STATUL MODERN ROMÂN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI

PROIECTE POLITICE

În perioada fanariotă boierii moldoveni şi munteni au constituit aşa numita ,,partidă naţională”. În
contextul războaielor ruso-austro-turce, partida naţională a înaintat marilor puteri creştine (Imperiul
Habsburgic, Imperiul Rus) numeroase memorii şi proiecte politice de reformă. De exemplu, în
timpul tratativelor de pace de la Focşani (1772, o delegaţie comună de boieri munteni şi moldoveni
a adresat acestor Mari Puteri un memoriu (proiect politic) prin care cereau:

-înlăturarea domnitorilor fanarioţi

-independenţa şi unirea Ţării Româneşti cu Moldova

În anul 1848 au avut loc mişcări revoluţionare în toate cele trei provincii istorice româneşti. Acestea
au avut următoarele obiective comune, caracteristice pentru proiectul politic paşoptist:

-eliberarea de sub stăpânire străină

-obţinerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti

-reformă agrară (împroprietărirea cu pământ a ţăranilor).

Revoluţionarii moldoveni aflaţi în exil au mai elaborat următoarele programe politice revoluţionare:

- Dorinţele partidei naţionale din Moldova, program revoluţionar redactat de Mihail Kogălniceanu
la Cernăuţi, în Bucovina.

- Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei, program revoluţionar adoptat la Brasov, în

Transilvania.

Ambele programe solicitau unirea Ţării Româneşti cu Moldova, eveniment care ar fi dus la
formarea unui stat modern român

REFORMELE LUI AL. I. CUZA

1859: Este definitivată Unirea Moldovei cu Ţara Românească prin alegerea la Iaşi (5 ianuarie) şi
Bucureşti (24 ianuarie) a unui singur domnitor (principe) în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. Se
realiza astfel statul modern român, iar puterile Europei erau puse în faţa ,,faptului împlinit”.
Reforma agrară

-Legea rurală prin care ţăranii erau eliberaţi de obligaţiile faţă de boieri (claca, dijma, monopolurile
feudale) şi erau împroprietăriţi cu pământ. Loturile erau distribuite în funcţie de numarul de vite
deţinute, iar foştii proprietari primeau despăgubiri. Prin aplicarea acestei legi au fost împroprietărite
cu pământ aprox. 500 000 familii ţărăneşti.

Reforma învăţământului prin adoptarea următoarelor două măsuri:

-Legea instrucţiunii publice prin care învăţământul de 4 clase devenea gratuit şi obligatoriu pentru
toţi copiii, indiferent de categoria socială din care făceau parte. Legea sancţiona cu amendă pe
părinţii ai căror copii nu frecventau şcoala. Erau introduse programele şcolare unice pentru toate
şcolile si se acorda o atenţie deosebită pregătirii cadrelor didactice.

Acuzat de instaurarea unei monarhii autoritare, Cuza a fost nevoit să abdice la începutul anului
1866.

CAROL I (1866-1914)

La 10 mai 1866 germanul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat principe al

României. Aducerea unui principe străin, înrudit cu marile familii domnitoare ale Europei, a
însemnat o creştere a prestigiului extern al ţării noastre.

Cel mai important eveniment intern din timpul domniei sale a fost adoptarea Constituţiei din 1866
(vezi lecţia VII) în urma căreia se instaura monarhia constituţională, o formă democratică de
guvernare în care puterile principelui fiind clar delimitate.

Sursa: ebacalaureat