.

CAPITOLUL 3

BUGETELE ADMINISTRAŢIEI CENTRALE

BUGETUL DE STAT

3.1. Veniturile bugetului de stat

3.2. Cheltuielile bugetului de stat
3.3. Soldul bugetar, deficitul primar

Potrivit Legii finanţelor publice, nr.500/2002, veniturile şi cheltuielile bugetare respectã

urmãtoarele prevederi:
 Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc 00:00
veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare,
prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar
public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz;
 Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei
publice, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor
prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu
gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. (Art. 3, alin (1) şi (2)).

Bugetul de stat este cel mai important buget din sistemul unitar de bugete, deoarece la acest
buget se varsă majoritatea impozitelor şi din el se finanţează activitatea tuturor ministerelor şi a
unor autorităţi publice.
Bugetul de stat al României este aprobat anual prin legea numită „Legea bugetului de stat pe
anul ....”. Legea cuprinde mai multe articole, grupate pe capitole, şi anexe.
Legea bugetară anuală cuprinde o serie de informaţii ce pun în evidenţă atât utilizarea
fondurilor publice, cât şi politica fiscal-bugetară aplicată. Astfel:
 Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare: veniturile pe
capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole,
precum şi alineate, după caz.
 Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.
 Numărul de salariaţi, permanenţi şi temporari, şi fondul salariilor de bază se aprobă
distinct, prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Numărul de salariaţi
aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.
 Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de
angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.
 Programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.
 Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali
de credite şi se aprobă o dată cu acestea.

3.1. Veniturile bugetului de stat

Resursele financiare publice pot fi grupate dupa mai multe criterii:

1
 dupa regularitatea cu - resurse ordinare (venituri fiscale, cotizatii de asigurari
care se incaseaza la sociale si venituri nefiscale1);
bugetul public - resurse extraordinare, la care recurge statul cand
national resursele curente nu acopera cheltuielile: emisiuni de
moneda fiduciara (bancnote si monezi), imprumuturi de
stat interne si externe, ajutoare etc.
dupa provenienta - resurse interne: impozite, taxe etc.;
resurselor - resurse externe, in general imprumuturi externe de la
organisme internationale, banci si sindicate bancare
internationale, ajutoare nerambursabile etc.

In Romania, structura veniturilor bugetului de stat:

Venituri - - - - - impozit pe profit

total, - impozitul pe dividende
din care: - impozit pe venitul persoanelor
fizice, din care:
impozite
 sume defalcate din
directe
impozitul pe venitul
persoanelor fizice pentru
bugetele locale
venituri
- alte impozite directe
fiscale
venituri - - taxa pe valoarea adaugata, din
curente care:
 sume defalcate din TVA
impozite
pentru bugete locale
indirecte
- accize
- taxe vamale
- alte impozite indirecte

- venituri din dividende din participarea statului

la capitalul social al societatilor comerciale
- venituri
- varsaminte din profitul net al regiilor autonome
nefiscale
- varsaminte de la institutiile publice
- diverse alte venituri nefiscale

- venituri - venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

1
Veniturile nefiscale sunt prelevari la buget cu titlu de dividend, redevente, chirii, arenzi etc. de la intreprinderi si
institutii de stat, veniturile dela institutiile publice s.a.

2
 din - venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat si de
capital mobilizare.

Impozitele şi taxele fiscale, precum şi contribuţiile sociale obligatorii sunt prelevate potrivit
prevederilor Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015, cu actualizãrile aferente anului bugetar
respectiv).

3.2. Cheltuielile bugetului de stat

Pentru a analiza daca parghia financiara pe care o reprezinta cheltuielile publice isi
indeplineste rolul in societate, ele sunt privite din mai multe puncte de vedere, care corespund 00:05
unor criterii de clasificare:

Criterii de clasificare  clasificarea administrativa tine seama de institutiile

(ministere, unitati teritoriale etc.) prin intermediul
carora se efectueaza cheltuielile publice. Exista
incovenientul ca la orice modificare a structurii
institutionale, informatiile devin incompatibile ca serii
de date.
 clasificarea economica imparte cheltuielile publice in
doua categorii:
- cheltuielile curente (de functionare), care
reprezinta un consum definitiv de PIB si se
reinnoiesc anual. Ele cuprind:
 cheltuielile privind serviciile publice sau
administrative (remunerarea acestora);
 cheltuielile de transfer, care pot avea caracter
economic (subventii acordate agentilor
economici pentru stimularea productiei,
pentru export, restructurare etc.) sau caracter
social (burse, pensii, ajutoare, alocatii sociale
etc).
- cheltuielile de capital, realizate in scopul
investitiilor publice.
O alta varianta a clasificarii economice cuprinde:
 cheltuielile pentru salarii si alte drepturi banesti
de personal;
 cheltuielile materiale;
 cheltuielile de transfer;
 cheltuielile de investitii.
 clasificarea financiara, in functie de modul in care
cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale
statului:

3
  cheltuielile definitive (de investitii si de
functionare), care constituie majoritatea;
 cheltuielile temporare sau operatiuni de trezorerie
(finantarea rambursarii imprumuturilor, avansuri
in contul unor furnituri, servicii etc.);
 cheltuielile virtuale sau posibile, cum sunt
garantiile acordate de stat pentru imprumuturi.
 Dupa forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:
 cu sau fara contraprestatie;
 definitive sau provizorii;
 speciale sau globale etc.
 clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul
reproductiei sociale:
 cheltuielile reale (negative) sunt cheltuielile cu
intretinerea aparatului de stat, plata anuitatilor,
dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de
stat, intretinerea si dotarea armatei etc. Acestea
reprezinta un consum definitiv de PIB;
 cheltuielile economice (pozitive) cuprind
investitiile pentru dezvoltarea infrastructurii,
crearea de noi intreprinderi etc. Acestea reprezinta
o avansare a PIB.
 clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate,
cum sunt ONU, CEE, se realizeaza pe baza criteriilor
functional si economic.

Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului functional

Total cheltuieli publice
- servicii publice generale
- aparatul administrativ economic si financiar
- institutii de ordine publica si securitate
- justitie, procuratura, notariat
- alte institutii
- aparare
- armata
- cercetare stiintifica si experiente cu arme
- baze militare pe teritorii straine
- participarea la blocuri militare si razboaie
- educatie
- scoli primare, generale, liceale
- universitati si colegii
- institute de cercetari
- sanatate
- spitale si clinici
- unitati profilactice, antiepidemice etc.

4
 - institute de cercetari
- actiuni economice
- unitati economice ale statului
- unitati private subventionate
- subventii export
- participarea la organisme economice internationale
- participarea la monopoluri economice internationale
- cheltuieli de cercetare in domeniul economic
- servicii comunale
- locuinte si intretinerea lor
- alte servicii comunale
- alte cheltuieli.

CLASIFICATIA INDICATORILOR PRIVIND BUGETUL DE STAT

in conformitate cu Ordinul Minustrului Finantelor Publice nr.1954/16.12.2005

CHELTUIELI CLASIFICATIA FUNCTIONALA

TOTAL CHELTUIELI
Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
Autoritati publice si actiuni externe
Servicii publice descentralizate
Contribuţia la bugetul U E
Cofinanţarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană
Cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare
Alte servicii publice generale
Programe de informare si prezentare a imaginii Romaniei
Fond de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului
Fond de interventie la dispozitia Guvernului
Fondul National de Preaderare
Asistenta nationala externa pentru dezvoltare
etc.
Tranzactii privind datoria publica si imprumuturi
Transferuri cu caracter general intre diferite nivele ale administratiei
Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale, finantate partial din
imprumuturi externe
Transferuri din bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat
Transferuri din bugetul de stat catre bugetul asigurarilor pentru somaj
Transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale de
sanatate
Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale din Fondul de Interventie
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale din Fondul Naţional de
Dezvoltare
Partea a II-a APARARE, ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA

5
 Aparare
Ordine publica si siguranta nationala
Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România
Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si religie
Asigurari si asistenta sociala
Partea a IV-a SERVICII SI DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE, MEDIU SI APE
Locuinte, servicii si dezvoltare publica
Protectia mediului
Partea a V-a ACTIUNI ECONOMICE
Actiuni generale economice, comerciale si de munca
Combustibili si energie
Industria extractiva, prelucratoare si constructii
Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare
Transporturi
Comunicatii
Cercetare si dezvoltare in domeniul economic
Alte actiuni economice
Cheltuieli din sume rămase neutilizate în anul anterior
Partea a VII-a REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT
Rezerve
Excedent
Deficit

Sursa: https://mfinante.gov.ro/ro/domenii/bugetul-de-stat/clasificatiile-bugetare

Bugetul de stat, atât în faza de proiect, cât şi în cele de execuţie şi raportare este prezentat
potrivit clasificaţiei funcţionale şi economice, la toate nivelurile: central şi al instituţiilor publice
ordonatori principali, secundari şi terţiari de credite bugetare.
Ȋn structura funcţionalã a bugetului de stat se observã poziţia “Sevicii publice
descentralizate” la mai mulţi indicatori, deoarece, prin descentralizare, responsabilitatea realizãrii
unor servicii publice a fost trecutã de la autoritãţile centrale cãtre cele teritoriale, ţinând seama de
capacitatea administrativã a acestora, dar finanţarea a trebuit sã aibã în vedere resursele de care
dispun respectivele autoritãţi teritoriale – judeţene sau locale. Ȋn acest sens, pentru fiecare
serviciu public descentralizat s-a instituit o metodã adecvatã de finanţare, care implicã resursele
bugetului central prin diferite metode: transfer, sumã defalcatã din unele venituri ale bugetului de
stat, procent dintr-un impozit central stipulat prin lege (cotã) ce revine administraţiilor locale sau
judeţene etc.

3.3. Soldul bugetar, deficitul primar

Soldul bugetului de stat – indicator ce arată diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile
ale bugetului de stat.

6
 Soldul primar al bugetului de stat – diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului de
stat, din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei contractate şi/sau garantate de
autoritatea publicã centralã.
Deficit bugetar primar structural - deficit bugetar structural net de componenta
„nediscreţionară” a politicii bugetare - cheltuieli cu dobânzi aferente datoriei publice; este utilizat
în analiza sustenabilităţii politicii fiscale.

Procedura de deficit excesiv (engl. Excessive Deficit Procedure - EDP) – componenta

corectivă a Pactul de stabilitate și creștere, care impune sancțiuni în caz de necorectare promptă a
deficitelor publice excesiv de ridicate (superioare valorii de referință de 3% din PIB la prețurile
pieței) sau a datoriei publice excesiv de ridicată (peste 60 % din PIB sau care nu se diminuează
într-un ritm satisfăcător, respectiv de 1/20 din diferența dintre nivelul datoriei publice și pragul
de 60%, ca o medie pe ultimii trei ani).

Principiul bugetar privind echilibrul financiar impun, potrivit Legii finanţelor publice
nr.500/2002, ca bugetul de stat sã fie proiectat şi executat cu respectarea prevederilor Pactului de
stabilitate şi creştere.
Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC)– constă din două regulamente ale Consiliului UE:
primul referitor la „întărirea supravegherii poziţiilor bugetare şi întărirea supravegherii şi
coordonării politicilor economice” şi al doilea, referitor la „accelerarea şi clarificarea aplicării
procedurii deficitului excesiv”, precum şi dintr-o rezoluţie a Consiliului European privind PSC
adoptată la întâlnirea la nivel înalt de la Amsterdam din data de 17 iunie 1997. Mai exact, se
solicită poziţii bugetare aproape echilibrate sau în surplus ca obiectiv pe termen mediu al statelor
membre, deoarece aceasta le-ar permite să facă faţă fluctuaţiilor ciclice normale şi să menţină
deficitul bugetar sub valoarea de referinţă de 3% din PIB. Conform PSC, ţările care participă la
Uniunea Economică și Monetară trebuie să prezinte programe anuale de stabilitate, în timp ce
ţările neparticipante trebuie să prezinte programe anuale de convergenţă.

Sursa Consiliul fiscal, Raport anual, Anexa 2-Definiţii