Anul XXVin B l a j , Luni, 4 Noemvrie i9l8 Numărul 68

XBONAMENTUL... INSERŢIUNI.

•"entru M o n a r h i e : Un şir garmond:

s
e an 28 cor. >, an l o d a t ă 84 fi]., a d o u a
oară 72 fiL, a treia
14 cor. 7 cor.
oră 60 fii. :
Jn număr 30 fii cri.
0 O • •
> T o t ce p r i v e ş t e f o a a
- e n t r u străinătate : să se adreseze la R t r
3
e un an 32 c o r o a n e d a c ţ i u n e a şi Admini-
i, a n 16 cor. ' , an s t r a ţ i u n e a „ U n i r e i"
8 coroane. în Blaj.

Foaie bisericească'poiitică. — Apare: Mercurea şi Sâmbăta.

rati R o m
A bătut ceasul! ţionale locale şi în garde de pază, şi nu
D u p ă suferinţe îndelungate, după jertfe faceţi nici un singur pas, fără ştirea şi con-
supraomeneşti, ce le*a adus neamul nostru, sentimentul Comitetului nostru N a ţ i o n a l
!
a răsărit în sfârşit şi pentru noi clipa sfântă Central!
a libertăţii! Arătaţi-vă vrednici de însemnătatea is­
Fraţi Români, bu c u r a t i v ă ! torică a acestui moment s u b l i m ; puneţi te­
meliile viitorului fericit, în linişte, fără
Lanţurile sclaviei s'au prăbuşit în tină,
tulburări, eu demnitatea unui popor conştiu
si neamul nostru îsi înaltă fruntea obidită
1 de ,sine! .
de până,acum- — şi priveşte în jur de sine 4

ca popor liber, ce singur are dreptul de a
dispune asupra sorţii sale.
Lăudat să fie Dumnezeul popoarelor, că
ne-a învrednicit să ajungem această sfântă zi!
Lăudat să fíe amintirea atâtor mii şi mii
de eroi-martiri, fraţi ai noştri, cari prin
sângele vărsat au stropit din belşug glia
strămoşească, până ce a răsărit din ea
floarea sfântă a libertăţii, egalităţii şi fră­
ţietăţii tuturor popoarelor din lume.
Fraţi Români!
inchiegaţi-vă pretutindeni în jurul frun­
taşilor voştri, — constituiţi-vă în sfaturi na*
Blaj, la 4 N o e m v r i e n. 1918.
Mergeţi înainte mândrii, cu fruntea ri­
dicată, pentru a V ă închina Dumnezeescului
Soare al libertăţii, ce a răsărit, în sfârşit
şi pentru n o i !
Deşteaptă-te Române!
Visul urât al trecutului să rămână uitat
în întunerec, — să*l uităm cu toţii, ca si
când n'ar fi fost!
Păstraţi liniştea şi ordinea, nu vă atin­
geţi dă persoana şi avutul n i m ă n u i !
Aceasta o cer conducătorii voştri, si o
pretinde cinstea voastră de R o m â n i !
Trăiască libertatea tuturor popoarelor!
Trăiască Neamul Românesc!

D r , V a s i l e Suoiu. Petru S u c i u .
Dr. A l e x a n d r u N i c o l e s c u . Dr. Alexandru Borza.
D r . Izidor M a r c u . Iuniu Brut M i c u .
Dr. Ambroztu Cheţianu. Ioan F . N e g r u ţ i u .
Iuniu B r u t H o d o ş i u . Ştefan P o p .
Ştefan Roştan. Iuliu M a i o r .
Dr. Alexandru Rusu. Aurel C . D o m ş a .
D r . Ioan C o l t o r . Dr. Dănilă Sabo.
D r . Z e n o v i e Pâclişan. Dr. Ioan P o p .
Gavrilă P r e c u p . D r . C o r n e l Ordace.
A l e x a n d r u Ciura. D r . Iustin N e s t o r .
D r . O c t a v i a n Prie. Ştefan D r a g o ş .
Eugen Nicola.
 Pag. 2. UJtt L . R E A_ Nr. 6 9 .

ziua de 27 Octomvrie 1918 în Capitala L u p u F l o r e a , Dr, M a r c u Vasile, Dr., Miha-

Constituanta Bucovinei.
Dăm acest articol de importanţă Utorică din Niul 3
f al ziarului s>Glasul Bucovinei«.
In 27 O c t o m v r i e a luat fiinţă C o n ­
stituanta r o m â n e a s c a a B u c o v i n e i .
La fc.pte m a r i c u v i n t e puţine.
Iată c u m s'a p e t r e c u t faptul i s t o r i c :
A d u n a r e a la c a r e au luat p a r t e r e ­
p r e z e n t a n ţ i i r o m â n i din t o a t ă ţ a r a , ţ ă r a n i
şi intelectuali, a fost d e s c h i s ă la o a r e l e 3
şi 20 min. de v e n e r a b i l u l p ă r i n t e Dionisie
Bejan. Un s c u r t s a l u t c e l o r p r e z e n ţ i şi
p r o p u n e r e a primită cu e n t u z i a s m de a-1
a l e g e p r e ş e d i n t e al a d u n ă r i i pe dl I a n c u
Flondor.
Iancu Flondor adresează următoarele
cuvinte:
Domnilor!
O iobăgie n a ţ i o n a l ă de a p r o a p e un
s e c o l şi j u m ă t a t e pe cât de d u r e r o a s ă pe
atât de r u ş i n o a s ă e pe sfârşite. P o p o r u l
r o m â n diu B u c o v i n a e p e cale a s p a r g e
şi a l ă p ă d â lanţul c a r e i-a ferecat sufletul.
Liberi, în p u t e r e a suveranităţii n a ţ i o ­
n a l e D V o a s t r ă veţi h o t ă r î astăzi, ce veţi
află de bine p e n t r u un viitor fericit şi
falnic al n e a m u l u i r o m â n e s c în B u c o v i n a .
D a r ă să nu uităm Domnilor, că a c e s t
m o m e n t î n ă l ţ ă t o r s'a n ă s c u t din suferinţi
g r e l e şi a d â n c ă j a l e şi e sfinţit cu s â n g e l e
a b u n d a n t al e r o i l o r n o ş t r i .
Vă p r o v o c să Vă sculaţi în p i c i o a r e
c a s e m n de j u r u i n ţ ă că nu-i v o m uită nici­
o d a t ă şi că n e vom a r ă t ă în t o t d e a u n a
damni de sacrificiul lor.
I n c h e i u cu r u g ă m i n t e a fierbinte: Dea
D u m n e z e u ca m o m e n t u l a c e s t a m a r e şi
a c e l e a c a r e v o r u r m ă să afle în r â n d u r i l e
n o a s t r e n u m a i suflete mari. : Dimitrie, F l o n d o r Nicu. F l o n d o r Iancu, Dr,
I-se dă c u v â n t u l dlui Dori P o p o v i c i I
c a r e într'o v o r b i r e plină de c ă l d u r ă şi cu |
c u n o s c u t a - i v e r v ă o r a t o r i c ă susţine r e f e ­ i
r a t u l p r o p u n â n d u r m ă t o a r e l e moţiuni:
I. Reprezentanţii poporului Ro­ •'
mân din Bucovina întruniţi astăzi în
Bucovinei se declară în puterea suve­ leacu Nicola, N i c u l i ţ a - P o p o v i c i Constantin,
ranităţii naţionale constituantă a ace­ O d o c h e a n îlie (Dorna), Onciul Aurel, P o ­
stei feri româneşti. p o v i c i D o r i m e d o n t . Dr., P o p o v i c i E u s e b i e ,
II. Constituanta hotăreşte unirea Dr., P r o c o p o v i c i Alecu, P u ş c a r i u Sextil, Dr.
Bucovinei integrale cu celealalte teri Reuţ R o m u l , Dr., Ş a n d r u G h e o r g h e , Ş a n d r u
româneşti într'un stat naţional inde­ A l b o i u Vasile (Câmpul), Sârbii G h e o r g h e .
pendent şi z>a purcede spre acest scop S b i e r a R a d u , Dr, S c a l a t Modest, Simio-
in deplină solidaritate cu Românii din n o v i c i Teorii, T a r r . a v a s c h i 1 polit Dr., T e ­
Transilvania şi Ungaria. leaga Ghb'orghc i H o r o d n i c ) , Tomaşnic
III. Spre a conduce poporul ro­ Victor, T o m o i a g a L a u r e n ţ i e , Ţ u r c a n Aurel,
mân din Bucovina şi a-i apără dreptu­ Vasiloschi Nicu Dr., Voitco G h e o r g h e ,
rile şi spre a stabili o legătură strânsă V o r o c a A u r e l , Zanea Toadicr (Storojineţ).
între toţi Românii, constituanta insti­ Ochii t u t u r o r a e r a u scăldaţi în la­
tuie un consiliu naţional de 50 membri. c r i m i ; d u p ă p a t r u ani de lacrimi de jale,
Acest consiliu ne va reprezertă întâiele lacrimi de b u e u r i e .
prin mandatari şi la conferinţa de tn v r e m e ce Conziliul naţional se
pace, şi inafară de el nu recunoaştem constituâ. p o r n i n d la l u c r u cu elanul dictat
nimănui dreptul de a hotărî sau trată de m o m e n t u l istoric, m u l ţ i m e a de peste
asupra poporului român din Bucovina. 1000 de c a p e t e , bărbaţi şi femei, stră­
IV. Constituanta respinge cu ho- bătea s t r ă z i l e capitalei ţării n o a s t r e c â n ­
tărîre orice încercare care ar ţinti la tând c â n t e c e naţionale. La palatul g u v e r ­
ştirbirea Bucovinei, doreşte însă să se n a t o r u l u i şi înaintea p r i m ă r i e i din Cer­
înţeleagă cu popoarele conlocuitoare. năuţi m u l ţ i m e a din ce înce sporită a ma­
Cu un e n t u z i a s m n e s p u s s'a primit nifestat p e n t r u u n i r e a t u t u r o r R o m â n i l o r .
în u n a n i m i t a t e de v o t u r i rezoluţiunile a c e ­ M o m e n t u l culminant a fost c â n d la pri­
ste. Constituanta a c l a m ă intonând „ D e ş - mărie s'a d e s f ă ş u r a t steagul t r i c o l o r . In­
teaptă-te R o m â n e " R o m â n i a mare. trând a p o i în sala u n d e Conziliul naţional
Şedinţa se s u s p e n d ă pe zece minute, îşi ţinea şedinţa, manifestanţii au a r b o r a t
steagul t r i c o l o r în l e r e a s t a Palatului Na­
s p r e a se stabili lista m e m b r i l o r Conzi-
ţional, î n d u i o ş i t o a r e a fost clipa, când o c ­
iiului n a ţ i o n a l . In timpul a c e s t a s a l a ră­
t o g e n a r u l p ă r i n t e Bejan s a l u t â n d t i n e r e t u l
sună de c â n t e c e n a ţ i o n a l e .
a rostit c u v i n t e l e eu viosului S i m i o n : „Acum
I a ' ă n u m e l e c e l o r 50 de m e m b r i ai
conziliului naţional aleşi cu u n a n i m i t a t e s l o b o z e ş t e D o a m n e pe r o b u l tău, căci îmi
după r e d e s c h i d e r e a ş e d i n ţ e i : văzură ochii m â n t u i r e a n e a m u l u i ! " Un
Bal moş G h e o r g h e ( A r b o r e a ) Ban- soldat, d e s f â c â n d u - s e din mulţime, a de­
c e s c u G h e o r g h e , Bejan Dionizie, Bodnă- clarai, că r e g i m e n t e l e b u c o v i n e n e vor
r e s c u Vasilie, Dr.. B o n c h e ş G h e o r g h e , Bu- p u r t a de azi î n a i n t e n u m e l e „ B u c o v i n a " .
c e v s c h i Dimitrie. C a n J r e a !on (Candreni). Conziliu! naţioal s'a constituit în mo­
Clain Cornel, Oadia T o a d e r (Mahala). Dan dul u r m ă t o r :
Biroul : p r e ş e d i n t e Dr. Iancu F l o n d o r ,
G h i o r g h i a n Octavian. Dr.. Grigorovici viceprezideţi Dionizie Bejan, D o r i m e d o n t
G h e o r g h e , H o m i u e a C o r n e l , Dr.. H o r m u - Popovici şi Sextil P u ş c a r i u . Secretari:
zachi A l e x a n d r u , Dr., H o r m u z a e h i Con­ ; Vasile B o d n ă r s s c u . R a d u S b i e r a . L a u r e n t
stantin, l a c o b a n Mihaiu, Iliuţ Ion, I s o p e s - Tomoiaga. Casier: Gheorghe Bancescui.
c u l - G r e c u l Constant. Dr., J e s c u Constantin ; Aceştia î m p r e u n ă cu p r e ş e d i n ţ i i c e l o r trei
(Uuleştii. L u ş t e a n T o a d e r (Fumd-Mold), ! secţiuni de e x t e r n e , de a l i m e n t a r e si de

F O I T
•
F ă r ă titlu.
— Icoane din zilele de azi. —
(Continuare.)
Pentru Virgil această uşoară strângere
de mână, fu ca un puternic curent electric,
care îi percurse în o clipită tot trupul.
Ajunseră acasă.
— Să mă iertaţi, am şi uitat să întreb
de dşoara Elvira. E doară bolnavă?
— No, e pnţin sulerinda.
de o vezi!
Şi î n t r a r ă ; de abia sosiţi, d^pă ce-1
pofti să şadă, îi adnse înainte un album
şi-i zise:
— Să nu rtzi, e o copilărie, recunosc,
eare nu mi-se potriveşte, dar te rog, ca
până ce eu voia spune Elvirei, că doreşti să
o vezi, scrie-mi câteva şire.
Virgil apucă surizind albumul, şi fără
multă gândire scrise pe-o pagină dela sfâr­ i
şitul cărţii, următoarele ş i r e :
„Am cetit undeva, că ochii sunt
„oglinda sufletulai, şi privind spre ochii
A . , „tăi atât de frumoşi şi s'rălucitori, pis-
„muiesc ds pe acum pe rel ce va ajunge
: — D.scă nu mâ înşel, da!
„la fericirea, d e - a stăpâni inima ta!"
Când sosi Fetit ia ei ii întinse cartea.
— Ai şi scris?
4 — Pofteşte!
Şi ea cetind, s€ aprinse la faţă.
— Ah, ştiu clericii s;î şi pismaiascâ?
doar aceea e un păcat.
— Adevărat, dar păcatul rnuu pierde
din răutatea lui, fiindcă eu nu dore-so răul
nimărui, făt' mă doare, c a , n u pot fi şi eu
aşa de fericit!
Dar vino, — Cine ştie! — spuse Felicia mai
mult pentru sine.
— Cum? cine ştie!
I — Au lipsă vorbele acestea de espli-
I care?
— Da, psntrncă se pot înţelege în
doue forme: ori, că nu e o fericire a fi
i stăpân pe sufletul Dtale, ori că fericirea
aceasta de Invidiat o p o t . . .
— înţelege vorbele mele, cum doreşti
Dta, — întrerupse ea pe Virgil.
— Cât eşt. de bună! — es.laniâ el,
j ducându-i mâna la busele sale.
Surprinsă do acest gest alui Virgil, ea
;
începu d n no», privind spre scrisele lui:
— Cunoşti Dta legeuda ochilor?
— Spune mi o şi mie.
— Se porte, ca o fată să n'o ştie.
Iată ce ştiu eu. Ochii negri spun trebuie
să mâ iabe$ti — cei albaştri: te rog iubeş-
te-mă, iar cei c ă p r u i : inbfşte-mă dacă vrei!
Şi după o clipă de gâudire Felicia 11
întrebă: :
— Crezi Dta în tălmăcirea aceasta?
— Cum să nu cred, dacă de două
săptămâni stau sub robia alor doi ochi negri.
— Şi ţi-e amară şi insuportabilă robia
ac* asta ?
— După împrejurări.
— Va se zică iar e lipsă de esplieare.
— Se înţelege! Pentrueă dacă aş şti,
că ochii aceştia mă stăpânesc, ca să mă ţină
aproape de ei, ai mă ferească de primejdii,
că urmăresc ou simpatie toate sitnţemintele
mele, atunci aş dori să le fiu robit. în veci;
dar dacă aş şti, că m'au robit, numai pentru
a eea ca mai apoi să mâ arunce cu dispreţ,
oh atunci robia aceasta ar fi insuportabilă!
— şi vecea lui spunând vorbele acestea,
parecă tremură.

>
 Pa«. 3

administraţie (Alexandru Hormuzachi, G h e - cu d r e p t cuvânt au a ş t e p t a t asemenea tra­ A » depus jurământul de fidelitate

o r g h e S â r b u , D o r i m e d o n t p o p o v i c i ) şi c u tament, ceeace însă nu s'a întâmplat. Conziliului naţional politic din Buda­
toţi ceialalţi deputaţi din c a m e r ă f o r m e a z ă Naţiune", i mâna stă pe baza declara- pesta, sindicatul poştaşilor şi al t e l e -
comitetul executiv. ţiunei cetiţi; î i parlament. Voieşte a-şi
foniştilor, personalul tramvaelor, al
D u m n e z e u s ă n e ajute! exercita dreptul să<i de liberă dispoziţiune,
trenurilor.
pe care Pa recunoscut şi reprezentanţa ex-
t roă ,1 monsnVei, în merit ea doreşte de­ Alăturea de conziliul naţional s'a
2)1 deputat Yatda-Yoevod în plină v.eaţa naţio .*!ă şi de stat, in raport constituit Conziliul militar, care s'a pus
audienţă la arhiducele losif. In 3 0 coordinat cu ee ealalte naţiuni. E a voieşte la dispoziţia Conziliului naţional. C o n ­
Oct. dl deputat Vaida a fost primit fă dispună însăşi de s o s i t a sa ţi în conse­ ziliul militar a îngrijit ca garnizoana
în audienţă la Arhiducele losif. cinţă doreşte sa şi aibă r e p r e z e n t a n ţ a sa
din Budepesta să jure credinţă con­
Asupra celor discutate, dl Vaida proprie la congresul general de p a ; e , căci
ziliului naţional, iar pe cei renitenţi
iu urma experienţelor din t r e c u t nu poate
dă următoarea informaţie »Foaiei P o p . săi pună în imposibilitate.
avea nici o încredere in faetorii şi bărbaţii
Român« : de stat de sine străini. Ara desluşit de D e t a ş a m e n t e militare au percurs
„Altern Sa « i h i d u ' C i e losif, m'a pro­ altfel, că dreptul definitiv al deciderii îl are străzile Budapestei. Au asediat ca-
vocat, s n - i sihiţp? părerea şi punctul de ve­ adunarea naţională. sarma procuraturei din strada Konti,
dere politic al naţiunii române în situaţiunea
biscreţiunea datorita, bine înţeles, mà de unde au eliberat pe toţi deţinuţii
aetua'ă Cu sinceritate deplină, ce o datorez
împiedică, ca s ă comunic observările Alteţei
naţiunei mele române si Alteţei Sale ca r e ­ militari parte osândiţi, parte deţinuţi
S-de, f<iţă cu t x p u n e r l l e mele, pot numai s i
prezentant al Coroanei, am desluşit starea în arest preventiv. Eliberarea deli­
observ, că Alteţa Ss repeţit ş i - a exprimat
sufletească si mr. m i ţ e e pohtice ale naţiunei cvenţilor a fost primită cu salve de
iubirea şi H ţ i r e e i u n e a s a panini naţiunea
române. In audienţa îi.tre altele, am a r ă t a t , onoare şi cu aclamaţii frenetice.
română — şi t ă in es|itatea-i de soldat El
că deia 1867 incoaet. acesta este primul caz
însuşi simte cea mai m a r e simpatie faţă de Un alt detaşament a pătruns in
când un politic roman se poate prezentă In
Români, du pace a avut atâtea ocaziuni a cetate, cerând dela ofiţerul de pază,
chip oaVi.-il înainte* Habsburgilor, căci gă­
cunoaşte virtuţile distinse a!e poporului şi
v a n e l e , w i s'.-ui ;»eii.'id: t. au aflat, t o t d e a u n a ca numai decât să pună la dispoziţia
soldaţilor români..."
modul, ca *-ă ţ.nfi de;<aite dela tron pe r e - Conziliului naţional întreagă cetatea cu
p r e z t n t u i ţ i popeareiur n e m a g h i a r e . Sfet-. toate magaziile şi armele. Ofiţerul s'a
nieilor răi ai Coroinoi se d.Uoreşte situa­
supus, lăsând cetatea în posesiunea
ţiunea de ::zi ?i starea de acum a monarhiei, Evenimentele. miliţiei naţionale.
pentru care conducerea politica a naţiunei
romane nu poartă mei o r ă s p u n d e r e în Budapesta Conziliul naţioal Miliţia a ocupat apoi edificiile
Stare.* sufleteasca n naţiunei române (nemzeti tanâcs) a ajuns stăpân pe pub'ice, posta, telefonul, procuratura,
este cât s e poate de îndârjită in butul sa­ situaţie. Ministrul prezident contele care a cerut ajutor împotriva miliţiei
cri», iilor imense aduse pentru dinastie şi revoluţionare.
Hadik cearcă mereu să-şi c a p e t e c o ­
patrie naţiunea română a fost esehisă dela
legi la portofolii, dar oamenii de P e urmă a fost deţinut generalul
visata de stat, iară drepturile ei istorice şi
seamă se feresc azi de scaunele mi- Lukasich Géza, comandantul garni­
lireşti au fost desconsiderate. Chiar în de­
cursul răiboiiiiui, Românii necontenit au fost nisteriafe, iar ministrul-prezident nu zoanei din Budapesta.
expuşi celor mai neomeneşti perse uţiuni, mai dispune de puterea, care să-1 sus­ P e străzile Budapestei mii de de­
a t â t în instituţiunile lor naţionale, cât ţi in­ ţină la suprafaţă Puterea de stat azi monstranţi trec cari aclamează repu­
:
dividual, suferind c h a r şi azi n e n u m ă r a ţ i blica. Miliţia şi-a rupt rozeta de pe
e in mâna Conziliului naţional, căruia
bărbaţi, femei si copii, prin temniţele Un­
îi jură credinţă toate instituţiile, iar chipii silind şi ofiţerimea să facă a s e ­
gariei şi ale Ardealului. Şi când faţă de
miliţia i-s'a pus Ia dispoziţie în mare menea.
popoarele Austriei, Maj. Sa a binevoit a uză
de dreptul amnestiei generale, — Românii parte. Până în prezent vărsări de sânge
nu s'au petrecut. Indatăce conflictul
părea inevitabil Consiliul naţional se
— Ce ai astăzi, de mereu te gândeşti — Ara seris dşoarei Fdlicia o gândire îngriji, ca oameni d e încredere să se
:
la r ă u ? Nu vezi, cât de senină, cât de In- în album -i dsa îmi cere esplieare ia fiecare
prezinte la faţa locului spre a mul-
Horită şi veselă o întreagă n a t u r a ? | cuvânt, — grăi Virgil şi oferi Elfirei al­
coml spiritele. Asfel s'a petrecut şi
— Şi Dta dşoară Felieie, zise el prin- bumul. Pâaăce aceasta ceti, el privi spre
1

Felicia, p» care o surprinsă, câ-l fixează. în faţa Casarmei Maria-Terezia din

zindu-i mâna şi privind în văpaia ochilor ei.
Ea nu fugi de privirea lui, ci se uită în Ullô'i, unde miliţia revoluţionara a s o ­
— Dta crezi, că e bine să alung dela mine
îndoiala şi să tas, ca să încqlţeaseă nădejdea ochii lui şi mai d e p a r t ? , ca şi cum a r voi sit cu câteva mitraileze spre a luà
tn inima m e a ? Dta Îmi dai voie să s p e r ? j să-i zică, du. trebuie sâ mă iubeşti. Iar el, casarma în posesiune. Garnizoana ca­
ca şi c u i b i-ar Înţelege gândul, !?i duse lin
sarmei însă nu s'a arătat aplicată a
— Să s p e i i ? d a r ce a r 'ti de noi, dacă \ mâna spre inimă
nici în anii tinereţii cu ni-am tncâlzi sa fler nl > s e supune. Erà d e prevăz'ut o încă­
— Ce trebuie esplicar, îa scrisele
c b r a s e l e s p e r a n ţ e i ? Speră şi iubeşte! ori ierare indispensabilă. Deputatul F é n y e s
acestea? — întrebă Elvira, privind cerce­
mai bine întors: iubeşte şi speră am auzit, ' însă a mulcomit spiritele. Intr'aceea
t ă t o a r e spre ei. Eu pricep gândirea, e un
că a r rreboi că fie lozinca tinerimei. { a venit vestea, că tocmai acum e o
compliment fin la adresa Feliciei. Adevărat?
— Oh, cât Îmi eşti de dragă, când te j — Nu, dşoară! — răspunse Virgil ho- companie de marş, în trecere spre
1
aud astfel vorbind, şopti ca căldură Virgil şi târît, e o gândire sinceră şi lămurită! câmpul de luptă. Mulţimea a plecat
îi duse din nou mâna la buzele sale. numai decât la gara d e ost, unde a
— Aşa! atunci i u eu am sâ răspund
— Eşti azi un copil rău, — îi xise la acest' aviz. désarmât compania şi a silit-o să se
Felicia ru blândeţă. Eu te aşteptam, îţi — Mi-se p a r e , că el va rămânea şi reîntoarcă în oraş. A despoiat apoi
mărturisesc, caei doriarn, să te aud altfel po mai departe, f â r i r ă s p u n s . . . mai multe vagoane cu arme, şi m u ­
vorbind.
Şi fiindcă Elviroi i-se părea, că situaţia niţie, pe cari> le-a distribuit publicului.
Altfel? cam? InUeabă el r e p e d e . va deveni t o t mai gingaşe, trecu conversaţia
Dar î n a i n t e d e ce Felicia ar răspunde, uşa Pe străzi au depărtat coroana
la alt e>biect.
sa deschise ţi se ivi Elvira. Virgil se sculă (Va urma). d e p e Armele liferanţilor d e curte, cân­
şi o salată cu mult respect. tând şi aclamând republica.
— Ce discutaţi aşa infoeat, de sunteţi
a t â t de aprinşi la faţă. i
 f a g . 4. U N I R E A

Un cuvânt de adio. Din incidentul

R e v o l u ţ i a din Viena.
In Viena mişcarea revoluţionară a
strămutării noastre din Bologa, tmpedicaţi
de unele împrejurări neaşteptate, n'a m putut
MM N O U .

luat proporţii înspăimântătoare O sută să ne prezintàm tn persoană la toţi vecinii,

mii demonstranţi au grăbit in faţa prietinii şi cunoscuţii pentru a ne lua rămas | Adunarea naţională
bun. Le transmitem aşadar pe această cale
parlamentului, unde ofiţeri
de rând au a c l a m a t republica.
şi militari
Mili­
sinerfle noastre raulţămite pentru dragostea i din Blaj.
şi bunăvoinţa a r ă t a t a faţă de noi în timpul
tarii şi-au rupt d e p e chipie rosetele, celor 8 ani de zile cât am locuit in Bo oga. ; Azi, la 4 N o e m v r i , inte*
punând In locul lor colorile vechi ger­ li rugăm să fié cu aceeaş bunăvohţă şi dra­ lectuălii din Blaj s'au consti*
mane, rosu-alb-aur. In faţa situaţiei goste faţă de urma ii noştri şi le zicem un
prezidentul Camerei Dr. Gross a luat călduros: Adio! tuit în Comitet naţional având
Bologa, la 29 Octomvrie 1918. loc o splendidă manifestaţie
numai decât drapelul Casei domni­
Septiniiu şi Valeria Popa.
toare d e p e edificiul parlamentului. naţională.
Aviz. Neadmiţftndu-se prin autorităţile
In faţa parlamentului s'au pre­
reapariţia revistei „Orientul Român", Dl Dr. S'au arborat stindarde tri»
zentat t o a t e sindicatele şt toţi repre­
V. Drăganu, a anunţat o broşuri, conţinând colore-româneşti pe Catedrală
zentanţii partidelor variate cu scopul materialul nereţiiut de cenzură, iar fiind tn
d e a demonstra împotriva lui Andrâssy !
urmă împ edecat prin boală de a înfăptui şî pe toate institutele noastre
şi mài ales pentru republică. gâadul, am lu»t asupra mea de-a da pu In­ din piaţă.
citaţii materialul iml cat drept mărturie a
vremii, ce străbatem spre lumină. Adunarea a avut loc la
Cum c a d . . . Broşura, ce conţine şi o compoziţie orele 1 1 , în fata institutului
Cum cad tot una câte una inedită a neuitatului maestru Ia ob Mure-
şianu, se poate comandă pentru preţul de
„Patria".
Uscate frunzele d e fag,
R o t i n d cărările pădurii 10 cor. dela librăria G. A Reisset.berger tn A luat cuvântul părintele
Pustie în al iernii p r a g , Mediaş—Medgyes. Dr. Amos Frânau.
canonic N i c o l e s e u , aclamat
P a r e c'aud un viers d e jale i" Coriolan Ardelean. cu mult entuziasm,
Şi'n glas d e freamăt t â n g u i o s
Membrii Capitlului catedra! g r . - S'a constituit Consiliul
Un c â n t e c trist d e î n g r o p a r e
Simfonic, lin şi d u r e r o s . cat. d e Oradea-mare cu inimă Îndu­ Naţional din B l a j , la propu*
ioşată aduc la cunoştinţă, că fratele
Şi'n al m e u suflet plin d e jale
I nerea dlui P â c l i s a n u .
în Hristos canonicul cantor capitular *
Muncit de-al chinurilor foc,
Revrmul Coriolan Ardelean, Profesorul C i u r a ceteşte
E u simt c u m m o r tot câte u n a t
A vieţii clipe d e n o r o c . după lungi suferinţe, purtate ca re-
\ apelul cătră N e a m u l Roma»
semnaţiune creştinească, dupăce a
Şi c u m se risipesc — m ă cuget —
celebrat s. liturghie In 2 9 Octomvrie nesc, ce apare în fruntea nu*
Iluziile noaste'n vânt,
Şi'n u r m a tuturor ne-alegem a. c. dimineaţa la 8V a ore a adormit j mărului nostru de azi.
Doar cu liniştea d i n m o r m î n t ! în Domnul. Vorbeşte apoi nou alesul
finea P. Bot». înmormântarea va avea loc In
f
prezident părintele vicariu
31 Octomvrie,. după transportarea
\ mortului dela casa canonicală Nr. 3 8 . Dr. V a s i l e S u c i u , Intre
Informajiuni. din Strada
| 10 ore din
Beôthy Odôn,
biserica catedrală gr.-cat.
dim. la aclamările mulţimii.
La încheiere Nicolae
Revocarea comisarul*! ministerial ! din loc.
S i r n u , din Ciufud, se prezintă
permanent pentru prsparandia din loe, • Oradea-mare, 2 9 Octomvrie 1 9 1 8 .
a dlui Carol Ketzler s'a întâmplat în săp­
i

A i b ă parte în fericirea veşnică!

cu alţi săteni» punându*se în
tămâna trecută.
Calului catedral gr.-cat. serviciul gardei naţionale.
Promoţie. DI Dr. Parteniu Crişem,
ne tar la tribunalul din Cluj şi locotenent, j S'a cântat „Deşteaptă«te
ta 27 Oet. a depus cenzura de jude şi ad- Bibliografie. R o m â n e \ " la începutul şi la
toeat cu succes în MurăşOşorheiu. Felicitări!
A apărut: sfârşitul adunării.
Ca să s e ştie. In nrul de Dumineci,
Dr. L. Virjagsy, serie în „Aradi Hirlap" i n „Sămânţa viitorului".. S'au tras clopotele din
articol despre aranjările ce ar trebui ficute — îndemnuri pentru părinţi. — turnul Catedralei
acum în grab pentru organisarea nouă, pe D e : Alexandra Luaeann, profesor.
care apoi tl tackoie. astfel: „Dacă toate re­ S.mânţa viitorului sunt copiii, tn m i n a Garda naţională, în frunte
formele acestea s'ai făcut, atunci urmează cărora vor fi frânele zilelor de mâine. Creş­
ca integritatea teritorială a Ungariei s i se terea copiilor este, prin urmare, o preblemi cu steagul tricolor, a parcurs
de importanţă capitali In vieaţa oricărui
hotăreasci pe basa dreptului de liberă dis-
popor. L s noi pâcà aeuma nu au prea apărut stradele^ oraşului, intonând
poziţiune a naţiunilor. Decidi naţionalităţile cărţi, cari să dea în această priviaţă În­
aoistre liber şi independent de eriee putere demnuri şi îndrumări limpezi săteailor noştri,
cântece naţionale, şi oprin*
din afară, ca unde veesc s i aparţini. Statul de aceea cartea, pe care o anunţăm Împli­ du«se apoi la „Peatra Liber*
ungar democrat nu ere să se teamă de re­ neşte o lipsi ardenta mai ales în acestea
zultatul acestui plebiscit. Iac dacă totuşi
zile de mari prefaceri. Se recomandă răs­ tatu .
pândirea ei în cercuri cât mai largi Preţul
s a r întâmplă, ca unele regiuni şi după marea 60 fii. Raport amănunţit urmează.
reformă să-şi caute fericirea în l e g i t u r i eu De vânzare la Librăria seminarului
alt stat,străin, trebue s i ne mulţumim şi ttologic si la orioare librari» românească. Proprietar, editor şi Redactor responsabil:
cu aceasta, căci,: fUcare popor ar» dreptul Ioan Swtcin.
»ă dispună însuşi asupra tal?

Tipografia «I Llbrtria Samln.Teat, Or. O l t . BaKr»f «lva-BI«J.