar în cazul în care
executantul nu dispune de aceasta, se va solicita punerea la dispoziţie de către angajator;
Art. 3 Pentru activităţile de curăţenie exterioară (spălat şi curăţat geamuri la înălţime, etc.) se va folosi numai
personal autorizat special (alpinişti) şi care să fie apt din punct de vedere medical pentru executarea lucrărilor la
înălţime.
Art. 4 Este interzis personalului care nu este atestat să execute asemenea lucrări.
Art. 5 La executarea lucrărilor la înălţime se vor respecta prevederile specifice pentru lucrul la înălţime.
Art. 6 În funcţie de specificul activităţilor desfăşurate la beneficiar, se va încheia o convenţie anexă la
contractul de prestări servicii, în care se vor prevedea obligaţiile celor două părţi (prestator şi beneficiar) pentru
asigurarea condiţiilor normale de lucru şi evitarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Convenţia
va conţine solicitarea suplimentară de echipament sau alte materiale de protecţie de care nu dispune prestatorul
serviciilor.
Art. 7 Curăţenia şi aranjamentul spaţiilor societăţii, a sălilor comune, culoare şi anexe, aprovizionarea
zilnică cu materiale consumabile (săpun, hârtie igienică, becuri, pahare, etc.) se efectuează numai de către
personal instruit în acest scop (menajere).
Art. 8 Activitatea de curăţenie se va desfăşura conform instrucţiunilor proprii, după tehnologii specifice
gradului de amenajare şi dotare a spaţiilor societăţii.
Art. 9 Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform
reglementărilor organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de furnizori.
Art. 10 Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără utilizarea echipamentului de
protecţie şi de lucru din dotare (mănuşi din cauciuc, halate, etc.).
Art. 11 Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului, etc., precum şi
uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt destinate acestui scop.
Art. 12 În activităţile care necesită utilizarea detergenţilor se vor utiliza mănuşile de protecţie, şorţul de
protecţie din P.V.C. şi halatul de protecţie;
Art. 13 Atunci când se folosesc detergenţi toxici (curăţarea grupurilor sanitare, WC, etc.) se va folosi
obligatoriu masca de protecţie din tifon pentru protejarea căilor respiratorii;
Art. 14 Când activitatea necesită folosirea unei scări (activităţi de spălat geamuri), personalul executant va
fi asistat şi de o a doua persoană, care va asigura scara (dacă aceasta nu este dublă);
 Art. 15 Pentru activităţile de curăţenie exterioară (spălat şi curăţat geamuri la înălţime, etc.) se va folosi
numai personal autorizat special (alpinişti). Este interzis personalului care nu este atestat să execute asemenea
lucrări.
Art. 16 Substanţele inflamabile şi combustibile se păstrează în bidoane închise indicându-se prin etichete
conţinutul acestora, asigurând respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Art. 17 Materialele inflamabile de întreţinere şi curăţenie (neofalină, benzină, etc.), vor fi păstrate în boxe
separate cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Art. 18 Utilizarea substanţelor insecticide se va face de către personal propriu specializat în acest scop.
Art. 19 Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute.
Art. 20 Substanţele insecticide se vor păstra în spaţiu special amenajat, ventilat natural, în recipiente sau
cutii cu etichete care să semnalizeze pericolul pe care îl prezintă.
Art. 21 Locurile special amenajate pentru fumat vor fi dotate cu scrumiere şi vase cu picior pentru
aruncarea resturilor de ţigări şi chibrituri aprinse.
Art. 22 Este interzisă amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lângă balustradele scărilor sau
pe căile de evacuare.
Art. 23 Covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidentală
a personalului şi a eventualilor vizitatori.
Art. 24 Este interzisă utilizarea aparatelor care prezintă pericol de incendiu (reşouri, spirtiere, lămpi cu
gaze, etc.) în spaţiile societăţii.
Art. 25 Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu cordon electric care să aibă
conductor de nul.
Art. 26 Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a motorului sau cordonul de
alimentare cu izolaţia deteriorată.
Art. 27 Utilizarea aspiratorului se va face după o verificare a funcţionării motorului, starea furtunului, a
anexelor şi a cordonului de alimenatre cu energie electrică. Dacă se constată defecţiuni în funcţionare, se va
solicita intervenţia persoanelor cu calificare (electrician, mecanic).
Art. 28 Folosirea aspiratoarelor care efectuează şi alte operaţii pentru care sunt prevăzute o serie de
dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de către firma producătoare.
Art. 29 Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor insecticide sau a
substanţelor explozive.
Art. 30 Pentru evitarea alunecărilor pe pardoseli se va folosi numai încălţăminte adecvată.
Art. 31 Sarcinile de muncă şi activităţile corespunzătoare se vor organiza astfel încât exigenţele
profesionale determinate de natura şi caracteristicile sarcinilor de muncă, de specificul mediului de muncă (inclusiv
mediul psiho-social), de interacţiunea operator-echipament tehnic şi de relaţiile interumane să corespundă
capacităţilor fizice, fiziologice şi psihologice ale angajaţilor asigurându-se astfel solicitări profesionale în limite
normale, confort fizic şi psihic, condiţii de sănătate şi securitate în muncă.
Art. 32 Timpul de muncă, regimul pauzelor, munca în schimburi, precum şi intensitatea acesteia, se vor
stabili potrivit reglementărilor în vigoare, în cadrul contractului colectiv de muncă, luând în considerare
particularităţile activităţilor profesionale, existenţa unor factori de risc în mediul de muncă şi capacitatea de
adaptare a personalului angajat; stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor medicale de
întreprindere şi a specialiştilor în medicina muncii din teritoriu.
Art. 33 Angajatorul care intenţionează să organizeze activitatea după un anumit ritm, trebuie să ţină seama
de principiul general de adaptare a muncii la om, în special în vederea evitării activităţilor monotone şi a celor
desfăşurate într-o cadenţă predeterminată, în funcţie de tipul de activitate şi de cerinţele de securitate şi sănătate.
O atenţie specială trebuie acordată organizării pauzelor pe parcursul zilei de lucru.
Art. 34 Din punctul de vedere al efortului fizic, activităţile profesionale se clasifică în funcţie de
metabolismul energetic.
Art. 35 Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
- poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe;
- mişcările extreme;
- mişcările bruşte;
- mişcările repetitive;
Art. 36 În acest sens, angajatorul trebuie să asigure:
- evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor;
- respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a activităţii;
- instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a activităţii profesionale,
apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art. 37 Conţinutul şi intensitatea efortului mental în activitate depind de conţinutul şi natura sarcinii de
muncă, de volumul şi complexitatea informaţiilor necesar de recepţionat şi prelucrat, de complexitatea şi
responsabilitatea deciziilor necesar de elaborate, complexitatea şi dificultatea răspunsurilor efectuare.
 Art. 38 Prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut
de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
Art. 39 Sunt excluse din definiţia cuprinsă la alin. (1):
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a proteja
securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de ordine publică;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoapărare sau de descurajare;
g) dispozitivele portabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.
Art. 40 Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate
suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele sau procedurile de organizare a
muncii.
Art. 41 Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr.
115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a
condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările ulterioare.
Art. 42 Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
Art. 43 În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente
individuale de protecţie, aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze eficacitatea în raport cu
riscul/riscurile respectiv/respective.
Art. 44 Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt
determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecărui
lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie.
Art. 45 Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană.
Art. 46 Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe
persoane, se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori
nicio problemă de sănătate sau de igienă.
Art. 47 În cadrul întreprinderii şi/sau unităţii trebuie să se furnizeze şi să fie disponibile informaţii adecvate
privind fiecare echipament individual de protecţie.
Art. 48 Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa
funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.
Art. 49 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate stabili dispoziţii pe baza cărora să se
impună ca lucrătorul să contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecţie, în situaţiile în care
utilizarea echipamentului nu este exclusiv pentru locul de muncă.
Art. 50 Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea
echipamentului individual de protecţie.
Art. 51 Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru
modul de purtare a echipamentului individual de protecţie.
Art. 52 Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate
cu fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
Art. 53 Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.
Art. 54 Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie, angajatorul trebuie să evalueze dacă
echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să îl folosească îndeplineşte cerinţele.
Această evaluare cuprinde:
a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace
împotriva riscurilor prevăzute la lit. a), luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în
sine;
c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit.
b).
Art. 55 Evaluarea este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui element al echipamentului
individual de protecţie.
Art. 56 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte reguli generale pentru utilizarea
echipamentului individual de protecţie şi/sau reguli care reglementează cazurile şi situaţiile în care angajatorul
trebuie să furnizeze echipamentul individual de protecţie, luând în considerare reglementările tehnice române care
transpun legislaţia comunitară privind libera circulaţie a acestui echipament.
Aceste reguli indică, în special, împrejurările sau situaţiile de risc în care este necesară utilizarea echipamentului
individual de protecţie, fără a aduce atingere priorităţii care trebuie să se acorde mijloacelor de protecţie colectivă.
Atunci când Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei adaptează regulile acesta ia în considerare
orice modificări semnificative ale riscului, mijloacelor de protecţie colectivă şi echipamentelor individuale de
protecţie, determinate de evoluţiile tehnologice.
Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, lucrătorii
şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, atunci când aceştia utilizează echipamente individuale de protecţie la locul de muncă.
Art. 57 Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la
care se face referire în prezenta hotărâre, inclusiv în anexele la aceasta, se desfăşoară în conformitate cu
prevederile art. 18 din Legea nr. 319/2006.
Art. 58 Adaptările de natură strict tehnică se efectuează de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei, în funcţie de:
a) adoptarea reglementărilor de armonizare tehnică şi de standardizare cu privire la echipamentele individuale de
protecţie; şi/sau
b) progresele tehnice, evoluţia reglementărilor sau specificaţiilor internaţionale ori a cunoştinţelor din domeniul
echipamentelor individuale de protecţie.
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei raportează Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la
aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Art. 59 Angajatorul trebuie să ţină seama că efortul mental în activitate diferă în funcţie de raportul dintre
variabile profesionale (exigenţe, condiţii de muncă, riscuri profesionale) şi variabile individuale (capacităţi
profesionale individuale) şi se reflectă în niveluri diferite de solicitare (subsolicitare, solicitare optimă, solicitare
maximă, suprasolicitare) a organismului, a diferitelor sale sisteme, funcţii, capacităţi (senzorial perceptive,
cognitive, psihomotorii) inclusiv a planului emoţional.
Art. 60 Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice,
psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului tehnic, ale
mobilierului de lucru, de mişcările şi deplasările angajatului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de
dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor ca şi de necesitatea asigurării confortului psiho-fizic.
Art. 61 Locurile de muncă unde se lucrează în poziţia aşezat se dotează cu scaune concepute
corespunzător caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se
desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru. Scaunele trebuie să permită adaptarea
acestora în raport cu caracteristicile antropometrice individuale ale angajaţilor.
Art. 62 Iluminatul artificial destinat completării iluminatului natural trebuie realizat astfel încât să se asigure
pe planul de lucru, împreună cu iluminatul natural, cel puţin un nivel minim de iluminarei.
Art. 63 Prin loc de muncă se înţelege locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau a unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii.
Art. 64 Se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are contact vizual şi
comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră,
şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situaţie critică.
Art. 65 În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia toate măsurile ca:
a) să fie păstrate în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile propriu-
zise;
b) să fie realizată întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor şi dispozitivelor iar orice
neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor să fie corectate cât
mai curând posibil;
c) să fie curăţate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igienă corespunzător locului de muncă,
echipamentele şi dispozitivele;
d) să fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate
prevenirii sau eliminării pericolelor.
Art. 66 Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi şi/sau transformări după data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri, angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste
modificări, extinderi şi/sau transformări sunt în concordanţă cu cerinţele minime .
Art. 67 Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la informarea
lucrătorilor, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informaţi cu privire la toate măsurile ce trebuie
luate în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă.
Art. 68 Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de apariţie a acestora;
 c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legătură cu exteriorul.
Art. 69 Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la
care se face referire în prezenta hotărâre trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile art. 18 şi 19 din
Legea nr. 319/2006.
Art. 70 În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce conţin posturi de lucru trebuie să fie
adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse
lucrătorilor.
Art. 71 În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie
prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Aceste instrucţiuni au fost elaborate conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normelor
Metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobate prin H.G. nr. 1.425/2006
Dispozitii finale
Nerespectarea acestor instructiuni poate duce la risc de vatamare corporala sau chiar deces si reprezinta abatere de la
disciplina in munca.
Fiecare lucrator trebuie sa fie instruit cu privire la obligatiile sale pe linie de securitate si sanatate in munca, atat in cadrul
instruirii introductiv generale (inainte de inceperea lucrului) cat si periodic (in cadrul instruirilor specifice periodice), conform
tematicii, programarii anuale aprobate si deciziei privind pregatirea si instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in
munca (D-SSM-07).

INTOCMIT,
ZAHARIA MATEI IRINA
INSPECTOR SSM - SEPP