CAPITOLUL 4

CELELALTE BUGETE ALE ADMINISTRAŢIEI CENTRALE

A. BUGETUL ASIGURÃRILOR SOCIALE DE STAT

4.1.A. Veniturile bugetului asigurãrilor sociale de stat
4.2.A. Cheltuielile bugetului asigurãrilor sociale de stat

B. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

4.1.B. Veniturile fondurilor
4.2.B. Cheltuielile fondurilor

Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin (TITLUL V* din Codul Fiscal, Legea
nr.227/2015, Art.2) sunt următoarele:
 contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
 contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate;
 contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat.

A. BUGETUL ASIGURÃRILOR SOCIALE DE STAT

Ȋn Legea nr.263/2010 (consolidată la 09.08.2022) privind sistemul unitar de pensii

publice, se prevede (Cap.II - Bugetul asigurărilor sociale de stat):
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public de
pensii (Art.20);
- Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din (Art.21 şi jurisprudenţã):
 contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din
alte venituri, potrivit legii;
 sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor
sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.
- Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor
de asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi
funcţionarea sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte
cheltuieli prevăzute de lege (Art.22 şi jurisprudenţã)
Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3%
pentru constituirea unui fond de rezervă.
Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în
situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii,
aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

4.1.A. Veniturile bugetului asigurãrilor sociale de stat

 Veniturile BASS se constituie din contribuţiile persoanelor fizice şi juridice care utilizează
munca salariată, inclusiv instituţiile publice (sectorul bugetar), din contribuţia salariaţilor din
instituţiile publice şi a pensionarilor pentru bilete de tratament balnear şi odihnă etc.
Principiile şi etapele execuţiei veniturilor BASS sunt aceleaşi ca la execuţia bugetului de stat.
Procedeele de calcul şi încasare a veniturilor BASS sunt stipulate în Codul Fiscal (Legea
nr.227/2015) şi Codul de Procedurã Fiscalã (Legea nr.207/2015):
 calculul şi plata directă de către subiecţii impozitelor (de exemplu, CAS datorată de
angajatori);
 stopajul la sursă (de exemplu, CAS datorată de angajaţi).

4.2.A. Cheltuielile bugetului asigurãrilor sociale de stat

Principalele cheltuieli ale BASS sunt:
- pensii, care constituie cea mai însemnată formă de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările
sociale;
- pensia pentru munca depusă şi limită de vârstă;
- pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident de muncă sau boală
profesională;
- pensia pentru pierderea capacităţii de muncă în afara procesului de muncă;
- pensia de urmaş;
- ajutorul social, formă de sprijin a foştilor salariaţi, care nu îndeplinesc condiţiile legale
pentru niciuna dintre pensiile celelalte, dar sunt inapţi să muncească, fie din cauza vârstei, fie a
vreunui handicap;
- costul tratamentului balneo-climateric, inclusiv transportul, masa, cazarea pentru salariaţii
din instituţiile publice şi pensionari;
- indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale, cum sunt:
 indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii;
 indemnizaţiile de pierdere temporara a capacităţii de muncă;
 indemnizaţiile în caz de maternitate;
 indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului până la o anumita vârstă;
 ajutor în caz de deces;
 cheltuieli pentru procurarea de medicamente prin Ministerul Sănătăţii s.a.
Creditele bugetare aprobate prin BASS pot fi folosite numai după:
 repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare, care se aprobă de către directorul
executiv al Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPADAS), în
conformitate cu delegarea primită de la ministrul muncii;
 deschiderea creditelor bugetare, care are loc la cererea ordonatorilor de credite
(direcţiile judeţene de muncă şi protecţie socială) şi constă în alimentarea cu fonduri de către
CNPADAS.
Principiile şi etapele execuţiei cheltuielilor BASS sunt aceleaşi ca la execuţia bugetului de
stat.

4.3.A. Soldul BASS

De asemenea, în Legea nr.263/2010 (consolidată la 09.08.2022) privind sistemul unitar de pensii
publice se prevede ca:
 Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul
următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în
 limita sumelor primite de acesta. Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor
sociale de stat se acoperă din fondul de rezervă.
Deficitul din anii precedenţi şi din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat
rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanţează din disponibilităţile contului
curent general al Trezoreriei Statului Art.24 + jurisprudenţã).
 În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului
asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat
(Art.26).

B. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

Fondurile speciale cuprind veniturile publice constituite în cadrul unor legi speciale, prin care se
stabilesc şi destinaţiile acestora (Legea Finanţelor Publice nr.500/2002, Art.2 – Definiţii,
alin.28).

Bugetele fondurilor speciale se constituie şi se administrează în afara bugetului de stat şi a 00:00

bugetului asigurărilor sociale de stat.

Elaborarea, aprobarea şi execuţia acestor bugete se efectuează potrivit legilor de constituire a
acestora şi conform prevederilor legii finanţelor publice.
Vom prezenta în continuare bugetele următoarelor fonduri speciale:
- bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
- bugetul asigurărilor de şomaj.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Acest buget se aprobă ca anexă la bugetul de stat.
Veniturile fondului se constituie din:
- contribuţii ale persoanelor fizice (5,5% din veniturile brute ale acestora) şi ale
persoanelor juridice (5,2% fondul de salarii);
- subvenţii de la bugetul de stat;
- dobânzi, donaţii, sponsorizări şi alte venituri.
Colectarea contribuţiilor se face de către casele de asigurări în contul deschis pe seama
Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS).
Cheltuielile fondului au următoarele destinaţii:
- plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare, a
dispozitivelor medicale, în condiţiile stabilite în contractul – cadru;
- cheltuieli de administrare, de funcţionare şi de capital în limita a 3% din fondurile
colectate;
- fondul de rezervă în cotă de 1% din fondurile constituite la nivelul CNAS

Bugetul asigurărilor pentru şomaj

Acest buget se aprobă ca anexă la legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale fundamentează anual, pe baza
propunerilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, proiectul acestui buget.
Veniturile bugetului asigurărilor de şomaj se constituie din:
- contribuţiile individuale ale angajaţilor (0,5% din salariul tarifar);
- contribuţiile angajatorilor şi ale persoanelor juridice la care îşi desfăşoară activitatea
asiguraţii (0,5% din fondul de salarii);
- contribuţiile datorate de persoanele care încheie contracte individuale de asigurare
pentru şomaj (1,5% din venitul pentru care se încheie contractul);
00:20
- venituri din alte surse, inclusiv finanţare externă (dobânzi, majorări pentru neplata
la termen a contribuţiilor, penalităţi, amenzi etc.).
Cheltuielile bugetului asigurărilor de şomaj au următoarele destinaţii:
- indemnizaţii de şomaj;
- sume pentru stimularea ocupării forţei de muncă, prevăzute în Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;
- sume reprezentând venituri de completare, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului
de reorganizare a sectorului producţiei de apărare, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 403/2002;
- alte drepturi.