CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI

Constituțiile democratice

Constituția din 1866 Context și cauze:

Regimul monarhiei constituționale în România a fost introdus în România în 1866, dar a fost
pregătit pe baza unui program politic coerent încă din 1857.

Divanurile ad-hoc au fixat direcțiile de dezvoltare ale statulyui român modern, hotărând unirea
Moldovei și Munteniei sub conducerea unui prinț străin.

Marile Puteri au sesizat în această intenție scopul urmărit: desprinderea Principatelor din aria de
dominație a Imperiului Otoman și, în perspectivă, dobândirea independenței lor. De aceea, Marile
Puteri au respins ideea principelui străin, cerând alegerea câte unui domn în fiecare Principat, care
să fie „fiu din tată născut în Moldova sau Țara Românească”. Înlăturarea lui Al.I.Cuza și aducerea
prințului străin Carol I a urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale a statului, una internă, atât
pentru a înlocui Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris, cât și pentru a moderniza statul în
direcția exprimată prin voința adunărilor ad-hoc.

Constituția din 1866 este cea dintâi constituție românească, întocmită de reprezentanții legitimi ai
națiunii române.

Documente cu rol constituțional

Constituția cărvunarilor:

este elaborată la Iași, în 1822;

indică tendința sistemului modern de guvernare, necesitatea separării puterilor în stat (dar nu s-a
aplicat).
Regulamentele Organice:

documente cu rol de constituție, elaborate în timpul protectoratului rusesc în Principate (1829-

1856), în 1831, în Țara Românească și, în 1832, în Moldova. Au rămas în vigoare până în 1858.
conform acestora: → puterea executivă – deținută de domn, ales pe viață de o Adunare obștească
extraordinară. Este ajutat de un sfat format din șase miniștri;
→puterea legislativă – aparținea unei Adunări obștești, formată din boieri și
prezidată de Mitropolit;

→ puterea judecătorească – era reprezentată de Înaltul Divan Domnesc.

alte prevederi moderne: → instituirea bugetului țării;

 → introducerea unui impozit unic (capitația pentru țărani și patenta pentru
negustori);

→ înființarea Arhivelor Statului;

→ înființarea armatei (miliție pământeană).

Sursa: ebacalaureat