TEMA: Organizarea evidenţei, păstrării şi distribuirii armamentului şi

muniţiei.
Şedinţa 1. Cerinţele documentelor de conducere cu privire la evidenţa, depozitarea
şi distribuirea armamentului de infanterie şi muniţiei. Ordinea pă stră rii, evidenţei şi
distribuirii armamentului şi muniţiei în unitate. Amenajarea camerei pentru
pă strarea şi cură ţirea armamentului. Predarea armamentului la reparaţie.
Şedinţa 2. Organizarea evidenţei, pă stră rii şi distribuirii armamentului şi muniţiei
în companie. Amenajarea camerei pentru pă strarea şi cură ţirea armamentului.

1. Cerinţele documentelor de conducere cu privire la evidenţa, depozitarea şi

distribuirea armamentului de infanterie şi muniţiei.

Prezenta Instrucţiune stabileşte organizarea evidenţei, pă stră rii şi eliberă rii

armamentului de infanterie şi muniţiilor în marile unită ţi, unită ţile militare ale
Armatei Naţionale (în continuare – unită ţile militare), instituţiile Ministerului
Apă ră rii şi catedrele militare din cadrul instituţiilor de învă ţă mînt superior
universitar de stat (în continuare – catedrele militare).
Prevederile prezentei Instrucţiuni sînt obligatorii pentru toate unită ţile
militare, instituţiile Ministerului Apă ră rii şi catedrele militare.
2. În sensul particularită ţilor evidenţei, pă stră rii şi eliberă rii armamentului şi
muniţiilor aferente, se aplică urmă toarea terminologie:
Armament – complexul diverselor tipuri de arme şi mijloace, care asigură
folosirea acestuia şi care este parte componentă a tehnicii militare.
Armament (armă) – dispozitiv şi mijloc, destinat pentru distrugerea
inamicului în lupta armată .
Armamentul (arma) de infanterie – armă cu ţeavă pentru trageri cu cartuşe
sau alte elemente de distrugere.
Conform calibrului armamentul (armele) de infanterie se divizează în:
a) armamentul (armele) de infanterie de calibru mic – armamentul (armele)
pentru trageri cu cartuşe sau alte elemente de distrugere de calibru mai mic de 6,5
mm;
b) armamentul (armele) de infanterie de calibru mijlociu – armamentul
(armele) pentru trageri cu cartuşe sau alte elemente de distrugere de calibru 6,5-
9 mm;
c) armamentul (armele) de infanterie de calibru mare – armamentul
(armele) pentru trageri cu cartuşe sau alte elemente de distrugere de calibru 9-
14,5 mm.
Conform sursei de energie pentru aruncarea elementului de distrugere
armamentul (armele) de infanterie se divizează în:
a) armamentul (armele) de infanterie de foc – armamentul (armele), în
care pentru aruncarea din canalul ţevii a proiectilului (minei, cartuşului) se
foloseşte forţa de presiune a gazelor, care se formează la arderea încă rcă turilor de
azvîrlire din pulbere sau a amestecurilor inflamabile speciale;
b) armamentul (armele) de infanterie pneumatic – armamentul (armele)
portative, în care pentru aruncarea cartuşelor se foloseşte forţa de presiune a
aerului comprimat sau a altui gaz. Conform
destinaţiei armamentul (armele) de infanterie se divizează în:
a) armamentul (armele) de infanterie de luptă – armamentul
(armele), destinat pentru acţiuni de luptă ;
b) armamentul (armele) de infanterie pentru reglaj – armamentul
(armele), special destinat, în baza rezultatelor tragerilor de probă , se stabileşte
corecţia distanţei şi direcţiei la condiţiile meteorologice respective ale tragerilor;

1
 c) armamentul (armele) de infanterie de instrucţie – armamentul
(armele), special confecţionat sau inutilizabil pentru folosire de luptă , destinat
pentru studierea construcţiei acestora şi instruirea efectivului privind metodele de
mînuire a acestora la exploatare şi reparaţie;
d) armamentul (arme) de infanterie sportiv – armele de foc sau pneumatice
portative destinate pentru trageri sportive la ţintele fixe şi mobile;
e) armamentul (arme) de infanterie de vînătoare – armele de foc cu
construcţie specială pentru vînă toare amatoare sau profesională , sau pentru trageri
sportive la standuri cu ţintă -farfurie.
Muniţii – partea componentă a armamentului, destinată nemijlocit pentru
nimicirea forţei vii şi a tehnicii inamicului, a construcţiilor şi execută rii misiunilor
speciale.
Conform destinaţiei muniţiile se divizează în:
a) muniţii principale – muniţiile pentru lovirea ţintei;
b) muniţii speciale – muniţiile pentru iluminare, fumizare;
c) muniţii auxiliare – muniţiile pentru instrucţie, manevră şi încercă ri
speciale.
3. În prezenta Instrucţiune se subînţelege:
- prin armament de infanterie – armamentul prevă zut în state şi cel
neprevă zut în state, personal, de decoraţie, sportiv şi de instrucţie;
- prin muniţii – cartuşele de luptă şi de instrucţie, cartuşele pentru armele
sportive, mijloacele de semnalizare şi iluminare, petardele, grenadele de mînă şi
focoasele pentru ele;
- prin muniţii genistice – substanţele explozive, pirotehnice, minele
genistice, mijloacele de aprindere, distrugere şi deminare.
4. Asigurarea integrită ţii armamentului şi muniţiilor în Armata Naţională
reprezintă una din cea mai importantă obligaţie a comandanţilor şi şefilor de toate
nivelele.
5. Armele personale ale militarilor prin contract în perioada de absenţă
temporară a lor din unitatea militară de pînă la 60 zile, nu se predau la depozitul
unită ţii. Comandantul (şeful) stabileşte modul de scoatere (transportare) a
armamentului în locul de adunare în caz de alarmă prin ordinul să u.
6. La schimbarea persoanelor responsabile de evidenţa şi pă strarea
armamentului şi muniţiilor (la eliberarea din funcţie, plecare în delegaţie, concediu
sau la tratament îndelungat), primirea şi predarea armamentului şi muniţiilor,
precum şi a documentaţiei de evidenţa, se vor efectua cu întocmirea actului de primire-
predare.
La schimbarea şefului catedrei militare (şefului clubului sportiv), primirea
(transmiterea) armamentului şi muniţiilor de instrucţie, armamentului pneumatic,
de calibru mic şi muniţiilor aferente se efectuează în prezenţa reprezentantului
Direcţiei armament J4 Logistică , iar la schimbarea persoanei responsabile
nemijlocit de evidenţă , pă strare şi folosire, - în prezenţa rectorului instituţiei de
învă ţă mînt (şefului clubului sportiv).
Actul de primire (predare) a armamentului şi muniţiilor de instrucţie,
armamentului pneumatic, de calibru mic şi muniţiilor aferente, în primul caz se
aprobă de că tre şeful Direcţiei armament J4 Logistică , în cazul al doilea – de că tre
rectorul instituţiei de învă ţă mînt (şefului clubului sportiv).
7. În caz de plecare a persoanei responsabile de evidenţa şi pă strarea
armamentului şi muniţiilor în delegaţie, concediu sau tratament îndelungat, tot
armamentul şi muniţiile, de asemenea, documentele de evidenţă sînt transmise prin
act altei persoane, numite prin ordin pe unitate.
8. În absenţa persoanei responsabile de evidenţa, pă strarea şi eliberarea
armamentului şi muniţiilor, dulapul cu arme şi lada cu muniţii, cu permisiunea
comandantului (şefului), pot fi deschise cu cheile de rezervă de că tre o comisie
compusă din cel puţin trei persoane. În acest caz se întocmeşte actul de deschidere
2
în două exemplare, în care se indică cînd şi cine a efectuat deschiderea, la
indicaţiile cui, existentul de arme (muniţii), ce s-a scos şi cui s-a transmis. Actul
este semnat de persoanele care au efectuat deschiderea.
Un exemplar al actului se pă strează în dulapul cu arme (lada cu muniţii), iar
celă lalt se pă strează la comandantul de subunitate.
Dulapul (lada) se încuie şi se sigilează cu sigiliul personal al persoanei care a
efectuat deschiderea, numă rul acesteia este indicat în act.
Persoana responsabilă de evidenţa, pă strarea şi eliberarea armelor şi
muniţiilor, în caz de deschidere a dulapului cu arme şi a lă zii cu muniţii în absenţa
sa, este obligată la prezentarea la serviciu să confrunte imediat numerarul
existentului de armament şi muniţii cu datele de evidenţă . Deschiderea dulapului
(lă zii) în acest caz se efectuează de că tre persoana responsabilă de evidenţa,
pă strarea şi eliberarea armamentului şi muniţiilor, şi obligator în prezenţa
persoanelor numite pentru deschidere.
9. Pentru executarea serviciului de gardă sau la executarea misiunilor
speciale de că tre militarii care n-au arme, se permite înarmarea cu arme
neprevă zute pentru înzestrare acestora cantitatea necesară este indicată prin
ordinul pe unitatea militară .

2. Ordinea păstrării, evidenţei, şi distribuirii armamentului şi muniţiei în

unitate.
Secţiunea 1
Evidenţa, păstrarea şi eliberarea armamentului şi muniţiilor
în subunităţi şi unităţi

22. În unităţile militare, armamentul şi muniţiile sînt ţinute la evidenţă în

registrul de evidenţă a existentului şi mişcă rii mijloacelor materiale (formularul 27)
integral pe unitate cu indicarea existentului separat pentru depozit şi în fiecare
subunitate.
Evidenţa întă ririi armamentului după subunită ţi, se efectuează conform
registrului de evidenţă (formularul 28), iar a armamentului instalat pe tehnica
blindată şi tehnica militară a altor genuri de arme şi servicii – potrivit registrului
(formularul 31) în conformitate cu serviciul respectiv.
23. În subunitate armamentul şi muniţiile sînt ţinute la evidenţă conform
urmă toarelor documente:
- registrului de evidenţă şi mişcare a mijloacelor materiale în subunitate
(formularul 26);
- registrului de distribuţie a armamentului şi muniţiei al companiei în
conformitate cu Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale RM
(modelul de completare este indicat în anexa 20);
- tabelului de întă rire a armamentului după efectiv (anexa 3);
- tabelului de distribuire –predare (formularul 9a).
Pentru controlul integrită ţii muniţiilor încă rcate în mijloacele de transport şi
stabilirea responsabilită ţii conducă torului sînt completate foile de însoţire
(formularul 62), iar al muniţiilor încă rcate pe tehnica de luptă – foile de ambalare
(formularul 63).
Toate registrele de evidenţă a mijloacelor materiale, care sînt ţinute în
subunitate, sînt ţinute la evidenţă în statul major al unită ţii (marii unită ţi).
24. În registrul de evidenţă (formularul 26) armamentul se ţine la evidenţă în
complet conform nomenclaturilor, modelelor (tipurilor), împreună cu completul
individual piese de schimb, scule şi accesorii. Pentru fiecare tip de arme se
rezervează cîteva pagini (în funcţie de mişcarea armamentului). La sfîrşit sînt
rezervate cîteva foi pentru ţinerea evidenţei conform numerelor a armelor, de
asemenea, pentru înscrierile privind efectuarea confruntă rilor evidenţei în
subunitate cu evidenţa în unitatea militară .
3
 Muniţiile pentru armament se ţin la evidenţă conform nomenclaturii,
indicîndu-se calibrul, efectul gloanţelor, numă rul întreprinderii şi anul producerii.
25. Registrul de evidenţă (formularul 26) se pă strează la plutonierul
(comandantul) subunită ţii.
26. Armamentul este întă rit după efectivul subunită ţilor contra semnă turii
personale în tabelul de eliberare a armelor. Tabelul este completat pentru fiecare
perioadă de instrucţie.
Armele sînt eliberate şi înscrise în livretul militar al militarului (legitimaţia de
serviciu), indicîndu-se modelul, seria, numă rul armei şi data înmînă rii. Fiecare notă
privind înmînarea şi predarea armelor este confirmată prin semnă tura
comandantului de subunitate (şefului de stat major) şi sigilată cu sigiliul cu stemă
al unită ţii militare.
Primirea armelor de la efectivul subunită ţii se efectuează prin scă derea lor
din tabelul de întă rire a armamentului după efectiv.
Nu se permite pă strarea în subunitate a armelor neînregistrate.
27. În subunită ţi armele şi muniţiile acestora, inclusiv cele de instrucţie,
trebuie să se pă streze în camera de pă strare a armelor.
28. Camera pentru păstrarea armamentului trebuie să fie utilată cu
semnalizare de pază şi să fie în permanenţă sub paza persoanelor din serviciul
de zi. Odată cu lăsarea întunericului şi pînă în zori, camera va fi complet
iluminată. În camera pentru păstrarea armamentului este atîrnat tabelul
mijloacelor materialele (formularul 65), în care se include numă rul de rastele,
dulapuri, lă zi şi alte mijloace materialele ce se pă strează în această cameră . În
tabel, de asemenea sînt indicate numerele de inventar ale lă zilor, dulapurilor şi cu
care sigiliu sînt sigilate. Tabelul este semnat de că tre comandantul companiei.
În caz de pă strare într-o cameră a armelor şi muniţiilor acestora ale cîtorva
subunită ţi ale aceleaşi unită ţi militare, prin ordinul comandantului (şeful) este
numit un militar responsabil de ordinea amplasă rii, pă stră rii şi asigură rii
integrită ţii armelor şi muniţiilor, care semnează tabelul mijloacelor materiale aflate
în cameră .
La intrarea în camera pentru pă strarea armamentului este atîrnat extrasul
din Codul Penal al Republicii Moldova privind ră spunderea penală pentru furtul de
arme şi muniţii (punctele 186, 187, 188, 290, 291).
29. La fiecare rastel (dulap, safeu, ladă ) se fixează o etichetă (anexele 4 şi 5)
cu indicarea subunită ţii, gradului militar, numelui persoanei responsabile,
numă rului rastelului (dulapului, lă zii) şi numă rului sigiliului cu care au fost
sigilate.
La rastel (dulap, ladă ) se agaţă tabelul (anexele 6; 7 şi 8) cu indicarea tipului
şi cantită ţii numerice a armelor. Tabelul se semnează , iar modifică rile în el le
efectuează comandantul de subunitate (şeful de stat major) în ziua de predare
(înmînare) a armelor.
La fiecare locaş al rastelului (dulapului) trebuie să fie lipită (fixată ) eticheta
(anexa 9) cu indicarea tipului, numă rului armei, gradului militar, numelui
persoanei, că reia i-a fost încredinţată .
30. În lada cu cartuşe trebuie să fie tabelul (anexa 10) semnat de
comandantul subunită ţii. În tabel se indică numă rul de cartuşe, numă rul
întreprinderii producă toare şi anul producerii lor.
Rezerva de cartuşe de luptă în subunitate pentru executarea serviciului de
gardă este indicată de comandantul (şef) ţinîndu-se cont de necesită ţile practice ale
fiecă rei subunită ţi.
În caz de pă strare a încă rcă toarelor şi bandelor de cartuşe pentru arme
încă rcate, termenul de pă strare a lor nu va depă şi trei ani, apoi încă rcă toarele şi
benzile de cartuşe se descarcă , muniţiile trec controlul tehnic şi cu aceleaşi muniţii
se încarcă alte încă rcă toare şi benzi de cartuşe, în aceeaşi cantitate şi pentru

4
acelaşi termen. În lada cu încă rcă toarele şi benzile de cartuşe încă rcate se află
graficul de reîncă rcare a încă rcă toarelor (anexa 19).
Cartuşele de aceeaşi nomenclatură , care se pă strează în subunitate (stat
major, instituţie) trebuie să fie produse la aceiaşi întreprindere şi în acelaşi an.
31. Pistoalele-mitralieră , carabinele, puştile, mitralierele şi aruncă toarele de
grenade portative, de asemenea, ţevile de rezervă pentru mitraliere, baionetele
trebuie să se pă streze în rastele, iar pistoalele (revolverele) şi muniţiile de arme – în
dulapuri şi lă zi, care se închid cu lacă t. 32.
Armele personale ale militarilor prin contract a subunită ţii şi cartuşele pentru ele se
pă strează într-o companie sau la ofiţerul de serviciu pe unitate într-un rastel (safeu)
metalic, ce se închide cu lacă t. Cartuşele pentru pistoalele militarilor prin contract a
subunită ţii trebuie să se pă streze în dulap împreună cu restul pistoalelor, dar într-o
ladă de fier separată , închisă cu lacă t. Se permite ca o parte
din cartuşele pentru serviciul de zi să se pă streze în ambalaj de carton separat sau
în dispozitive-fagure.
Pistoalele militarilor prin contract a subunită ţii se pă strează în lă zi metalice
închise şi sigilate.
Locul de pă strare, modul de eliberare şi predare a pistoalelor şi cartuşelor
acestora este reglementat prin ordinul comandantului (şefului).
33. Armele de instrucţie şi muniţiile de instrucţie, cu excepţia pistoalelor, se
pă strează izolat de cele de luptă . Cartuşele de instrucţie se pă strează într-o ladă de
fier ce se încuie cu lacă t şi se sigilează în camera de pă strare a armamentului.
Pistoalele de instrucţie se pă strează în aceiaşi cameră de pă strare a
armamentului împreună cu pistoalele de luptă ale militarilor prin contract a
subunită ţii, numai că în rastele diferite. Locul de pă strare a lor este marcat cu
inscripţia „Arme de instrucţie”.
Armele sportive se pă strează împreună cu cele de luptă . Locul de pă strare a
acestora este marcat cu inscripţia „Arme sportive”. Cartuşele armelor sportive se
pă strează împreună cu cartuşele de luptă .
Eliberarea armelor de instrucţie şi a celor sportive, precum şi a cartuşelor de
instrucţie şi celor sportive se efectuează analogic celor de luptă .
34. Rastelele cu arme, dulapurile şi lă zile cu pistoale şi muniţii, de asemenea,
camerele pentru pă strarea armamentului din subunită ţi trebuie să fie utilate cu
ză voare sigure, să se închidă cu lacă t şi să se sigileze cu sigilii de mastic; rastelele şi
camerele – cu sigiliul sergentului de serviciu pe subunitate, dulapurile şi lă zile cu
pistoale, muniţii de luptă şi de instrucţie – cu sigiliul plutonierului subunită ţii.
Cheile de la camerele de pă strare a armamentului, rastele trebuie să se afle în
permanenţă la ofiţerul de serviciu pe unitate în tub (penal) sigilat, eliberarea tubului
cu cheile sergentului de serviciu pe companie se efectuează numai pentru primirea-
predarea armamentului şi muniţiilor în prezenţa comandantului sau a plutonierului
companiei. Transmiterea acestor chei altor persoane se interzice.
Cheile şi sigiliul de la lă zile (dulapurile) cu pistoale, muniţii de luptă şi de
instrucţie trebuie să se afle la plutonierul companiei sau la ofiţerul (plutonierul)
responsabil.
35. Cheile de rezervă se pă strează la comandantul subunită ţii în tubul
(penalul) sigilat, într-o ladă metalică ce se închide cu lacă t.
Lacă tele, în caz de pierdere (dispariţie) a cheilor, imediat sînt substituite cu
altele. 36.
Militarului plecat în delegaţie de serviciu cu armă , în delegaţie de serviciu i se
înscrie tipul, numă rul armei şi numă rul de muniţii primite de el. Înscrierea este
contrasemnată cu semnă tura persoanei, care a semnat delegaţia, şi cu sigiliul cu
stemă .
Armele şi muniţiile destinate pentru înarmarea echipei (gă rzii) sînt înscrise în
delegaţia superiorului echipei (gă rzii), indicîndu-se numă rul cantitativ, tipul, seria,

5
numă rul armelor şi cantitatea de muniţii la ele. Numă rul şi data delegaţiei sînt
înscrise în registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor al companiei.
La sosirea în locul destinaţiei armele şi muniţiile, dacă de ele nu este nevoie
pentru executarea misiunii de serviciu, sînt predate la pă strare temporară în
unitatea militară , instituţie sau comandantului comenduirii militare la locul
delegaţiei.
Predarea de că tre militari a armelor şi muniţiilor la pă strarea temporară în
unitatea militară , instituţie sau comandantului comenduirii militare se efectuează
după registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor. În acest scop în registrul de
eliberare a armelor şi muniţiilor este rezervat un compartiment special sau se
completează un registru aparte de primire a armelor şi muniţiilor la pă strare
temporară .
Pentru pă strarea armelor şi muniţiilor militarilor aflaţi în deplasare de
serviciu este rezervat un rastel special şi un loc special în rastel (dulap).
37. La schimbarea serviciului de zi primirea şi predarea armelor o execută
sergentul de serviciu pe subunitate (unitate) cu bucata, după numere şi complet în
conformitate cu inventarul armamentului ce se pă strează în rastele şi conform
registrului de eliberare a armelor şi muniţiilor, iar a muniţiilor – după numă rul de
lă zi sigilate, fă ră a le deschide, în conformitate cu tabelul mijloacelor materialele ce
se află în camera pentru pă strarea armamentului, despre aceasta se face înscrierea
în registrul de primire şi predare a serviciului (notaţia-model este prezentată în
anexa 11).
O atenţie deosebită se acordă funcţionă rii semnaliză rii camerei pentru
pă strarea armamentului, rezistenţei ză voarelor şi lacă telor de la rastele, dulapuri
(safeuri) cu arme, lă zi cu muniţii, integritatea sigiliilor şi corespunderea lor
numerelor indicate în tabele, de asemenea, predă rii la timp a armelor de că tre
persoanele sosite din delegaţii de serviciu, din serviciu şi de la instrucţii.
38. Armele sînt eliberate efectivului de că tre sergentul de serviciu pe
subunitate la comandă comandantului sau plutonierului subunită ţii. Pistoalele
militarilor prin contract, cartuşele pentru gă rzi sînt eliberate de că tre plutonierul
subunită ţii doar cu permisiunea comandantului de subunitate. Cartuşele pentru
sergentul de serviciu pe subunitate sînt eliberate de că tre plutonierul subunită ţii la
dispoziţia ofiţerului de serviciu pe unitate.
Armele personale a militarilor prin contract a subunită ţii şi cartuşele pentru
acestea sînt eliberate de că tre plutonierul subunită ţii în conformitate cu modalitatea
stabilită de comandant (şef).
39. Cartuşele de instrucţie pentru instruire sînt eliberate de că tre plutonierul
subunită ţii conducă torului şedinţei contra semnă turii în registrul de distribuţie a
armelor şi muniţiilor al subunită ţii.
40. Eliberarea armelor şi muniţiilor efectivului pentru aplicaţii, instrucţii,
gă rzi, de asemenea, pentru întreţinere se efectuează contra semnă turii personale în
registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor al subunită ţi.
Dacă în componenţa gă rzii sînt prevă zute posturi în două schimburi şi o parte
din militarii gă rzii, după executarea serviciului de gardă se întorc independent în
subunitate, în acest caz la încheierea serviciului aceşti militari predau şefului gă rzii
cartuşele, pe care el le pă strează într-o ladă metalică specială , şi la comanda
superiorului se întorc în subunitate, unde predau armele sergentului de serviciu pe
subunitate. Despre predarea armelor de că tre personalul gă rzii, sergentul de
serviciu pe subunitate îl înştiinţează imediat pe şeful gă rzii.
La înlă turarea militarului de gardă de la executarea serviciului de gardă ,
înainte de trimiterea acestuia în subunitate (unitatea militară ), şeful de gardă
trebuie să ridice de la el arma şi cartuşele. Arma şi cartuşele ridicate sînt predate în
subunitate de că tre şeful de gardă , după schimbarea gă rzilor.
Pentru unită ţile militare cu efectiv redus şi unită ţile ce dispun de subunită ţi
de pază , cartuşele pentru gă rzi se pă strează în camera ofiţerului de serviciu pe
6
unitate. Eliberarea muniţiilor gă rzii, ce intră în serviciu, se efectuează conform
registrului de distribuţie a armelor şi muniţiilor a subunită ţii.
41. Armele şi muniţiile, primite în conformitate cu ordinul comandantului de
unitate pentru personalul gă rzii în alte subunită ţi, sînt eliberate şefului de gardă
contra semnă turii în registrul de distribuire a armelor şi muniţiilor al subunită ţii.
Ş eful de gardă eliberează aceste arme şi muniţii personalului gă rzii conform
tabelului de distribuţie, indicînd tipul, seria, numă rul armei şi numă rul de muniţii
contra semnă turii militarilor care au primit armele cu muniţii.
42. Odată cu darea alarmei, armele şi muniţiile militarilor prin contract se
permite de a fi eliberate conform fişei (anexa 12), notă rile în registrul de distribuţie
a armelor şi muniţiilor al subunită ţii nu se efectuează .
Pentru reducerea timpului necesar la eliberarea armelor de infanterie şi
muniţiilor în caz de alarmă , la sfîrşitul registrului de distribuţie a armelor şi
muniţiilor al subunită ţii se efectuează din timp o notă , care la necesitate este
precizată la eliberarea armelor şi muniţiilor. Armele şi muniţiile sînt eliberate
militarilor contra semnă tură .
43. Scoaterea în caz de alarmă a pistoalelor şi cartuşelor militarilor prin
contract în locurile de adunare în caz de alarmă se permite de a efectua în lă zi de
metalice transportabile, utilate cu ză voare, care ar exclude atingerea pistoalelor
între ele şi de pereţii (capacul) lă zii.
La darea alarmei lă zile sigilate cu pistoalele şi muniţiile pentru militarii prin
contract a subunită ţii sînt primite contra semnă tură de că tre plutonierul
subunită ţii care le aduce în raionul de concentrare.
La sosirea în raionul de concentrare, plutonierul subunită ţii deschide lă zile
cu pistoale şi muniţii, controlează numă rul lor şi, în caz de necesitate, le înmînează
efectivului contra semnă turii în registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor al
subunită ţii în caz de alarmă .
Dacă pistoalele şi cartuşele nu se eliberează , lă zile cu pistoale şi muniţii se
închid cu lacă t, sînt sigilate cu sigiliul de mastică al plutonierului subunită ţii şi sînt
predate sub pază . La
stingerea alarmei, pistoalele şi muniţiile, dacă au fost eliberate, sînt controlate
conform numerelor şi în modul stabilit sînt predate sergentului de serviciu pe
subunitate.
44. În unită ţile de aviaţie, odată cu darea alarmei, lada cu pistoale şi cartuşe
pentru militarii prin contract a subunită ţii, se primeşte de că tre ofiţerul responsabil,
numit prin ordinul pe unitate, de la ofiţerul de serviciu pe unitate contra,
semnă turii în registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor şi se transportă pe
aerodrom (în raion). Pistoalele-mitralieră în lă zi de lemn şi cartuşele în lă zi metalice
pentru soldaţi şi sergenţi le primeşte de la sergentul de serviciu pe companiei,
fiecare exemplar, contra semnă turii în registrul de eliberare a armelor şi muniţiilor
şi le transportă la aerodrom (în raion) plutonierul, unde apoi, la ordinul
comandantului subunită ţii le eliberează efectivului.
La stingerea alarmei, dacă armele au fost eliberate militarilor prin contract,
aceştia predau pistoalele şi cartuşele ofiţerului responsabil pentru primirea şi
transportarea armelor. Ofiţerul responsabil predă armele şi muniţiile ofiţerului de
serviciu pe unitate conform registrului de distribuţie a armelor şi muniţiilor.
Locul de predare a armelor şi muniţiilor este stabilit de că tre (şef).
Pistoalele-mitralieră , soldaţii şi sergenţii le predau la încheierea alarmei (dacă
le au primit), plutonierului subunită ţii. Plutonierul subunită ţii predă pistoalele-
mitralieră potrivit exemplarelor, iar cartuşele în lada închisă cu lacă t şi sigilată
conform registrului de distribuţie a armelor şi muniţiilor – sergentului de serviciu
pe subunitate. Sergentul de serviciu pe subunitate, raportează ofiţerului de serviciu
pe unitatea militară despre predarea de că tre efectiv a armelor şi muniţiilor.
Despre predarea armelor şi muniţiilor sub pază serviciului de zi, ofiţerul de
serviciu pe unitatea militară , raportează comandantului (şefului).
7
 45. În toate cazurile de eliberare a armelor, comandantul de pluton şi
locţiitorul să u, trebuie să controleze ca efectivul să primească doar armele
repartizate.
46. Armele şi muniţiile soldaţilor şi sergenţilor unită ţii militare care n-au ieşit
la aplicaţii (trageri), trebuie pă strate în subunitate sau predate la depozit.
47. După încheierea şedinţelor (aplicaţiilor, tragerilor, serviciului, patrulă rii,
execută rii misiunii de serviciu, delegaţiei) cu arma şi întoarcerea din corpul de
gardă , armele trebuie să fie cură ţate şi predate sergentului de serviciu pe
subunitate (unitate militară ). Militarii, care predau armele, trebuie să se convingă
că armele sînt scă zute din registrul de eliberare a armamentului şi muniţiilor. La
întoarcerea pe timp de noapte, armele numai se şterg şi se predau, cură ţirea
definitivă se efectuează ziua.
48. Rezerva de muniţii pentru gă rzi, prevă zută de Regulamentul serviciului de
garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale RM, precum şi armele1, care sînt
pă strate în permanenţă în corpul de gardă , se eliberează comandantului
comenduirii garnizoanei (comandantului de subunitate, numit prin ordinul pe
unitatea militară ), de la depozitul unită ţii conform facturii. Aceste muniţii şi arme se
înscriu după subunitatea comenduirii sau după alte subunită ţi.
Armele şi muniţiile, care sînt pă strate în permanentă în corpul de gardă , se
înscriu în registrul de evidenţă a existentului şi mişcă rii mijloacelor materiale în
subunitate (formularul 26), după înscrierea evidenţei muniţiilor pe o foaie separată .
49. Transmiterea (stocarea) în corpul de gardă a armelor şi rezervei de
muniţii (ce se pă strează în permanenţă în corpul de gardă ) din subunitate, se
efectuează conform actului (anexa 13). Actul este întocmit de că tre comandantul
comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unită ţii militare, marii
unită ţi militare), şeful serviciului armament şi muniţii al unită ţii (marii unită ţi)
militare, comandantul subunită ţii, de unde sînt transmise armele şi muniţiile în
corpul de gardă , şi de şeful gă rzii. Actul este aprobat de că tre şeful garnizoanei
(comandantul unită ţii, marii unită ţi militare). Cîte un exemplar al actului se
transmite: comandantului comenduirii militare al garnizoanei (şefului de stat major
al unită ţii, marii unită ţi militare), şefului serviciului armament şi muniţii al unită ţii
(marii unită ţi) militare, comandantului subunită ţii, de unde se transmit corpului de
gardă armele şi muniţiile. Un exemplar al actului se pune în lada cu arme şi muniţii
de rezervă .

3. Amenajarea camerei pentru păstrarea şi curăţarea armamentului.

Cerinţele înaintate către locurile de păstrare a armamentului şi muniţiilor

Pentru unităţile militare:

17. Toate locurile de pă strare a armamentului şi muniţiilor trebuie să fie
utilate cu semnalizare de pază , construcţia că reia trebuie să asigure declanşarea în
caz de deschidere a locurilor de pă strare, de asemenea, în caz de deteriorare a
cablului.
Semnalizarea trebuie să aibă legă tura dispozitivului de semnalizarea de la
camerele de pă strare a armelor subunită ţilor la militarul de serviciu pe unitate; de
la safeurile cu pistoale, care se află în încă perile pentru militarii de serviciu pe
unitate (stat major), de la magaziile cu armament şi muniţii şi de la armele din
încă perea de gardă – la şeful de gardă ; de la magaziile cu tehnică de luptă ,
staţionă rile avioanelor, încă perile pentru reparaţia armelor – la militarul de serviciu
pe parcul unită ţii militare (militarul de serviciu la locul de staţionare al unită ţii).
Responsabilitatea pentru starea mijloacelor tehnice ale semnaliză rii de pază o
poartă şeful obiectivului pă zit (comandantul subunită ţii). Pentru instalarea

8
semnaliză rii şi menţinerea ei în stare de funcţionare, prin ordinul pe unitatea
militară este, numită echipa de exploatare.
Funcţionarea semnaliză rii de pază trebuie să fie controlată : de comandantul
subunită ţii – zilnic, şeful de depozit (şeful de magazie), şeful de gardă – la predarea
(primirea) obiectivului pentru pază , militarii de serviciu pe unitatea militară şi pe
subunitate – la primirea (predarea) serviciului. Rezultatele controlului funcţionă rii
semnaliză rii de pază sînt înregistrate de că tre militarul de serviciu pe unitate
(subunitate) în registrul de primire-predare a serviciului, şeful gă rzii – în foaia de
stare a gă rzii.
Modul de exploatare şi termenul de control al funcţionă rii semnaliză rii, de
asemenea, acţiunile persoanelor cu funcţie de ră spundere, în caz de declanşare
nesancţionată , trebuie să fie indicate în instrucţiunile militarilor de serviciu pe
unitate (subunitate) şi şefului de gardă .
Deschiderea camerelor (încă perilor) pentru pă strarea armamentului în
timpul lucrului se efectuează cu permisiunea comandantului sau a plutonierului
companiei, despre deschidere aceste persoane înştiinţează ofiţerul de serviciu pe
unitate.
Deschiderea depozitelor şi secţiilor de reparaţie a armamentului se
efectuează în conformitate cu Regulamentul serviciului de garnizoană şi de gardă al
Forţelor Armate ale RM.
Deschiderea locurilor de pă strare a armamentului în afara orelor de lucru (de
la stingere pînă la deşteptare) se efectuează doar cu permisiunea ofiţerul de serviciu
pe unitate.
18. În golurile ferestrelor şi gurile de ventilaţie din camerele (încă perile)
pentru pă strarea armamentului trebuie să fie montate pentru siguranţă grile de
metal cu ochiuri de cel mult 150x150 mm şi diametrul vergelelor – de cel puţin
10 mm. Vergelele grilei se sudează între ele la fiecare intersecţie.
19. În cazarme, camera pentru pă strarea armamentului şi muniţiilor trebui
să fie din pereţi capitali. Se permite de a avea camera pentru pă strarea
armamentului şi muniţiilor cu trei pereţi capitali şi unul din grilă metalică . De
asemenea se permite instalarea peretelui din grilă metalică culisant.
Uşa compactă a camerei pentru pă strarea armamentului trebuie să fie
amenajată cu un vizor de dimensiunile 100x100 mm, care se închide din interiorul
camerei cu sticlă . Se permite de a instala uşi din grilă metalică , executat în
conformitatea cu cerinţele pct. 18 al prezentei Instrucţiuni.
20. Podelele şi pereţii camerei de pă strare a armamentului subunită ţilor
(statelor majore) trebuie să fie durabile şi să excludă posibilitatea de a pă trunde în
cameră .
Pentru cluburile sportive şi catedrele militare:
21. Camera pentru pă strarea armamentului trebuie să corespundă
urmă toarelor cerinţe:
- să fie izolată de alte încă peri auxiliare şi de serviciu cu pereţi capitali, cu
acoperiş, pod şi de podea, care trebuie să fie trainice şi să evite posibilitatea
pă trunderii în cameră . Pereţii interiori (despă rţiturile) trebuie să fie echivalenţi
după rezistenţa panourilor împerecheate de carton cu ipsos de lă ţimea 80 mm
fiecare, puse între ei cu gratii de oţel sau perete de că ră midă de lă ţimea 120 mm,
armată cu plasă metalică . În clă dirile construite anterior se admit despă rţituri din
scîndură întă rite cu gratii din oţel;
- să fie cu două uşi cu încuietoare trainice şi fiabile: uşa exterioară – să fie
confecţionată dintr-o singură scîndură cu grosimea nu mai mică de 40 mm,
capitonată din ambele pă rţi cu fier zincat lamelat de grosimea 1,4-1,6 mm cu
marginile foilor îndoite la capă tul uşii, iar uşa interioară – să fie confecţionată din
gratii de oţel. Uşa exterioară trebuie să se încuie cu lacăt şi să se sigileze cu
ştampilă de mastică (sigiliu) sau plombă , iar uşa interioară – să se încuie cu lacă t.
Înră marea golului uşii (cutia uşii) se efectuează din profil de oţel. În clă dirile
9
construite anterior se admit cutii ale uşilor confecţionate din lemn, întă rite cu
cornieră de oţel cu dimensiunile 30x40 mm, iar grosimea nu mai mică de 5 mm,
zidite în perete cu 10 cepuri din armatură de oţel cu diametrul 10-12 mm şi
lungimea nu mai mică de 120-150 mm;
- să fie cu ferestre, la care în golurile ferestrelor, din partea lă untrică a
încă perii, sau între rame să fie instalate gratii de oţel. În încă perile, care se află la
etajul întîi, golurile ferestrelor se utilează cu obloane metalice sau de lemn
(că ptuşite din ambele pă rţi cu oţel zincat lamelat). Capetele vergelelor gratiilor, în
golurile ferestrelor se zidesc la adîncimea nu mai mică de 80 mm şi se toarnă cu
beton. Obloanele golurilor ferestrelor trebuie să se închidă cu lacă t şi să se sigileze
cu ştampilă de mastică (sigiliu) sau plombă . Gratiile, instalate în golurile uşilor şi
ferestrelor şi pentru întă rirea pereţilor (despă rţiturilor), se confecţionează din
vergele de oţel cu diametrul nu mai mic de 15 mm. Vergelele se sudează la fiecare
încrucişare, formînd o celulă nu mi mare de 150x150 mm;
- să fie cu semnalizare de pază , prevă zută cu cablaj îngropat şi orientat spre
sursa de alimentare, cu traductoare instalate la ferestre, pereţi, uşi, pod şi legată cu
pupitrul de supraveghere centralizată a organelor afacerilor interne şi cu
semnalizarea autonomă cu legă tură la paznic sau la nu mai puţin de doi
colaboratori (personal tehnic) ai clubului sportiv;
- să fie cu extinctoare;
- nu se admite trecerea, prin încă perea camerei, a reţelelor inginereşti cu
diametrul mai mare de 200 mm.

4. Predarea armamentului la reparaţie.

Armele predate pentru reparaţie sînt întoarse în subunitate, la depozit, la

sfîrşitul zilei de lucru.
În orificiile pentru geamuri ale încă perii trebuie să fie gratii cu pă tră ţelele de
cel mult 150 x 150 mm din vergele de oţel cu diametrul de cel puţin 10 mm, gratiile
să fie sudate la fiecare intersecţie.
Uşile încă perii trebuie să fie durabile şi să se închidă cu lacă t.
Construcţia şi starea suportului de tavan şi a podelei trebuie să excludă
posibilitatea pă trunderii în atelier prin tavan sau podea. Geamurile, încă perile
de mansardă şi de subsol trebuie să fie închise cu ză voare interioare de siguranţă .
Toate uşile de intrare ale încă perii se închid din exterior cu lacă te. Uşile (porţile)
încă perii se închid cu lă cat şi se sigilează de că tre persoanele numite prin ordinul
comandantului unită ţii militare. Cheile de la încă peri sînt predate ofiţerului de
serviciu pe unitate (şefului de gardă ) sigilate.
106. Pentru amplasarea armamentului defectat şi a celui reparat în atelier, se
instalează rastele ce se închid cu lacă te. Cheile de la rastele se pă strează la şeful
atelierului (comandantul de pluton), rastelele sînt sigilate cu sigiliul şefului de
atelier (comandantului de pluton).
107. Armamentul defect care trebuie predat la reparaţie îl primeşte
plutonierul subunită ţii de la sergentul de serviciu pe subunitate contra semnă turii
în registrul de distribuţie a armelor şi muniţiilor al subunită ţii. Plutonierul
subunită ţii predă aceste arme la atelier conform registrului de evidenţă a bunurilor
materiale, eliberate în folosinţă temporară (formularul 37), în care şeful atelierului
(comandantul plutonului) semnează pentru armele primite.
108. În atelier armele primite sînt notate în registrul de evidenţă a
reparaţiei (deservirii, prelucrării) armamentului, tehnicii şi patrimoniului
(formularul 36).
Eliberarea armelor maiştrilor pentru reparaţii, de asemenea, transmiterea lor
în subunită ţile speciale ale atelierului, se efectuează contra semnă turii în registrul
de evidenţă a bunurilor materiale eliberate în folosinţă temporară .

10
109. De la atelier arma trebuie s-o primească persoana care a predat-o pentru
reparaţie, iar în absenţa acestuia – comandantul subunită ţii, care semnează în
registrul de evidenţă a reparaţiilor (deservirii, prelucră rii) armamentului, tehnicii şi
patrimoniului. Plutonierul subunită ţii trebuie să predea armele primite din atelier,
sergentului de serviciu pe companie conform registrului de distribuţie a
armamentului şi muniţiilor.

11