Capra cu trei iezi

Autor:Ion Creanga
Aceasta poveste -fabula este scrisa de marele nostru scriitor Ion Creanga si apartine genului epic.
Principala sursa de inspiratie a lui Ion Creanga a constituit-o satul traditional romanesc. In
povestea ,,Capra cu trei iezi’’,scriitorul povesteste un fapt asemanator cu cele ce se petrec in lumea
satului,infatisando intamplare dramatica:nelegiuirea comisa din lacomie si cruzime,ca si pedeapsa
binemeritata spre a se razbuna pe cel nevinovat.Motivul caprei cu trei iezieste cunoscut si in
povestile populare din alte tari ,dar si in povestea lui Creanga aparelemente specifice tarii noastre.
In Capra cu trei iezi ete recunoscuta cu usurinta mama iubitoare,care,in grija ei deosebita pentru
copiii ramasi singuriacasa,le da sfaturi intelepte ,spre a-i feri de nenorociri.Dupa ce lupul ii mananca pe
cei doi iezi ,capra indurerata stie sa se razbune cu hotarare.Cuvintele caprei,rostite atunci cand lupul a
cazut in groapa cu foc,subliniaza pedeapsa binemeritata data lupului:,,Arzi cumetre,mori ,ca nici viu
nu esti bun...Moarte pentru moarte,cumetre ,arsura pentru arsura...’’
Capra e o ,,vaduva sarmana’’,avand trasaturi de caracter specifice femeii din
popor:harnicie,stapanire de sine,darzenie,sete de dreptatesi iscusinta.Razbunarea ei elimina din
societatea fiintelor pasnice elementul negativ si daunator,care tulbura bunul trai,viata si munnca
celor din jur.Lupul prin fapta sa nu respectalegile coexistentei si solidaritatii intre animale.El este
un ,,rau ‘’al satului care trebuie starpit din radacina.
Apare prezentat de scriitor cu trasaturi caracteristice oamenilor rai:e siret,fatarnic,crud si las.
Viclean,el profita de naivitateaiezilor lipsitide aparare si ii ataca fara mila,rapunandu-i. Apoi,cu o
ticaloasa prefacatorie,se arata indurerat de moartea iezilor si in mod perfid incearca sa arunce vina
pe, seama ursului.Pe urma cand cade in groapa cu jarateccere indurare fara a se gandi ca implora
mila unei fiinte fata de care se purtase atat de crud.
Trebuia pedepsit pentru a nu mai da pilda si altora sa comita astfel de nelegiuri.
Iezii sunt caracterizati cu trasaturile proprii copiilor.Cei doi mai mari,,dau prin bat de obraznici’’sunt
naivi,incapatanati si ingamfati.Iedul cel mare natang nu vrea sa asculte povata mezinului de a nu
deschide usa.Iedul cel mic,intocmai ca si fiul cel mic din basmul popular,este istet,dar si mai
ascultatorsi cel mai cuminte.El sfatuieste pe fratii sai mai mari sa nu deschida usa,iar cand este in
primejdie,stie sa se ascunda bine.Patania iezilor din poveste arata copiilor urmarile neascultarii si
zburdalniciei fara masura.Cu deosebita arta Creanga a umanizat personajele si a zugravit succint si
convingator portretul moralal fiecaruia atat prin atitudinile si actiunile lor,cat si prin limbaj.Dialogul
cu replici scurte contribuie la conturarea personajelor.Conciziunea naratiunii mareste dramatismul
intamplarii povestite.
Povestea este foarte atragatoare pentru copii nu numai prin cursivitatea si dinamismul actiunii dar si prin
versurile care se repeta cu usurinta:,,Trei iezi cucuieti/Usa mamei descuieti...’’Este accesibila copiilor de varsta
scolara mica,datorita naratiunii captivante,cu eroi luati din lumea animalelo si cu un conflict usor de inteles.
Copiii isi insusesc una din notiunile morale specifice varstei lor:necesitatea de a fi ascultatorisi de a respecta
sfaturile si invataturile celor mai in varsta si cu mai multa experienta decat a lor.
 Majoritatea povestilor care personifica animalele au un puternic substrat etic,dar prezentand si unele
caracteristici ale infatisarii diferitelorvietuitoare.Acest gen de lectura constituie si un mijloc de imbogatire a
cunostintelor micilor cititori.
Plan de idei:
1.Capra le spuneiezilor ca pleaca in paduredupahrana.
2.Iezii ii promit caprei ca o sa deschida usa doar la auzul cantecului ei.
3.Lupul era ascuns dupa casa,auzind tot ce a vorbit capra cu iezii.
4.Lupul se preface ca este capra si bate la usa.
5.Iezii isi dau seama ca nu este mama lor si nu deschid usa.
6.dupa o serie de incercari lupul reuseste in cele din urma sa intre in casa ,mancand pe iedul cel mare si cel
mijlociu ,cre erau ascunsi(dupa usa si sub chersin).
7.Iedul cel mic ,fiind mai intelept s-a ascuns in horn iar abia cand a considerat ca s-a indepartat pericolul a
coborat de acolo,incuind usa.
8.Cand s-a intors mama capra acasa,aceasta a ramas fara cuvinte .
9.Mezinul i-a ovestit ce s-a intamplat,iar aceasta doreste sa se razbune.
10.Capra nu s-a lasat calcata in picioare si a pus in aplicare un plan,pentru a-si razbuna moartea celor doi
iezisori mancati de cumatru lup.
11.Intalnirea caprei cu lupul si invitarea acestuia la praznic.
12.Acceptul lupului de a merge la praznic.
13.Ducerea la bun sfarsit al planului pus la cale de catre mama capra si iedul cel mic.
,,Cand scaunul de ceara s-a topit,lupul s-a prabusit inflacari.’’
MORALA POVESTII este aceeea ca:,,Ce tie nu-ti place,altuianu-i face!’’
MESAJUL TRANSMIS este acela ca:,,Intotdeauna trebuie sa ascultam si sa respectam
sfaturilemamei(parintilor)si sa nu discutam cu persoane straine(necunoscute),deoarece nu le putem sti
intentiile.
Capra poate fi asemanata cu o mama ,iar iezii cu trei copii.
Valorile ce au fost scoase in evidenta de catre sciitor sunt:bunatatea,harnicia,intelepciunea,perspicacitatea-aici
ma refer la planul care l-a pus in aplicare mama capra .Aceasta opera poate avea si o valoare formativ-
educativa.
Cuvintele noi extrase din text sunt urmatoarele:
Zavorul-incuietoare pentru usi si ferestre;
Cumatru-nasul copilului;
Oale-vase in care facimancare;
Ulcioare-recipiente in care se poatepuneapasau vin;
Pozna-faptaregretabila;
Jumuli-a smulge fulgii de pe o pasare;
Fior-senzatie de frig insotita de un tremur,emotie puternica;
Sauies-scaun mic;
Mocnit-care arde fara flacara,inabusit;
Halpav-mancacios,foarte lacom la mancare;
Raposati-decedati,morti;
Dihanie-animal salbatic;
Pagubasa-persoana care a suferit o paguba.