Teste Examen Rezidentiat 2020

1. Intrebarea nr.
1: Intrebarea1 Capitol: Chirurgia endocrina Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu

Punctajul: 10 Autor: V.Hotineanu
CM În legatura cu guşa sporadică sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a) [x] Creştere de volum a tiroidei
b) [x] Normofuncţie tiroidiană
c) [ ] Apare la cca 20% din populaţia unei zone
d) [x] Apare mai frecvent la femei
e) [x] Se transmite autozomal-recesiv
---------------------------------------------------------------------
2. Intrebarea nr. 2: Intrebarea2 Capitol: Chirurgia endocrina Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM În evoluţia unei guşi sporadice pot apare următoarele complicaţii:
a) [x] Compresiunea structurilor anatomice învecinate
b) [x] Hemoragii interstiţiale
c) [x] Tiroidită acută
d) [x] Hipertireodizare
e) [x] Degenerescenţa malignă

---------------------------------------------------------------------
CM Indicaţii pentru tratamentul chirurgical al unei guşi sunt:
a) [x] Eşecul tratamentului medical
b) [ ] Gusa parenchimatoasă difuză la debut
c) [x] Gusa hipertiroidizata
d) [x] Gusa nodulara
e) [x] Guşa suspectă de malignizare
---------------------------------------------------------------------
CM În funcţie de situaţie pot fi utilizate următoarele tipuri de intervenţii chirurgicale în tratamentul
unei guşi:
a) [x] Tiroidectomia subtotală
b) [x] Lobectomia totală
c) [x] Tiroidectomia totală
d) [x] Lobectomia subtotală
e) [ ] Disecţia radicală a gâtului (radical neck dissection)
---------------------------------------------------------------------
5. Intrebarea nr. 5: Intrebarea5 Capitol: Chirurgia endocrina Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Scintigrafia adenomului toxic relevă:
a) [ ] Captare difuză şi omogenă a trasorului radioactiv
b) [ ] Captare difuză dar neomogenă a trasorului radioactiv
c) [ ] Captare în "tablă de şah"
d) [x] Nodul "fierbinte"
e) [ ] Nodul "rece"
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul cu iod radioactiv în tireotoxicoze are următoarele indicaţii:
a) [ ] Boala Basedow
b) [ ] Adenomul toxic
c) [ ] Asocierea hipertiroide - cancer tiroidian
d) [x] Tirotoxicozele induse de administrarea de hormoni tiroidieni
e) [ ] Hipertioridii secundare tumorilor secundare tireotrope
---------------------------------------------------------------------
CS Ce medicamente se folosesc în tratamentul tireotoxicozei :
a) [ ] Mebendazol
b) [ ] Biseptol
c) [x] Mercazolil
d) [ ] Omeprazol
e) [ ] Ampicilina
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul medical adresat tireotoxicozei are următoarele obiective:
a) [x] Corectarea tulburărilor de ritm şi tahicardiei
b) [x] Reducerea hipertiroidiei
c) [x] Prevenirea crizelor tireotoxice
d) [x] Sedarea centrilor cortico-diencefalo-hipofizari
e) [ ] Combaterea hiperparatiroidismului
---------------------------------------------------------------------
CS La 24 ore după o tireoidectomie subtotală pentru tireotoxicoză, apare: agitaţie, stare
prediliorioasă, tahicardie - 180 bat./min, aritmie, hipertermie. Ce suspectaţi?
a) [ ] Paralizie a recurenţilor
b) [ ] Hipertireoză
c) [ ] Hipoparatireoza
d) [x] Criza tireotoxică

e) [ ] Embolie gazoasă
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţiile tiroidectomii includ următoarele, exceptînd:
a) [ ] Pareză de recurent
b) [ ] Mixedem
c) [ ] Criză tetanică
d) [ ] Criză tirotoxică
e) [x] Sindrom exoflatmic
---------------------------------------------------------------------
CM Tireotoxicoză prezintă:
a) [x] sindrom cardiovascular, digestiv şi neuropsihic
b) [x] particularităţi neuropsihic, legate de etiologie, vârstă, asociere morbidă
c) [x] suma manifestărilor clinice şi viscerale este consecinţă unui exces de hormoni tiroidieni
d) [ ] suma manifestărilor clinice nu este consecinţa unui excess de hormoni tiroidieni
e) [ ] toate enumerate sunt false
---------------------------------------------------------------------
CM Manifestările crizei tirotoxice includ:
a) [x] Hipertermie, tahicardie, hipertensiune
b) [ ] Termofobie, transpiraţii, parestezii
c) [x] Agitaţie, stare confuzională, vârsături
d) [ ] Exoftalmie, insomnie, atrofii musculare
e) [ ] Toate enumerate sunt false
---------------------------------------------------------------------
CS Care din următoarele modificări produse prin compresiunea hipertrofiei tiroidiene asupra
simpaticului cervical sunt corect expuse:
a) [ ] Turgescenţă, cianoza feţei
b) [ ] Tulburări cardio-respiratorii şi gastrice
c) [ ] Voce bitonală, afonie
d) [x] Mioză, enoftalmie, bradicardie, ptoza palpebrală
e) [ ] Tulburări cerebrale, lipotimii
---------------------------------------------------------------------
CS Care din aceste afirmaţii sunt corecte:
a) [ ] În tireoidită cronică Haşimoto se evidenţiază anticorpi antitiroglobulinici şi antimicrosomali
b) [ ] În boala Basedow se evidenţiază imunoglobulinele tireostimulatoare (LATS-P)
c) [ ] Tumorile benigne tirodiene sunt reprezentate de adenome
d) [ ] Timomul este o tumoră a timusului
e) [x] Toate afirmaţii sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitor la denumirea adenomului toxic tiroidian este exactă?
a) [ ] Este numit şi boala Graves-Basedow
b) [ ] Este numit guşa Hashimoto
c) [x] Este numit boala Plummer
d) [ ] Este numit guşa Riedel
e) [ ] Toate afirmaţiile sunt false
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii care declanşează apariţia crizei tirotoxice sunt:
a) [ ] Suspendarea terapiei
b) [ ] Agresiuni infecţioase sau agresiuni neuropsihice
c) [ ] Intervenţii chirurgicale insuficient pregătite
d) [ ] Toate afirmaţiile sunt false
e) [x] Toate afirmaţiile sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitoare la tumorile benigne ale tiroidei sunt corecte?
a) [x] Sunt reprezentate de adenome, sunt asimptomatice, se dezvoltă încet
b) [ ] Au debut acut cu evoluţie rapidă
c) [ ] Metastazarea este frecventă şi timpurie
d) [x] În 70% din cazuri apar ca noduli "reci" pe scintigramă
e) [ ] În 70% din cazuri apar ca noduli "calzi" pe scintigramă
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru diagnosticul unei guşi maligne preoperator sunt utile următoarele examinării:
a) [x] Scintigrama tiroidiană
b) [ ] Titrarea in ser a anticorpilor
c) [ ] Metabolismul bazal
d) [ ] Indicii de iodcaptare
e) [ ] Biopsie prin puncţie aspiraţie
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a) [x] Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi hipofizei
b) [ ] Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
c) [x] În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
d) [x] Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
e) [x] MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitor la tiroida cronică Riedel este falsă?
a) [ ] Glanda tiroidă este invadată de ţesut fibros sclerozant, dens
b) [ ] Poate însoţi alte afecţiuni fibrozante idiopatice
c) [ ] Clinic apare ca o guşă dură, lemnoasă
d) [x] Pacienţii prezentă guşă omogenă (nodulară bine deliminată, palpator moale)
131
e) [ ] Scintigrama cu I evidenţiază o captare difuză, neomogenă
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitor la tiroidită limfocitară Hashimoto sunt adevărate?
a) [x] Este boala autoimună
b) [x] Apare predominant la femei
c) [x] În serul pacienţilor se evidenţiază titruri mari de anticorpi antitiroidieni
d) [x] Boala este deseori familială însoţită cu alte afecţiuni autoimune
e) [ ] Clinic apare ca o guşă dură, lemnoasă, compresivă
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitor la tiroidita subacută de Quervain sunt false?
a) [x] Este mai frecventă la bărbaţi
b) [ ] Apare după un epizod de infecţie a căilor respiratorii superioare
c) [ ] Debutează cu ferbă/frison
d) [ ] Tiroida creşte rapid în volum, dureroasă la palpare
e) [x] Este o forma gravă de tireotoxicoză
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitor la neoplaziile endocrine multiple sunt incorecte?
a) [ ] Sunt
sindroame în care la acelaşi individ sunt prezente tumori interesând două sau mai multe
glande endocrine
b) [ ] Ambele forme MEN I şi MEN II au şi o componentă tiroidiană
c) [x] În formele MEN I şi MEN II lipseşte componenta tiroidiană
d) [ ] Sindromul MEN II prezintă trei varietăţi: tipul A, B şi tip familial
e) [x] Feocromocitoma este componentă a sindromului MEN I
---------------------------------------------------------------------
CS Care din următoarele afirmaţii referitor la sindromul Zollinger-Ellison sunt adevărate?
a) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison este responsabil de aproximativ 10% din ulcere duodenale

b) [ ] Tumora (gastrinoma) se localizează predominant în cefalopancreas, clinic se manifestă cu ulcer
peptic
c) [ ] Tumora se poate localiza şi în ficat, stomac, hilul splenic
d) [ ] Aproximativ 50-75% dintre ele sunt maligne
e) [x] Toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai sensibilă şi specifică metodă de identificare a pacienţilor cu sindromul Zollinger-Ellison
este:
a) [ ] Titrarea in ser a anticorpilor antitiroidieni
b) [x] Dozarea gastrinemiei serice
c) [ ] Aprecierea katecolaminelor
d) [ ] pH-metria sucului gastric
e) [ ] Toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitor la sindromul Zollinger-Ellison este falsă:
a) [ ] Ulcere din gastrinoame sunt de obicei de mărime moderată şi mică (sub 1 cm în diametru)
b) [ ] Diareea apare la mai mult de 1/3 din cazuri
c) [ ] Ulcerul peptic este prezent in 90-95% din cazuri
d) [x] Pacienţii cu gastrinoame au nivele serice ale gastrinei < 150 pg/ml
e) [ ] Sunt prezente steatoreea şi malabsorbţia vitaminei B12
---------------------------------------------------------------------
CM Sindromul Zollinger-Ellison are următoarea triadă caracteristică:
a) [x] Ulcere multiple sau multiplu recidivante, atipică, cu evoluţie gravă şi rapidă
b) [ ] Hiposecreţie gastrică cantitativă şi calitativă
c) [x] Chimismul gastric indică hipersecreţie bazală abudentă
d) [x] Tumoră gastrino-secretoare (gastrinom)
e) [ ] Valorile gastrinei serice sunt mult scăzute
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitor la feocromocitom este incorectă?
a) [ ] Boala reprezintă 1-5% din maladiile suprarenalelor
b) [ ] Are o incidenţă maximă între 20-35 de ani
c) [ ] Este o tumoră a celulelor cromafine
d) [ ] Mai frecvent se localisează în suprarenală dreaptă
e) [x] Este o tumoră malignă
---------------------------------------------------------------------
CS Semnul dominant caracteristic feocromocitomul este:
a) [ ] Hipotensiune arterială
b) [ ] Hipertermie
c) [ ] Termofobie
d) [x] Hipertensiune arterială

e) [ ] Insomnie
---------------------------------------------------------------------
CS Care din afirmaţii referitoare la tratamentul feocromocitomului este incorectă?
a) [ ] Extirparea tumorii este unica soluţie terapeutică
b) [ ] Gestulchirurgical trebuie precedat, însoţit şi urmat de tratamentul medicamentos de reglare a
tensiunii arteriale
c) [ ] Se practică enuclearea tumorii, rezecţia parţială a suprarenalelor sau adrenalectomia totală
d) [ ] Manipularea intraoperatorie a tumorii poate determină o criză hipertensivă
e) [x] Gestul chirurgical se efectuiază numai pe calea toracică
---------------------------------------------------------------------
CM Caracteristicele timomului:
a) [x] Este o tumoră a timusului
b) [ ] Este o tumoră a suprarenalelor
c) [ ] Este o tumoră a tiroidei
d) [ ] Tumora poate fi asimptomatică, cu semne clinice compresive sau cu sindroame concomitente
e) [x] Miastenia în combinaţie cu timom are un prognostic nefaborabil
---------------------------------------------------------------------
CS Care din afirmaţii referitoare la tabloul clinic al miasteniei, la bolnavii cu timoame, este
incorectă?
a) [ ] Debut acut şi decurgere malignă

b) [ ] Crize colinergice şa/sau miastenice
c) [ ] Dereglări severe motorice
d) [ ] Hipotrofii musculare
e) [x] Respiraţie parodoxală
---------------------------------------------------------------------
CM Din sindromul MEN-IIA fac parte:
a) [x] Carcinom medular multicentric

b) [x] Feocromocitomul
c) [x] Hiperparatiroidismul primar

d) [x] Hiperplazia de celule C
e) [ ] Hiperplazia timică
---------------------------------------------------------------------
CS Din sindromul MEN-IIB fac parte, exceptând:
a) [ ] Carcinom medular de tiroidă
b) [ ] Feocromocitomul
c) [ ] Ganglioneuroamele intestinale
d) [x] Insulinomul
e) [ ] Nervoamele mucoase
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul renal оn hiperparatiroidism se manifestă prin următoarele, exceptând:
a) [ ] Poliuria hipostenurică.
b) [ ] Litiatză renală.
c) [ ] Nefrocalcinoză.
d) [ ] Insuficienţă renală.
e) [x] Atonia vezicii urinare.
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru hiperparatiroidism sunt caracteristice următoarele manifestări, exceptând:
a) [ ] Scurtarea intervalului QT pe ECG
b) [ ] Hipotonia musculară.
c) [ ] Sindroamele radiculare.
d) [x] Reflexele osteotendinoase crescute.
e) [ ] Stările depresive, astenie.
---------------------------------------------------------------------
CM Următoarele semne clinice pledează pentru un hiperparatiroidism primar:
a) [x] Sete, poliurie, pierdere ponderală.
b) [ ] Crampe, fibrilaţii musculare.
c) [x] Slăbiciune generală şi musculară severă.
d) [x] Dureri în oasele supuse presiunii, fracturi patologice.
e) [ ] Tegumente îngroşate, depigmentate.
---------------------------------------------------------------------
CM Privind criza hiperparatiroidiană sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a) [ ] Se instalează lent.
b) [x] Apar greţuri, vome incoercibile, dureri acute abdominale.
c) [x] Se agravează insuficienţa renală cu trecere în coma uremică.
d) [ ] Scade temperatura corpului.
e) [x] Pot fi hemoragii gastroinestinale, edem sau infarct pulmonar.
---------------------------------------------------------------------
CM Criza hiperparatiroidiană impune următoarele măsuri terapeutice:
a) [x] Hidratare masivă cu soluţie NaCl 0,9% (500 ml repetat).
b) [ ] Sol. Diazepam 2,0 ml i/m repetat
c) [x] Forţarea diurezei cu sol. Furosemid 40 mg. i/v repetat.
d) [x] Sol. Hidrocortizoni hemisuccinati 100 mg. i/v repetat.
e) [ ] Sol. Paratireoidini 100 un. i/m.
---------------------------------------------------------------------
CM Criză tireotoxică se caracterizează prin:
a) [x] Hipertermie, tahicardie, hipertensiune
b) [ ] Termofobie, transpiraţii, parastezii
c) [x] Agitaţie, stare confuzională, vîrsaturi
d) [ ] Exoftalmie, insomnie, atrofii musculare
e) [ ] Enoftalm
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru diagnosticul unei guşi maligne sunt utile următoarele examinării:
a) [x] Scintigrafie tiroidiană

b) [ ] Titrare оn ser a anticorpilor
c) [ ] Metabolizmul bazal
d) [ ] Indicii de iodcaptare
e) [x] Biopsie prin puncţie
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) nu este caracteristic:
a) [ ] Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi hipofizei
b) [x] Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
c) [ ] În cadrul MEN1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
d) [ ] Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN1
e) [ ] MEN1 este o anomalie genetică autozomal dominantă
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitor la tiroidita subacută de Quervain sunt adevărate?
a) [ ] Este mai frecventă la bărbaţi

b) [x] Apare după un epizod de infecţie a căilor respiratorii superioare
c) [x] Debutează cu ferbă/frison
d) [x] Tiroida creşte rapid în volum, dureroasă la palpare
e) [ ] Este o forma gravă de tireotoxicoză
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul MEN-IIA nu include:
a) [ ] Carcinom medular multicentric

b) [ ] Feocromacitom
c) [ ] Hiperparatiroidizm primar
d) [ ] Hiperplazie de celule C
e) [x] Hiperplazie timica
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul MEN-IIB include, exceptând:
a) [ ] Carcinom medular de tiroidă
b) [ ] Feocromacitom
c) [ ] Ganglioneuroame intestinale
d) [x] Insulinom
e) [ ] Neuroame mucoase
---------------------------------------------------------------------
CS Care din semnele de mai jos sunt caracteristice unei crize tireotoxice?
a) [ ] Tegumente uscate, dermatite
b) [ ] Încurbaţii femurale, tibiale
c) [ ] Calcificare ganglionilor bazali (pe radiografia de craniu)
d) [x] Agitaţie, febra, tahicardie
e) [ ] Subţiere ciorticalei şi largire canalului medular al oaselor lungi
---------------------------------------------------------------------
CM Manifestările ce pot fi datorate exesului de hormonii tiroidieni în periferie sunt:
a) [x] Cardiotireoză
b) [x] Enteropatie tiretoxică

c) [x] Diabetul
d) [ ] Insuficienţa renală
e) [x] Hepatoză
---------------------------------------------------------------------
CM Manifestările ce pot fi datorate carenţei de hormonii tiroidieni în periferie sunt:
a) [x] Cardiopatia mixedematoasă
b) [x] Artopatii degenerative
c) [ ] Diabetul
d) [x] Litiază veziculară

e) [x] Distrofiile musculare
---------------------------------------------------------------------
CS Triada: exoftalm, tireomegalie, aritmie este relevatoare pentru:
a) [ ] Boala Hashimoto
b) [ ] Cancerul tiroidian
c) [ ] Guşa endemică
d) [ ] tiroidită cronică
e) [x] Boala Basedow
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul ocular în boala Basedow include, exceptând:
a) [ ] Strălucitarea şi fixitatea privirii
b) [ ] Retracţia pleoapei superioare
c) [ ] Convergenţa insuficientă a globilor oculari
d) [ ] Exoftalmia adevărată
e) [x] Exoftalmul
---------------------------------------------------------------------
51. Intrebarea nr. 51: Intrebarea1 Capitol: Cardiopatiile Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:
a) [x] CAP uneşte cârja aortei cu artera pulmonară
b) [ ] CAP uneşte aorta ascendentă cu artera pulmonară
c) [x] în perioada iniţială a CAP oxigenarea sângelui în circuitul mic este mărită
d) [x] iniţial în hipertenzia pulmonară miofibrele arteriolare se hipertrofiază
e) [x] în faza IV-a a hipertenziei pulmonare torentul sanguin îşi schimbă direcţia prin CAP
---------------------------------------------------------------------
CM Canalul arterial permiabil (CAP), selectaţi răspunsul corect:
a) [x] în caz de CAP după naştere tensiunea sângelui în artera pulmonară este mai mare decât în aortă
b) [ ] pentru
CAP în debut este caracteristic suflul sistolo-diastolic în prezenţa fluxului sanguin
unidirecţional
c) [x] viciul CAP poate trece din palid оn cianotic
d) [x] la bolnavii cu CAP în debut are loc hipervolemia pulmonară
e) [x] în CAP, în lipsa tratamentului chirurgical, cele mai severe schimbări în primul rând au loc în
micul circuit sanguin
---------------------------------------------------------------------
CM Canalul arterial permiabil (CAP) - selectaţi răspunsul corect:
a) [x] ocluzia CAP poate fi efectuată fără toracotomie
b) [x] operaţia pe CAP se efectuează prin toracotomie cu ligaturarea canalului
c) [x] operaţia pe CAP poate consta în secţionarea şi suturarea capătului aortal şi pulmonar
d) [ ] la lichidarea CAP în ligatură mai frecvent poate fi antrenat nervul vag
e) [x] la ligaturarea CAP оn ligatura mai frecvent poate fi antrenat nervul recurent
---------------------------------------------------------------------
CM Defectul septului ventricular (DSV), selectat răspunsul răspunsul corect:
a) [x] in DSV suflul sistolic se propagă pe toată cutia toracică
b) [x] viciul din palid se poate transforma оn cianotic
c) [ ] operaţia paliativă poate fi efectuată numai după vârsta de un an
d) [x] operaţia paliativă poate fi efectuată în primele trei luni de viaţă
e) [x] operaţia efectuată în faza cianogenă este neefectivă
---------------------------------------------------------------------
CM Defectul septului atrial (DSA), care este răspunsul incorect ?
a) [x] în plastia defectului septului se aplică surjet încotinuu
b) [x] în plastia DSA se aplică suturi punctate
c) [ ] electrocardiografia depistează semne de suprasolicitare numai a camerelor drepte ale inimii
d) [x] ventriculul stâng rămâne subsolicitat
e) [x] schimbările morfologice în micul circuit sangvin apar treptat
---------------------------------------------------------------------
CM Pericardita constrictivă, selectat răspunsul este corect:
a) [x] micul circuit sangvin este antrenat оn proces prin comprimarea venelor pulmonare
b) [x] ficatul relativ devreme se măreşte datorita strangulării venei cave inferioare şi a atriului drept
c) [x] operaţia constă în pericardectromie totală
d) [ ] operaţia constă în pericardectomie subtotală
e) [x] după pericardectomie inima se lasă denudată
---------------------------------------------------------------------
CM Insuficienţa tricuspidă, selectaţi răspunsul corect:
a) [x] pulsează excesiv venele jugulare

b) [ ] pulsează excesiv arterele carotide
c) [x] in ficat, ca urmare a stazei venoase, evoluează ciroza hepatică
d) [x] apar edeme periferice
e) [x] viciul poate fi corectat prin plastia valvei, оngustarea inelului fibros, aplicarea protezei
valvulare
---------------------------------------------------------------------
CM Coarctaţia aortei, selectaţi răspunsul corect:
a) [x] îngustarea aortei are loc după începutul arterei brahiocefalice
b) [x] îngustarea are loc distal de artera subclavă stângă
c) [ ] sângele trece în partea inferioară a corpului prin artera subclavă dilatată
d) [x] tensiunea în arterele femorale este micşorată
e) [x] plastia
în coarctaţia aortei constă în excizia segmentului îngustat cu suturarea termino-
terminală sau şutare cu proteză vasculară ori aplicarea protezei vasculare
---------------------------------------------------------------------
CM Stenoza izolată a arterei pulmonare (SIAP), selectaţi răspunsul corect:
a) [x] în SIAP îngustarea poate fi valvulară sau subvalvulară
b) [x] in SIAP trunchiul arterei pulmonare este dilatat
c) [x] în SIAP tensiunea în micul circuit sangvin reflector se măreşte
d) [ ] în SIAP zgomotul doi pe artera pulmonară este diminuat
e) [x] operaţia
în SIAP consta în comisurotomie deschisa, excizia surplusului muscular, aplicarea
peticului din material plastic
---------------------------------------------------------------------
CM Tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:
a) [x] se caracterisează prin cianoză excesivă

b) [x] sunt forme care periodic (mai ales la repaus) devin acianotice
c) [x] sunt asociate frecvent de lipotimii
d) [x] minut volumul circulant оn micul circuit sangvin este diminuat
e) [ ] atriul stвng este suprasolicitat
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul chirurgical în tetrada Fallot, selectaţi răspunsul corect:
a) [x] operaţia
radicală presupune dilatarea arterei pulmonare, plastia defectului septal cu deplasarea
aortei spre ventriculul sting
b) [x] operaţiile paliative sunt mai efective pînă la vârsta de trei ani
c) [x] mai
frecvent în operaţia paliativă se restituie anastomoza a.subclavă - ramura arterei
pulmonare pe dreapta
d) [ ] în tetrada Fallot numărul eritrocitelor este diminuat
e) [x] la ECG predomină semne de suprasolicitare a ventricului drept
---------------------------------------------------------------------
CM Tamponada cardiacă se traduce prin următoarele semne:
a) [x] presiune venoasă crescută
b) [x] şoc
c) [x] minut-volum cardiac scăzut

d) [ ] umplere diastolică a inimii crescută
e) [x] tensiune arterială scăzută
---------------------------------------------------------------------
63. Intrebarea nr. 63: Intrebarea13 Capitol: Cardiopatiile Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Un semn radiografic important în pericardita cronică constrictivă îl constituie:
a) [ ] inima mică
b) [ ] deplasarea bronhiei drepte
c) [ ] hilii pulmonari mai bogaţi
d) [x] calcificarea pericardului
e) [ ] poziţia înaltă a cupolei diafragmatice
---------------------------------------------------------------------
CS Care grupe de pacienţi cu tetralogia Fallot sunt supuse intervenţiei chirurgicale ?
a) [x] toţi bolnavii
b) [ ] bolnavii cu hipertrofia a ventricului drept
c) [ ] bolnavii cu predominanţa stenozei arterei pulmonare
d) [ ] bolnavii cianotici
e) [ ] numai bolnavii оn vвrsta de peste 15 ani
---------------------------------------------------------------------
CS Cel mai frecvent defect cardiac congenitale este:
a) [x] comunicarea interventriculară

b) [ ] comunicarea interatrială
c) [ ] persistenţa canalului arterial
d) [ ] transpoziţia vaselor mari
e) [ ] tetrada Fallot
---------------------------------------------------------------------
CS Pulsul slab pe artera radială este caracteristic pentru:
a) [x] stenoza valvulară aortică
b) [ ] coarctaţia aortică
c) [ ] canalul arterial persistent
d) [ ] stenoza mitrală
e) [ ] tetrada Fallot
---------------------------------------------------------------------
CM Anevrismul aortei ascendente poate fi determinat de următoarele cauze:
a) [x] sindromul Marfan
b) [ ] traumatism
c) [x] sifilis
d) [x] ateroscleroză
e) [x] necroza chistică a mediei Erdheim

---------------------------------------------------------------------
CS Anevrismul disecant al aortei toracice este favorizat, in primul rind, de:
a) [ ] ateroscleroză
b) [ ] sifilis
c) [x] degenerescenta tunicii medii

d) [ ] traumatism
e) [ ] coarctaţia de aortă
---------------------------------------------------------------------
CM Stenoza mitrală poate rezulta din următoarele:
a) [x] scăderea a debitului cardiac
b) [x] fibrilaţie arterială
c) [x] embolie sistemică
d) [ ] creşterea a rezistenţei periferice
e) [x] edem pulmonar
---------------------------------------------------------------------
CM Indicaţii pentru by-passul coronarian sunt date de:
a) [x] angina severă refractară la tratamentul conservator
b) [x] angina in progresie
c) [x] infarctul în anamneză şi boala vasculară coronariană
d) [ ] infarctul în anamneză şi leziune univasculară
e) [ ] angina pectorala in regresie
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul chirurgical în stenoza aortică este indicat în următoarele cazuri:
a) [x] când gradientul de tensiune prin valvulă depăşeşte 50 mm Hg
b) [x] când stenoza se asociază cu angină
c) [x] cind exista viciu cardiac asociat
d) [ ] la toţi bolnavii
e) [ ] cind incepe hipertrofia ventricului stâng
---------------------------------------------------------------------
72. Intrebarea nr. 72: Intrebarea1 Capitol: Maladiile pleuro-pulmon. nesupurative Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Autor: V. Hotineanu
CS Chistul hidatic pulmonar este o afecţiune:
a) [ ] Micotică
b) [x] Parazitară
c) [ ] Bacilară
d) [ ] Virală
e) [ ] Provocată de protozare
---------------------------------------------------------------------
dificultate: mediu Punctajul: 10 Autor: V. Hotineanu
CM Starea adultă a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus trăieşte şi se dezvoltă în
intestinul, exceptând intestinul:
a) [ ] Câinelui
b) [x] Omului
c) [ ] Vulpii
d) [x] Bovinelor
e) [ ] Lupului
---------------------------------------------------------------------
CM Starea larvară (tumorală) a viermelui cestod Taenia echinococcus granulosus se dezvoltă în
viscerele, exceptând viscerele:
a) [ ] Porcinelor
b) [x] Vulpii
c) [ ] Rozătoarelor
d) [ ] Omului
e) [x] Cвinelui
---------------------------------------------------------------------
CS Care este calea principală de infestare în hidatidoza pulmonară primară?
a) [ ] Calea respiratorie
b) [x] Calea digestivă
c) [ ] Calea directă prin mucoase
d) [ ] Calea directă prin muşcături
e) [ ] Calea directă prin tegumente
---------------------------------------------------------------------
CM Echinococoză pulmonară secundară se produce pe:
a) [ ] Cale enterogenă
b) [x] Cale bronhogenă
c) [ ] Prin mucoase
d) [x] Pe cale hematogenă
e) [ ] Pe cale limfogenă
---------------------------------------------------------------------
CS În cazurile de infestare a organismului cu larva Taenia echinococcus granulosus plămânii se
afectează în următoarele proporţii:
a) [ ] 5-10%
b) [ ] 15-20%
c) [x] 25-30%
d) [ ] 35-50%
e) [ ] 60-80%
---------------------------------------------------------------------
CS Care dintre cele enumerate reprezintă elementele structurale proprie ale chistului hidatic
pulmonar, exceptând:
a) [ ] Membrana chitinoasă
b) [x] Adventiţia
c) [ ] Membrana proligeră
d) [ ] Scolecşii
e) [ ] Veziculele-fiice
---------------------------------------------------------------------
CS Lichidul hidatic conţine următoarele substanţe şi formaţiuni, exceptind:
a) [ ] Substanţe albuminoide
b) [ ] Glucide şi enzime glicolitici
c) [x] Embrionul exacant (oncosfera)
d) [ ] Scolecşii
e) [ ] Vezicule-fiice, scolecşii
---------------------------------------------------------------------
CS Care din indicii enumeraţi ale hemogramei sunt caracteristici pentru hidatidoza pulmonară
necomplicată?
a) [ ] Leucocitoza
b) [x] Eozinofilia
c) [ ] Bazofilia
d) [ ] Limfopenia
e) [ ] Monocitoza
---------------------------------------------------------------------
CS Care este cel mai frecvent simptom оn chistul hidatic pulmonar necomplicat:
a) [ ] Durerea toracică
b) [ ] Urticaria
c) [x] Tusea
d) [ ] Febra
e) [ ] Hemoptizia
---------------------------------------------------------------------
CS Care din complicaţii chistului hidatic pulmonar se asociază cu şoc anafilactic?
a) [ ] Ruperea оn bronhie
b) [ ] Supuraţia
c) [x] Ruperea în cavitatea pleurală

d) [ ] Ruperea în bronhie cu aspiraţie în plămânul sănătos
e) [ ] Hemoragia
---------------------------------------------------------------------
CS Semnele radiologice clasice în hidatodoza pulmonară necomplicată sunt:
a) [ ] Opacitate rotunda-ovalară de intensitate solidă cu calcificări

b) [x] Opacitate
rotunda cu contur şters de intensitate subcostală, care la examenul radioscopic
prezintă mobilitate cu mişcările respiratorii
c) [ ] Opacitate rotundă cu contur şters de intensitate costală imobilă la mişcările respiratorii
d) [ ] Imagină rotunda cu nivel lichidian orizontal
e) [ ] Opacitate intensă, neregulată şi neomogenă
---------------------------------------------------------------------
CS Diagnosticul diferenţial al chistului hidatic pulmonar rupt în bronhie se face cu următoarele
patologii, exceptând:
a) [ ] Tuberculoza excavată
b) [ ] Empiemul închistat cu fistulă bronşică
c) [ ] Cancerul cavitar
d) [x] Tuberculomul (granulomul) pulmonar
e) [ ] Abcesul pulmonar
---------------------------------------------------------------------
CS Care din intervenţiile chirurgicale pentru chistul hidatic pulmonar necomplicat este mai frecvent
utilizată?
a) [ ] Rezecţia pulmonară
b) [ ] Chistotomia cu drenarea a cavităţii restante
c) [x] Chistotomia cu desfiinţarea cavităţii restante
d) [ ] Chistotomiile cu perichistectomie
e) [ ] Echinococectomia vidioasistată
---------------------------------------------------------------------
CM În care din următoarele situaţii în chistul hidatic este indicată rezecţia pulmonară?
a) [ ] Chistul hidatic cu ruperea оn bronhie

b) [x] Chistul hidatic suportat cu pioscleroza pulmonară
c) [x] Chistul hidatic cu stenoze bronşice cu lipsa condiţiilor de reexpansionare a parenchimului
d) [ ] Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală
e) [ ] Chistul hidatic necomplicat
---------------------------------------------------------------------
CM În care situaţii enumerate ale echinococozei pulmonare tratamentul chimioterapeutic cu
derivaţii benzilmidozolici se practica ca metoda unică?
a) [ ] Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală

b) [x] Chistul hidatic de dimensiuni mici
c) [x] Hidatidoza pulmonară difuză bilaterală
d) [ ] Hidatidoza pulmonară şi hepatică
e) [x] Boli concomitente decompensate
---------------------------------------------------------------------
CM Care din afirmaţiile enumerate se referă la chisturile aeriene pulmonare?
a) [x] Apar ca urmare a unor antecedente patologice

b) [ ] Au înveliş bronşic
c) [x] Apar la o vârstă mai mare
d) [ ] Se depistează în sechestraţiile pulmonare intralobare
e) [x] Se caracterizează prin caracterul schimbător al imaginilor radiologice
---------------------------------------------------------------------
CS Care din complicaţiile enumerate ale chisturilor aeriene pulmonare subpleurale este cea mai
frecventă?
a) [ ] Supuraţia
b) [x] Pneumotoraxul spontan

c) [ ] Hemoptizia
d) [ ] Cancerizarea
e) [ ] Sindromul compresiv
---------------------------------------------------------------------
CS Diagnosticul diferenţial al chisturilor aeriene pulmonare se face cu următoarele afecţiuni,
exceptând:
a) [ ] Tuberculoza excavată
b) [ ] Cancerul cavitar
c) [x] Hidatidoza pulmonară necomplicată
d) [ ] Abcesul piogen pulmonar
e) [ ] Pleurezia purulentă interlobară cu fistula bronşica
---------------------------------------------------------------------
CS Care din investigaţiile enumerate sunt primordiale оn stabilirea diagnosticului de chist aerian
pulmonar:
a) [ ] Investigaţia cu radionuclizi
b) [ ] Toracoscopia
c) [x] Investigaţii radiologice

d) [ ] Bronhoscopia
e) [ ] Investigaţiile citologice şi morfologice
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda terapeutică de elecţie în tratamentul chisturilor aerienie supurate este:
a) [ ] Bronhoscopia cu lavaj
b) [ ] Electrocoagularea bulelor prin toracoscopie
c) [x] Rezecţia pulmonara
d) [ ] Excizia peretelui chistului
e) [ ] Drenarea transparietală
---------------------------------------------------------------------
CS Factorul etiologic al revărsatului pleural nesupurativ este, exceptând:
a) [ ] Trauma canalului limfatic toracic (chilotoraxul)
b) [ ] Traumatismul toracelui cu lezarea pleurei, arterelor intercostale, parenchimului pulmonar
(hemotoraxul)
c) [ ] Revărsatul plevral pancreatogen
d) [x] Ruperea abcesului pulmonar în cavitatea pleurală
e) [ ] Revărsatul pleural malign (metastatic)
---------------------------------------------------------------------
CS Care din metodele enumerate este metoda de elecţie de investigaţie pentru stabilirea aspectului
revărsatului pleural ?
a) [ ] Investigaţiile radiologice
b) [ ] Toracoscopia
c) [x] Puncţia pleurală cu recoltarea lichidului pentru examenul biochimic şi citologic

d) [ ] Investigaţiile cu radionuclizi
e) [ ] Ultrasonografia
---------------------------------------------------------------------
CM Care din afirmaţiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv (idiopatic) ?
a) [x] Este o urgenţa medico-chirurgicală
b) [ ] survine pe leziuni preexistente
c) [x] apare brusc
d) [x] de regulă, fără o cauză cunoscută anterior
e) [ ] se depistează preponderent la copii
---------------------------------------------------------------------
CM Care sunt condiţiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan:
a) [x] Existenţa unui loc de minimă rezistenţa

b) [ ] Vвrsta
c) [x] Intervenţia unui element declanşator (efort fizic, tuse)

d) [ ] Existenţa bolilor asociate
e) [ ] Sexul
---------------------------------------------------------------------
CS Perturbările respiratorii şi cardiovasculare în pneumotoraxul spontan sunt produse primordial
de:
a) [ ] Patologia de bază
b) [x] Sindromul de compresiune endotoracică
c) [ ] Durere
d) [ ] Boli concomitente
e) [ ] Vârstă
---------------------------------------------------------------------
CS Tabloul clinic al pneumotoraxului spontan acut este determinat primordial de următoarele,
exceptând:
a) [ ] Forma patomorfologică
b) [ ] Atelectazia pulmonară
c) [ ] Caracterul schimbărilor patomorfologice în plămâni
d) [ ] Funcţia sistemului cardiovascular
e) [x] Funcţia sistemului urinar
---------------------------------------------------------------------
CS Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru pneumotoraxul cu supapă, excepând:
a) [ ] Dureri violente
b) [ ] Dispnea pronunţată
c) [ ] Bombarea unui semitorace
d) [ ] Turgeshenţa venelor gâtului şi a membrilor superioare
e) [x] Hemoptiziile
---------------------------------------------------------------------
100. Intrebarea nr. 100: Intrebarea29 Capitol: Maladiile pleuro-pulmon. nesupurative Mod de punctare: A1 Grad
de dificultate: scazut Punctajul: 10 Autor: V. Hotineanu
CS Semnele radiologice caracteristice pentru pneumotoraxul compresiv sunt, exceptând:
a) [ ] Hipertransparenţa unui hemitorace

b) [ ] Deplasarea pronunţata a mediastinului
c) [ ] Colabarea plămânului
d) [ ] Deplasarea semidiafragmului corespunzător spre cavitatea peritoneală
e) [x] Balansarea mediastinului
---------------------------------------------------------------------
de dificultate: mediu Punctajul: 10 Autor: V. Hotineanu
CM Care metodă de investigaţie din cele enumerate nu se va efectua imediat după momentul acut
al pneumotoraxului spontan?
a) [ ] Radiografia de cadru şi tomografia

b) [ ] Investigaţiile cu radionuclizi
c) [x] Bronhografia
d) [ ] Toracoscopia
e) [x] Fistulografia
---------------------------------------------------------------------
CM Complicaţiile cele mai frecvente ale pneumotoraxului nerezolvat sunt:
a) [ ] Hemoragie
b) [x] Empiemul pleural

c) [ ] Cancerizarea cavităţii pleurale
d) [ ] Tuberculizarea cavităţii pleurale
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul conservator în pneumotoraxul spontan acut este indicat în următoarele situaţii,
exceptând:
a) [ ] Pneumotoraxul benign
b) [ ] Pneumotoraxul închis
c) [ ] Pneumotoraxul de volum mic (15-20%)
d) [x] Piopneumotoraxul
e) [x] Pneumotoraxul deschis cu fistulă bronşică importantă

---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul chirurgical minor în pneumotoraxul spontan include următoarele procedee,
exceptând:
a) [ ] Pleurotomia tip Bulau

b) [ ] Pleurotomia "minima" cu drenaj pleural aspirativ
c) [ ] Drenajul pleural valvular
d) [ ] Toracoscopia cu coagularea bilelor
e) [x] Rezecţia pulmonară
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul chirurgical major (rezecţia pulmonară, pleurectomia parţială, decorticarea
pulmonară, pleurotoracotomia largă) este utilizat în următoarele situaţii, exceptând:
a) [ ] Pneumotoraxul recidivant
b) [ ] Piopneumotoraxul
c) [ ] Pneumotoraxul cronicizat
d) [ ] Hidropneumotoraxul hidatic
e) [x] Hemopneumotoraxul mic
---------------------------------------------------------------------
CS Care este procedeul terapeutic primordial în ajutorul medical de urgenţă majoră în
pneumotoraxul cu supapă?
a) [ ] Administrarea oxigenului
b) [ ] Administrarea analepticilor respiratori
c) [x] Transferarea pneumotoraxul cu supapă în pneumotoraxul deschis
d) [ ] Administrarea cardiotonicelor
e) [ ] Respiraţie controlată
---------------------------------------------------------------------
CS Pneumotoraxul spontan acut se vindică prin medicaţii, exuflaţii şi practicarea metodelor
chirurgicale minore în următoarele proporţii:
a) [x] 85-90%
b) [ ] 75-80%
c) [ ] 65-70%
d) [ ] 55-60%
e) [ ] 45-50%
---------------------------------------------------------------------
108. Intrebarea nr. 108: Intrebarea1 Capitol: Maladiile pulmonare supurative Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Autor: V.Hotineanu
CS Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului şi gangrenei pulmonare este:
a) [x] factorul bronhogen

b) [ ] traumatismele
c) [ ] boala bronşiectactică
d) [ ] emboliile septice
e) [ ] răspândirea infecţiei din focare purulente din vecinătate
---------------------------------------------------------------------
CS Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:
a) [ ] reactivitatea imunologica scăzuta

b) [ ] vвrsta оnaintata a pacientului
c) [ ] bolile concomitente
d) [ ] flora microbiană
e) [x] reactivitatea imunologică scăzuta şi flora microbiana
---------------------------------------------------------------------
CS Care flora microbiana mai frecvent provoacă declanşarea gangrenei pulmonare?
a) [ ] protozoarele
b) [ ] fungii
c) [ ] flora microbiana aeroba gram-pozitiva

d) [ ] flora microbiana aeroba gram-negativa
e) [x] flora microbiana anaeroba neclostridiană
---------------------------------------------------------------------
CS Care este localizarea mai frecvente a abceselor pulmonare prin aspiraţie?
a) [ ] segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori

b) [ ] segmentele laterale ale lobilor inferiori
c) [ ] segmentele apicale ale lobilor superiori
d) [ ] segmentele anterioare ale lobilor superiori
e) [x] segmentele posterioare ale plămânilor (preponderent lobii superior)
---------------------------------------------------------------------
dificultate: mediu Punctajul: 10 Autor: V.Hotineanu
CM Abcesele de origine bronhogenică în majoritatea cazurilor sunt:
a) [ ] multiple
b) [ ] periferice
c) [x] solitare
d) [x] centrale
e) [ ] bilaterale
---------------------------------------------------------------------
CM Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:
a) [ ] centrale
b) [x] multiple
c) [x] periferice
d) [ ] solitare
e) [x] bilaterale
---------------------------------------------------------------------
CS Care simptom nu este caracteristic pentru I faza a abcesului pulmonar acut?
a) [ ] tusea
b) [ ] sindromul de intoxicatie septico-purulenta

c) [x] expectoraţia purulentă
d) [ ] dispneea
e) [ ] sindromul algic
---------------------------------------------------------------------
CM Care sindrom se diminuează în faza a două a abcesului pulmonar acut?
a) [ ] hemoptizia
b) [ ] tusea
c) [ ] expectoraţie
d) [x] dispneea
e) [x] intoxicaţia septico-purulenta

---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este:
a) [ ] sindromul de hiperinflatie pulmonara
b) [x] sindromul de condensare pulmonara
c) [ ] devierea mediastinului contralateral
d) [ ] sindromul fizic cavitar
e) [ ] sindromul de revărsat pleural
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul fizic caracteristic pentru faza a doua a abcesului pulmonar acut:
a) [ ] sindromul de hiperinflaţie pulmonară

b) [ ] sindromul de condensare pulmonară
c) [ ] devierea mediastinului contralateral
d) [x] sindromul fizic cavitar
e) [ ] sindromul de revărsat pleural
---------------------------------------------------------------------
CS Care metoda paraclinică de diagnostic este mai informativa in faza I a abcesului pulmonar acut ?
a) [ ] scanarea cu radionuclizi
b) [ ] bronhoscopia
c) [x] tomografia asociata cu puncţie transtoracală

d) [ ] ultrasonografia
e) [ ] bronhografia
---------------------------------------------------------------------
CM Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar acut este:
a) [ ] angiopulmonografia
b) [x] radiografia de ansamblu în doua proiecţii

c) [x] scanarea cu radionuclizi
d) [ ] tomografia
e) [ ] ultrasonografia
---------------------------------------------------------------------
CS Imaginea radiologica caracteristica pentru gangrena pulmonara este:
a) [ ] condensarea plămânului
b) [ ] sindromul de hiperinflaţie
c) [ ] formaţiunea cavitară solitară
d) [ ] imaginea lichidiana plina bine delimitată
e) [x] opacitatea pulmonara răspândită cu focare de destrucţie /fagure de albină/
---------------------------------------------------------------------
CS Cu care forma a empiemului inchistat diagnosticul diferenţial a abcesului pulmonar este mai
dificil?
a) [ ] empiem apical
b) [ ] empiem mediastinal
c) [x] empiem interlobar cu fistula bronşică
d) [ ] empiem parietal
e) [ ] empiem supradiafragmal
---------------------------------------------------------------------
CS Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al abcesului pulmonar
este mai dificil de efectuat?
a) [ ] cancerul pulmonar forma atipică

b) [ ] tuberculoza pulmonara forma excavată
c) [x] chist supurat cu fistulă bronşică
d) [ ] boala bronşiectatică
e) [ ] abcesul mediastinal
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţia cea mai frecventa a abcesului piogen pulmonar acut:
a) [ ] generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă
b) [x] piopneumotoraxul
c) [ ] hemoragia
d) [ ] mediastenita acută
e) [ ] afectarea plămânului sănătos
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai gravă şi periculoasă complicaţie a abcesului pulmonar acut este:
a) [ ] pleurezia seroso-fibrinoasa
b) [ ] pleurezia purulenta
c) [ ] pleurezia purulenta cu fistula bronşică
d) [x] hemoragia profuză
e) [ ] medistenita acută
---------------------------------------------------------------------
CS Hemoragia profuză survine mai frecvent în:
a) [ ] boala bronşiectatică
b) [ ] abcesele pulmonare
c) [ ] tuberculoza pulmonară
d) [ ] cancerul pulmonar
e) [x] gangrena pulmonară
---------------------------------------------------------------------
CS În gangrena şi în abcesele pulmonare acute cea mai frecventă sursă a hemoragiei profuze o
constituie:
a) [ ] eroziunile mucoasei bronhiilor

b) [ ] ramurile arterei pulmonare
c) [ ] arterele intercostale
d) [ ] cârja şi aorta toracică
e) [x] arterele bronşice
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda veritabilă de determinare a florei microbiene in abcesul si gangrena pulmonară este:
a) [ ] analiza sputei expectorate

b) [ ] analiza lichidului de lavaj aspirat
c) [ ] analiza conţinutului aspirat in timpul bronhoscopiei
d) [ ] analiza frotilui nazo-faringian
e) [x] analiza materialului prin puncţia transtoracală
---------------------------------------------------------------------
CM Metodele principale de tratament ale abceselor şi gangrenei pulmonare sunt:
a) [x] corecţia metabolismului hidro-salin

b) [x] antibioticoterapia
c) [x] dezintoxicaţia
d) [x] asanarea locala a focarului purulent

e) [ ] imunocorecţia activă
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie pentru asanarea a abcesului pulmonar acut este:
a) [ ] inhalaţii cu aerozoli
b) [ ] drenajul postural
c) [x] toracopleuropneumocinteza cu drenare
d) [ ] lavajul bronşic prin cateterism
e) [ ] bronhoscopia cu lavaj
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie în asanarea a abceselor voluminoase cu sechestre şi intoxicaţie septică
pronunţată este:
a) [ ] toracopneumocinteza cu drenaj
b) [ ] bronhoscopia
c) [ ] lavajul bronsic prin cateterism

d) [ ] microtraheostomia
e) [x] toracopneumotomia şi drenarea abcesului

---------------------------------------------------------------------
CS Care din metodele de hemostaza practic nu este realizabila in hemoragiile din abcesele
pulmonare?
a) [ ] bronhoscopia cu obstruarea bronhiei de drenaj
b) [x] colabarea plămânului afectat
c) [ ] embolizarea arterelor bronşice
d) [ ] toracopneumotomia şi suturarea vaselor in cavitatea abcesului
e) [ ] rezecţia pulmonara
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda terapeutică de elecţie în gangrena pulmonara complicată cu hemoragii repetate şi
importante este:
a) [ ] bronhoscipia cu lavaj
b) [ ] punctia pleurala repetata
c) [ ] pleurotomie minima (inchisa)
d) [ ] toracopneumotomie cu tamponament
e) [x] rezecţia pulmonara
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de baza a tratamentului local, in cazul rupturii abcesului piogen sau gangrenos in
cavitatea pleurala, este:
a) [ ] bronhoscopia cu lavaj
b) [ ] puncţia pleurala repetată
c) [ ] pleurotomia minimă (închisă)
d) [x] toracotomia largă, asanarea, drenarea cavitaţii pleurale şi abcesului
e) [ ] rezecţia pulmonară
---------------------------------------------------------------------
CS În aprecierea rezultatelor tratamentului conservator al abcesului pulmonar acut, care afirmaţie
nu este corectă?
a) [ ] însănătoşirea are loc în 80-85% cazuri

b) [ ] însănătoşirea definitivă (clinică şi morfopatologică) - în 25 -40% cazuri
c) [ ] însănătoşirea numai clinica se marchează în 35-50% cazuri
d) [x] cronicizarea procesului are loc în 50% din cazuri
e) [ ] mortalitatea constituie 1-2%
---------------------------------------------------------------------
CM Care din cauzele enumerate conduc la cronicizarea abcesului pulmonar?
a) [x] tratamentul consevator întârziat

b) [x] terapia antibacteriană defectuoasă
c) [ ] localizarea apicală a abcesului
d) [x] terapia de detoxifiere neadecvată
e) [x] abcesul pulmonar voluminos cu sechestre, asanat defectuos
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţia cea mai gravă a abcesului pulmonar cronic este:
a) [ ] tuberculizarea cavităţii reziduale

b) [ ] suprainfectarea cu fungi
c) [x] amiloidoza viscerală
d) [ ] hemoptizia
e) [ ] pioscleroza cu bronşiectazii secundare

---------------------------------------------------------------------
CS Metoda cea mai eficace de diagnostic in abcesul cronic este:
b) [ ] scanarea cu radionuclizi
c) [ ] radiografia de ansamblu
d) [ ] bronhoscopia
e) [x] tomografia şi bronhografia

---------------------------------------------------------------------
CS Care din formele evolutive ale abcesului pulmonar cronic nu vor fi supuse tratamentului
chirurgical?
a) [ ] hemoragiile repetate
b) [x] cavitatea restantă asimptomatică
c) [ ] progresarea piosclerozei
d) [ ] acutizarea frecventă a procesului septico-purulent
e) [ ] cancerizarea cavităţii restante
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie în tratamentul abcesului pulmonar cronic este:
a) [ ] tratamentul medical general

b) [ ] bronhoscopia cu lavaj
c) [ ] toracopneumotomia cu drenaj
d) [ ] terapia antibacteriană
e) [x] rezecţia pulmonară
---------------------------------------------------------------------
CM Care din complicaţiile enumerate apar mai frecvent în perioada precoce la bolnavii operaţi
pentru supuraţii parenchimatoase pulmonare?
a) [ ] bronhospasmul
b) [ ] plămânul de stres
c) [x] atelectaziile
d) [x] sindromul de încărcare bronşica

e) [ ] bronhopneumoniile
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai periculoasa complicaţie pleurala în rezecţiile pulmonare este generată de:
a) [ ] pleureziile purulente
b) [ ] fistula bronşică
c) [ ] supuraţia plăgii
d) [x] hemoragiile
e) [ ] atelectaziile
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda primordială de profilaxie a empiemului pleural în rezecţiile pulmonare efectuate pentru
supuraţiile parenchimatoase este:
a) [ ] corecţia homeostazei
b) [ ] administrarea preparatelor antibacteriene
c) [ ] corecţia stării imunologice
d) [x] reexpansionarea plămânului şi drenarea adecvată
e) [ ] inhalaţiile aerozolice
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele afirmaţii, referitoare la structura anatomică a plămânilor, nu este corecta?
a) [ ] plămânul stâng este alcătuit din doi lobi

b) [ ] plămânul drept este alcătuit din trei lobi
c) [x] plămânul stâng este alcătuit din trei lobi
d) [x] plămânul drept este alcătuit din doi lobi
e) [ ] plămânul drept are lob mediu
---------------------------------------------------------------------
CS Segmentele lobilor plămânilor sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] lobul superior al plămânului drept are trei segmente /1,2,3/

b) [x] lobul mediu are un segment /4/
c) [ ] lobul inferior pe dreapta - 5 segmente /6,7,8,9,10/
d) [ ] lobul superior pe stвnga - 5 segmente /1,2,3,4,5/
e) [ ] lobul inferior pe stвnga - 4 segmente /6,8,9,10/
---------------------------------------------------------------------
CM Locul de plecare al arterelor bronşice este:
a) [ ] artera pulmonară
b) [x] arterele intercostale
c) [ ] artera axilară
d) [x] artera subclavia
e) [x] aorta
---------------------------------------------------------------------
CS Mucoasa bronhiilor este tapetată cu:
a) [ ] epiteliu alveolar
b) [x] epiteliu ciliat
c) [ ] mezoteliu
d) [ ] endoteliu
e) [ ] epiteliu pavimentos
---------------------------------------------------------------------
CS Peretele bronhiilor are următoarele straturi, exceptând:
a) [ ] stratul mucos şi membrana proprie

b) [ ] stratul muscular
c) [ ] stratul submucos
d) [x] stratul adipos-celular
e) [ ] stratul fibros-cartilaginos şi adventitia
---------------------------------------------------------------------
CS Care din indicii volumului respirator nu este corect?
a) [ ] volumul inspirator de rezervă - 1500-2000 ml
b) [x] volumul expirator de rezervă - 500 ml
c) [ ] volumul rezidual - 1000-1300 ml
d) [ ] volumul respirator - 400-500 ml
e) [ ] volumul respirator pe minută - 5000-10000 ml
---------------------------------------------------------------------
CS Care din indicii capacităţii pulmonare nu este corect?
a) [ ] capacitatea vitală - 3000-4000 ml
b) [ ] capacitatea totală - 4000-5300 ml
c) [ ] capacitatea inspiratorie - 2400-3200 ml
d) [x] capacitatea reziduală funcţională - 1500 ml
e) [ ] capacitatea respiratorie maximă - 128000 ml
---------------------------------------------------------------------
CS Care din indicii presiunii gazelor singelui nu este corect?
a) [x] O2 în sîngele arterial - 60 mm/Hg
b) [ ] O2 în singele venos - 38 mm/Hg
c) [ ] O2 în sîngele arterial - 98 mm/Hg
d) [ ] CO2 în sîngele arterial - 37,8 mm/Hg
e) [ ] CO2 în sîngele venos - 42,5 mm/Hg

---------------------------------------------------------------------
CS Metodele de examinare ale funcţiei respiratorii sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] spirometria
b) [x] scanarea cu radionuclizi

c) [ ] spirografia
d) [ ] spiroergometria
e) [ ] pneumotahografia
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii cei mai importanţi în etiologia bolii bronşiectatice sunt:
a) [ ] boala bronsiectatică preponderent este congenitală

b) [ ] factorii ereditari
c) [ ] factorul mecanic
d) [ ] factorul infecţios
e) [x] factorii mecanic şi infecţios
---------------------------------------------------------------------
CS Boala bronşiectatică se dezvolta pe fundalul:
a) [ ] piosclerosei
b) [ ] pneumoniei cronice
c) [x] parenchimului neschimbat
d) [ ] emfizemului pulmonar
e) [ ] empiemului pleural cronic
---------------------------------------------------------------------
CS Forma anatomo-patologica a bronşiectaziilor mai frecvent depistate este următoarea:
a) [ ] dilataţii moniliforme sau varicoase

b) [x] dilataţii cilindrice
c) [ ] dilataţii sacciforme sau pseudochistoase
d) [ ] dilataţii ampulare
e) [ ] dilataţii mixte
---------------------------------------------------------------------
CS Care strat al peretelui bronşic este înlocuit cu ţesut conjunctiv în bronşiectaziile dezvoltate
definitiv şi ireversibil (stadiul III)?
a) [ ] stratul mucos
b) [ ] stratul submucos
c) [ ] muşchii netezi
d) [ ] cartilajul
e) [x] toate straturile

---------------------------------------------------------------------
CS Care este simptomul funcţional dominant al bolii bronşiectatice?
a) [ ] sindromul algic
b) [ ] sindromul hemoptoic
c) [ ] sindromul de intoxicaţie septico-purulentă
d) [x] sindromul bronşic
e) [ ] febra
---------------------------------------------------------------------
CS Boala bronşiectatică afectează preponderent:
a) [ ] lobul superior al plămânului drept

b) [ ] lobul mediu al plămânului drept
c) [ ] lobul superior al plămânului stâng
d) [ ] lobul superior şi mediu al plămânului drept
e) [x] lobii inferiori
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul fizic caracteristic pentru boala bronşiectatică, este:
a) [ ] sindromul de hiperinflatie pulmonară
c) [ ] sindromul fizic cavitar
d) [ ] sindromul de revărsat pleural
e) [x] sindromul bronşic
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă complicaţie locală a bolii bronşiectatice este:
a) [ ] pneumopatiile acute
b) [x] bronşitele acute şi subacute
c) [ ] hemoptiziile
d) [ ] pleureziile purulente
e) [ ] piosclerozele
---------------------------------------------------------------------
CS În perioada tardiva a bolii bronşiectatice complicaţia cea mai gravă de ordin general este
următoarea:
a) [ ] abcesele cerebrale
b) [ ] abcesele hepatice
c) [ ] generalizarea procesului septico-purulent
d) [ ] abcesele subfrenice
e) [x] amiloidoza viscerală
---------------------------------------------------------------------
CM Diagnosticul diferenţial al bolii bronşiectatice este cel mai dificil de efectuat cu următoarele
maladii:
a) [ ] bronşitele supurate fără dilataţii bronşice

b) [x] supuraţiile bronhopulmonare cronice cu bronsiectazii secundare
c) [ ] tuberculoza pulmonară
d) [ ] bronhocelele
e) [x] formele chistice sau pseudochistice ale bolilor congenitale pulmonare

---------------------------------------------------------------------
CS Metoda cea mai eficace de diagnosticare a bolii bronşiectatice este:
b) [ ] radiografia de ansamblu
c) [ ] tomografia
d) [x] bronhografia
e) [ ] bronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
CS Care din următoarele investigaţii paraclinice dau o informaţie mai buna despre rezervele
funcţionale ale plămânilor?
a) [ ] scanarea cu radionuclizi
b) [ ] determinarea presiunei O2 şi CO2 in singe
c) [ ] testele ventilatorii
d) [x] testele ventilatorii pe plămâni separaţi
e) [ ] angiopulmonografia
---------------------------------------------------------------------
CS Care este metoda de elecţie din cele enumerate în pregătirea bolnavilor cu boala bronşiectatică
pentru bronhografie?
a) [ ] administrarea parenterala a antibioticelor

b) [ ] administrarea de expectorante
c) [ ] corecţia homeostazei
d) [ ] terapia de dezintoxicare
e) [x] asanarea arborelui bronşic
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai eficace metodă de asanare a arborelui bronşic este:
a) [ ] inhalaţiile aerozolice
b) [ ] drenajul postural
c) [ ] lavajul bronşic prin cateterism
d) [ ] administrarea de expectoranţi
e) [x] bronhoscopia + lavaj bronşic cu antibiotici, anticepsici şi aspiratie
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul strict conservator a bolii bronşiectatice este indicat în următoarele cazuri,
exceptând:
a) [ ] bolnavii cu boli concomitente decompensate

b) [ ] stadiile iniţiale a maladiei, mai cu seama, la copii
c) [ ] cazurile de afectare a unui plămân şi al unui lob sau mai mulţi din partea opusă
d) [x] afectarea limitată a ambilor plămâni
e) [ ] degerescenţa amiloida gravă a organelor interne
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul conservator al bolii bronşiectatice include obligatoriu următoarele masuri,
exceptând:
a) [ ] corecţia homeostazei
b) [ ] terapia de detoxicare
c) [ ] dezinfecţia bronşiilor şi a căilor aeriene superioare
d) [x] combaterea secreţiei gastrice
e) [ ] tratamentul balneo-climatic
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul chirurgical al bolii bronşiectatice, în funcţie de procesul local, este indicat rar în
următoarele cazuri:
a) [ ] bronşiectazii supurate unilaterale

b) [ ] plămân bronşiectatic complet distrus
c) [ ] bronşiectazii localizate bilateral bine delimitate
d) [x] bronşiectazii difuze din copilărie, mai cu seamă bilaterale, fără complicaţie
e) [ ] bronşiectazii secundare, mai cu seama, hemoptoice
---------------------------------------------------------------------
CS Operaţiile radicale în boala bronşiectatică sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] rezecţia segmentară
b) [ ] lobectomia, bilobectomia
c) [ ] rezecţia cuneiformă
d) [x] decorticarea pleuro-pulmonară
e) [ ] pneumonectomia
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţii postoperatorii imediate în boala bronşiectatică sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] trezirea postanestetică tardivă a bolnavului

b) [ ] hemoragia gravă
c) [ ] şocul de durere
d) [ ] bronhospasmul
e) [x] insuficienţa suturilor bronhiei

---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţiile pleurale postoperatorii precoce în rezecţiile pulmonare pentru boala bronşiectatică
sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] empiemul pleural
b) [ ] hematoraxul
c) [ ] pneumotoraxul
d) [x] atelectaziile
e) [ ] chilotoraxul
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţiile postoperatorii precoce ale parenchimului şi bronşiilor în rezecţiile pulmonare
pentru boala bronşiectatică sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] atelectaziile
b) [ ] pneumoniile
c) [ ] încărcărcările bronşiilor
d) [ ] edemul pulmonar
e) [x] emfizemul cervico-toracic
---------------------------------------------------------------------
CS Care din complicaţiile postoperatorii imediate în rezecţiile pulmonare pentru boala
bronşiectatica necesită reintervenţie chirurgicala de urgenţă majoră?
a) [ ] atelectazia
b) [ ] şocul de durere
c) [x] hemoragia intrapleurală
d) [ ] pneumatoraxul
e) [ ] inundaţia traheo-bronşică
---------------------------------------------------------------------
CS Seroasa pleurei este tapetată cu:
a) [ ] epiteliu cilindric ciliat
b) [ ] epiteliu alveolar
c) [ ] endoteliu
d) [x] mezoteliu
e) [ ] epiteliu pavimentos
---------------------------------------------------------------------
CS In pleură este bine dezvoltată:
a) [ ] reţeaua vasculară arterială

b) [ ] reţeaua vasculară venoasă
c) [x] reţeaua vasculară limfatică
d) [ ] reţeaua vasculară arterială şi venoasă
e) [ ] şunturile arterio-venoase
---------------------------------------------------------------------
CS Care este cauza cea mai frecventă a dezvoltării pleureziilor purulente nespecifice ?
a) [x] afecţiunile inflamator-supurative ale bronşiilor şi parenchimului pulmonar

b) [ ] afecţiunile septice din vecinătate
c) [ ] afecţiunile septice la distanţă
d) [ ] traumatismul toracelui
e) [ ] operaţiile toracice
---------------------------------------------------------------------
CS Care floră microbiană cea mai frecvent decelată în empiemul pleural nespecific?
a) [ ] flora microbiana aerobă
b) [ ] flora microbiana anaerobă neclostridiana
c) [ ] fungii
d) [ ] flora microbiana anaerobă clostridiană

e) [x] flora microbiană aerobă si flora microbiană anaeroba neclostridiană
---------------------------------------------------------------------
CS Simptoamele funcţionale principale în pleureziile acute nespecifice sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] durerea toracică
b) [ ] tusea
c) [ ] dispneea
d) [x] bradipneea inspiratorie

e) [ ] polipneea
---------------------------------------------------------------------
CS În pleureziile de difuziune (perioada iniţială), durerea are următorul caracter:
a) [x] junghi toracic

b) [ ] durere toracică difuză
c) [ ] durere in punct fix
d) [ ] durere în intercostală
e) [ ] dureri în spaţiul interscapulo-vertebral
---------------------------------------------------------------------
CS În pleureziile colectate, durerea poartă următorul caracter:
a) [ ] junghi toracic
b) [x] durere toracică difuză
c) [ ] durere in punct fix
d) [ ] durere intercostală
e) [ ] dureri оn spaţiul interscapulo-vertebral
---------------------------------------------------------------------
CS Care este sindromul fizic caracteristic pentru pleureziile purulente?
a) [ ] sindromul de hiperinflatie pulmonară
c) [ ] sindromul fizic cavitar
d) [x] sindromul de revărsat pleural
e) [ ] sindromul fizic mixt
---------------------------------------------------------------------
CS Care din semnele sindromului fizic de revărsat pleural dispar în pleureziile colectate?
a) [ ] vibraţia vocală abolită

b) [ ] matitatea
c) [ ] murmurul vezicular abolit

d) [ ] hipersonoritatea apicală
e) [x] suflul si frecaturile pleurale
---------------------------------------------------------------------
CS Tinand cont de localizarea pleureziilor închistate, care afirmaţie nu este corectă?
a) [ ] pleurezii apicale
b) [ ] pleurezii costo-parietale
c) [x] pleurezii intersegmentare
d) [ ] pleurezii mediastinale
e) [ ] pleurezii interlobare
---------------------------------------------------------------------
CS Care metoda de diagnostic este cea mai eficace in pleureziile purulente acute ?
a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] scanarea plămânilor cu radionuclizi

c) [x] radiografia de ansamblu în diferite poziţii /de profil, de faţă, laterografia/
d) [ ] angiopulmonografia
e) [ ] bronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
CM In care forma de pleurezie inchistata diagnosticul este foarte dificil?
a) [ ] in pleureziile apicale
b) [x] in pleureziile mediastinale
c) [ ] in pleureziile diafragmatice
d) [x] in pleureziile interlobare
e) [ ] in pleureziile parietale
---------------------------------------------------------------------
CS Care este metoda indispensabilă de diagnostic în depistarea pleureziilor închistate?
a) [ ] ultrasonografia
b) [x] examenul radiologic /radioscopia, radiografia, tomografia/ cu puncţia colecţiei şi examenul

citologic a lichidului recoltat
c) [ ] scanarea plămânului
d) [ ] angiopulmonografia
e) [ ] bronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
CS Examenul citologic al revărsatului pleural caracteristic pentru pleureziile purulente bacteriene
este:
a) [ ] predominanta limfocitelor
b) [ ] numărul de leucocite in câmpul de vedere nu mai puţine de 50
c) [ ] numărul de leucocite intre 50-70 in câmpul de vedere
d) [x] numărul de leucocite în câmpul de vedere 100 şi mai mult, dintre care 80% neutrofile
e) [ ] predominanţa eritrocitelor schimbate
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul conservator al empiemului acut bacterian include următoarele masuri, exceptând:
a) [ ] terapia de dezintoxicare
b) [ ] terapia antimicrobiană
c) [ ] evacuarea revărsatului pleural
d) [ ] asanarea sursei septico-purulente primare
e) [x] ameliorarea reactivităţii organismului prin imunizarea activă
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda primordiala in tratamentul local al pleureziilor purulente acute este:
a) [ ] administrarea intrapleurala a antibioticelor

b) [x] evacuarea revărsatului pleural şi reexpansionarea plămânului
c) [ ] toracoscopia cu aspiraţia revărsatului pleural
d) [ ] bronhoscopia cu lavaj şi aspiraţie bronşica
e) [ ] cateterizarea v.subclavia cu administrarea parenterală a antibioticelor
---------------------------------------------------------------------
CS Metodele tradiţionale de evacuare a revărsatului pleural sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] puncţia repetată
b) [ ] pleurotomia minimă cu drenaj
c) [ ] pleurotomia largă fără rezecţia coastelor cu drenaj
d) [ ] pleurotomia largă cu rezecţia coastelor şi drenaj
e) [x] toracoscopia repetată cu aspiraţie revărsatului pleural
---------------------------------------------------------------------
CM Metoda de evacuare a revărsatului pleural depinde în primul rând de următoarele situaţii
principale:
a) [x] cauza pleureziei

b) [ ] vârsta bolnavului
c) [ ] reactivitatea organismului
d) [x] caracterul revărsatului şi factorul etiologic al pleureziei
e) [ ] flora microbiană
---------------------------------------------------------------------
CM Care cauze din cele enumerate pot favoriza cronicizarea empiemului acut ?
a) [x] tratamentul intârziat
b) [x] drenarea insuficienta a cavitaţii pleurale
c) [x] flora microbiana agresiva şi rezistenţă la antibiotice
d) [x] reactivitatea imunologică scăzută
e) [x] boli concomitente decompensate
---------------------------------------------------------------------
CS Care este principiul de baza in tratamentul empiemului cronic?
a) [ ] dezinfectarea cavitaţii restante
b) [ ] terapia cu antibiotice
c) [ ] tratamentul de dezintoxicare
d) [ ] corecţia homeostazei
e) [x] lichidarea cavitaţii restante
---------------------------------------------------------------------
CS Procedeele chirurgicale contemporane in tratamentul empiemului cronic sunt următoarele,
exceptând:
a) [ ] toracoplastia extrapleurală
b) [ ] toracoplastia intrapleurală
c) [ ] decorticarea pleuro-pulmonară
d) [ ] decorticarea pleuro-pulmonară asociată cu rezecţia pulmonara parţială
e) [x] plombajul extrapleural cu materiale plastice
---------------------------------------------------------------------
CS Care metodă de plombaj intrapleural este utilizată în cazuri sporadice ale empiemului cronic
pleural fără fistule bronşice?
a) [ ] plombajul cu parafină
b) [ ] plombajul cu grăsimi
c) [ ] plombajul cu bureţi din material plastic
d) [x] plombajul cu muşchi
e) [ ] plombajul cu bile de acrilat
---------------------------------------------------------------------
196. Intrebarea nr. 196: Intrebarea1 Capitol: Maladiile esofagului Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Autor: V.Hotineanu
CS. Sindromul esofagian cuprinde următoarele semne, exceptând:
a) [ ] regurgitaţiile
b) [ ] sialoreea
c) [x] sughiţul
d) [ ] disfagia
e) [ ] pirozisul
---------------------------------------------------------------------
CS.Disfagia paradoxală caracterizează prin:
a) [ ] tumori esofagiene benigne

b) [ ] cancer esofagian
c) [ ] diverticuli esofagieni
d) [ ] stenoze esofagiene peptice
e) [x] acalazia cardiei
---------------------------------------------------------------------
CS. Care din explorările următoarele poate evidenţia cel mai exact refluxul gastroesofagian?
a) [ ] endoscopia
b) [ ] esofagomanometria
c) [x] tranzitul baritat esogastric

d) [ ] scintigrafia esofagiană
e) [ ] pH-metria esofagiană
---------------------------------------------------------------------
CS. Ruptura spontană a esofagului se traduce prin următoarele semne, exceptând:
a) [ ] durerea vie retrosternală la deglutiţie
b) [ ] vocea nazonată
c) [ ] emfizemul subcutan cervical
d) [x] disfagia paradoxală
e) [ ] hidropneumatoraxul
---------------------------------------------------------------------
CS. Care este cea mai frecventă complicaţie a diverticului Zenker?
a) [ ] hemoragia
b) [ ] perforaţia
c) [ ] malignizarea
d) [x] complicaţiile pulmonare

e) [ ] flegmonul peridiverticular
---------------------------------------------------------------------
CS.Care afirmaţie referitoare la diverticulul Zenker este falsă?
a) [ ] este un diverticul de pulsiune
b) [x] se localizează în 1/3 inferioară a esofagului
c) [ ] se poate rupe in timpul manevrelor endoscopice
d) [ ] peretele diverticulului este constituit din mucoasă
e) [ ] se operează numai dacă este simptomatic
---------------------------------------------------------------------
CS. Care este complicaţia cea mai frecventă a ulcerului esofagian?
a) [x] hemoragia
b) [ ] perforaţia
c) [ ] stenoza
d) [ ] malignizarea
e) [ ] complicaţiile pulmonare
---------------------------------------------------------------------
CS Mediastinita acută supurată este determinată cel mai frecvent de ruptura:
a) [ ] traheii
b) [ ] anevrismului aortic
c) [x] esofagului
d) [ ] abcesului subfrenic
e) [ ] abcesului perinefretic
---------------------------------------------------------------------
CS Care afirmatie referitoare la diverticulul epifrenic nu este exactă?
a) [ ] este insoţit de reflux gastro-esofagian

b) [x] este un diverticul de tracţiune
c) [ ] se poate confunda cu hernia hiatală
d) [ ] poate fi mai mare decât diverticulul bifurcaţional
e) [ ] se poate însoţi de alte boli esofagiene
---------------------------------------------------------------------
CS. O disfagie capricioasă, intermitentă, accentuată de emoţii, evocă cel mai frecvent:
a) [ ] esofagită peptică
b) [ ] reflux gastro-esofagian
c) [x] megaesofag
d) [ ] cancer esofagian
e) [ ] sclerodermie
---------------------------------------------------------------------
CS Stenozele esofagiene postcaustice se caracterizează prin următoarele, exceptând:
a) [ ] sunt multiple şi etajate
b) [ ] sunt excentrice
c) [ ] se situează la nivelul strâmtorilor anatomice esofagiene
d) [x] interesează numai mucoasa
e) [ ] se pot însoţi de stenoza pilorică
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul Mallori Weiss se datorează:
a) [ ] ulcerului esofagian hemoragic

b) [ ] varicelor esofagiene rupte
c) [ ] diverticulului epifrenic cu hemoragie
d) [x] fisurii mucoasei joncţiunii eso-gastrice
e) [ ] herniei hiatale
---------------------------------------------------------------------
CS Care este cea mai frecventă tumoră benignă esofagiană?
a) [ ] adenomul
b) [ ] hemangiomul
c) [ ] fibromul
d) [ ] lipomul
e) [x] leiomiomul
---------------------------------------------------------------------
CS Scopul esenţial al operaţiei în hernia hiatală cu esofagită este:
a) [ ] lichidarea sacului herniar

b) [ ] inchiderea orificiului hiatal
c) [x] suprimarea refluxului gastro-esofagian
d) [ ] alungirea esofagului
e) [ ] reducerea secreţiei gastrice
---------------------------------------------------------------------
CS Leziunile traumatice esofagiene diagnosticate tardiv se tratează prin:
a) [x] excluderea bilaterală a esofagului, drenaj mediastinal, antibiotice, plastie secundară

b) [ ] antibiotice
c) [ ] sutura, chirurgicală
d) [ ] gastrostomie
e) [ ] esofagoplastie imediată
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul de elecţie în acalazia cardiei constă în:
a) [ ] by-pass eso-gastric
b) [ ] vagotomie tronculară cu drenaj

c) [ ] esofagectomie cu plastie imediată
d) [x] cardiomiotomie extramucoasă asociată cu o intervenţie antireflux
e) [ ] operaţia Nissen
---------------------------------------------------------------------
CS Urmatoarele circumstanţe pot antrena un reflux gastro-esofagian, exceptând:
a) [x] diverticulul Zenker

b) [ ] hernia hiatală prin alunecare
c) [ ] gastrectomia polară superioară
d) [ ] brahiesofagul
e) [ ] scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior

---------------------------------------------------------------------
CS Care afirmaţie referitoare la esofagita toxică corozivă este falsă?
a) [x] nu se însoţeşte de leziuni gastrice
b) [ ] este secundară ingestiei de alcaline
c) [ ] poate evolua spre o stenoză esofagiană
d) [ ] este secundară ingestiei de substanţe acide
e) [ ] se însoţeşte de dstrucţia epiteliului
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitoare la acalazia cardiei este exactă?
a) [x] presiunea sfincterului esofagian inferior este ridicată

b) [ ] se complică frecvent cu diverticuloză
c) [ ] varsaturile sunt incoercibile
d) [ ] endoscopia este unica metoda care preciaza diagnosticul
e) [ ] se asociază cu tumori extradigestive
---------------------------------------------------------------------
CS In acalazia cardiei persistă următoarele semne clinice, exceptând:
a) [ ] disfagia frecvent paradoxale

b) [ ] rolul declanşator al emoţiilor
c) [x] vărsăturile frecvente
d) [ ] evoluţia capricioasă
e) [ ] malignizarea posibilă
---------------------------------------------------------------------
CS Intervenţia chirurgicală de elecţie în cardiospasm este:
a) [ ] esofagogastrostomia
b) [ ] vagotomia tronculara cu drenaj

c) [ ] rezecţia de esofag
d) [x] esocardiomiotomia combinat cu un procedeu antireflux
e) [ ] operaţia Nissen
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda curativă de elecţie în perforaţia segmentului cervical esofagian este:
a) [ ] sonda gastrică cu antibioticoterapie

b) [ ] regimul de pat cu antibioticoterapie
c) [x] suturarea defectului, drenarea mediastinului, antibioticoterapia
d) [ ] rezecţia esofagului cu plastie, folosind colonul
e) [ ] plombajul endoscopic al defectului
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul de elecţie în acalazia cardiei gr. I-II include:
a) [ ] spazmolitice
b) [x] dilatarea instrumentală a sfincterului esofagian inferior
c) [ ] esofagomiotomia
d) [ ] sedarea bolnavului
e) [ ] dieta оn asociere cu neurotropice
---------------------------------------------------------------------
CS Criteriile radiologice în cardiospasm includ următoarele, exceptând:
a) [ ] îngustarea conică în segmentul cardial

b) [ ] dilatarea suprastenotică
c) [ ] relieful pliurilor este păstrat
d) [x] se asociază cu reflux duodeno-gastral
e) [ ] deschiderea cardiei în gradul I-II
---------------------------------------------------------------------
CS Factorul declanşator în cardiospasm este prezentat de:
a) [ ] combustii
b) [ ] refluxul gastro-esofagian
c) [x] dereglările sistemului nervos central şi vegetativ
d) [ ] anomaliile de dezvoltare
e) [ ] pirozis
---------------------------------------------------------------------
CS Lungimea medie a esofagului este de:
a) [ ] 18 cm
b) [ ] 21 cm
c) [x] 25 cm
d) [ ] 28 cm
e) [ ] 32 cm
---------------------------------------------------------------------
CS Calibrul esofagului este ingustat de:
a) [x] 3 strâmtori
b) [ ] 4 sfinctere
c) [ ] arcul aortei
d) [ ] trunchiul limfatic toracic
e) [ ] vena hemiazigos
---------------------------------------------------------------------
CS Funcţia principală a esofagului este:
a) [ ] eliberarea cavităţii bucale de secreţiile glandelor salivare

b) [ ] lubrifierea alimentelor cu secretul mucoasei esofagiene
c) [x] conducerea bolului alimentar оn stomac
d) [ ] asigurarea elibera aerul înghiţit din stomac
e) [ ] asigurarea producerii vomelor
---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Autor: V.Hotineanu
CM „Gura esofagului" este situată:
a) [ ] la nivelul vertebrei a III cervicale

b) [x] la distanţa de 14-17 cm de la marginea anterioară a incizivilori superiori
c) [ ] la nivelul bifurcaţiei traheei
d) [ ] la distanţa de 10-12 cm de la marginea anterioară a incizivilor inferiori
e) [x] la nivelul vertebrei VI cervicale
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru sindromului Boerhaave sunt caracteristice:
a) [x] ruptura postemică la nivelul esofagului distal

b) [x] mediastinită acută
c) [ ] defectul liniar de mucoasă în regiunea cardială cu hemoragie
d) [x] defansul muscular abdominal
e) [ ] prezenţa gazului sub diafragm la radiografia de panoramă a abdomenului
---------------------------------------------------------------------
CM Semnele radiologice ale acalaziei cardiei sunt:
a) [x] îngustarea esofagului la nivelul sfincterului inferior esofagian
b) [ ] îngustări segmentare localizate pe traiectul esofagului
c) [x] semnul „cozii de şoricel"
d) [x] dilatare suprastenotică în formă de „pâlnie" a esofagului
e) [x] lipsa sincronizării deschiderii sfencterului inferior esofagian cu deglutiţia
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul dilatator оn acalazie este indicat în:
a) [x] stadiul I al acalaziei
b) [x] stadiul II al acalaziei
c) [ ] stadiul III al acalaziei
d) [ ] stadiul IV al acalaziei
e) [ ] toate cazurile
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul chirurgical al acalaziei are următoarele obiective:
a) [x] cardiomiotomia extramucoasă

b) [ ] crurorafia posterioară
c) [ ] vagotomia tronculară
d) [x] fundoplicaţia
e) [ ] rezecţia de esofag
---------------------------------------------------------------------
CM Numiţi mecanismele ce împiedică refluarea conţinutului gastric în esofag:
a) [x] contracţiile tonice ale sfincterului inferior esofagian
b) [x] gradientul dintre presiunea toracică şi cea abdominală
c) [ ] reflexul deschiderii cardiei la deglutiţie
d) [x] unghiul Hiss
e) [x] valva Gubarev
---------------------------------------------------------------------
CM Ulcerul peptic esofagian poate fi asociat cu:
a) [x] refluxul gastroesofagian
b) [x] herniile hiatului esofagian al diafragmului
c) [x] brahiesofagul
d) [ ] acalazia esofagului
e) [ ] invazia de Helicobacter pilori
---------------------------------------------------------------------
CM Diverticulii esofagieni se identifică mai des:
a) [x] la bărbaţi
b) [ ] la femei
c) [ ] până la 30 ani
d) [x] după 50 ani
e) [x] pe segmentul toracic al esofagului
---------------------------------------------------------------------
CM După localizare se disting diverticuli esofagieni:
a) [x] faringoesofagieni
b) [ ] supraaortici
c) [x] bifurcaţionali
d) [x] epifrenici
e) [ ] cardiali
---------------------------------------------------------------------
CM Numiţi particularităţile distinctive ale diverticului Zenker
a) [ ] este localizat pe peretele anterior la trecerea faringelui în esofag

b) [ ] este un diverticul tracţional
c) [x] presiunea mărită şi discordanţa contracţiilor musculare sunt cauzele formării diverticului
d) [x] necesită diverticulectomie
e) [ ] poate fi rezolvat prin invaginare
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru diverticulii bifurcaţionali sunt caracteristice:
a) [x] ruperea în trahee

b) [x] durerile retrosternale
c) [ ] defansul muscular abdominal
d) [ ] prezenţa semnului „şnuruirii ghetelor"
e) [x] mai des au clinică mută
---------------------------------------------------------------------
CM Diagnosticul diverticulilor se va stabili prin:
a) [ ] tomografie computerizată
b) [x] radioscopia esofagului cu masă baritată
c) [x] fibroesofagoscopie
d) [ ] pH - metrie esofagiană
e) [ ] manometrie esofagiană
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentului conservator vor fi supuşi diverticulii:
a) [ ] tracţionali
b) [ ] epifrenici
c) [x] mici
d) [x] fără complicaţii
e) [ ] asociaţi cu reflux gastro-esofagian
---------------------------------------------------------------------
CM Complicaţiile diverticulelor esofagieni sunt considerate:
a) [x] perforaţia, penetraţia, hemoragia

b) [x] stenoza de esofag
c) [ ] acalazia cardiei
d) [x] fistulele
e) [x] cancerul
---------------------------------------------------------------------
CM Indicaţii pentru tratament chirurgical al diverticulelor esofagieni servesc:
a) [x] complicaţiile diverticulelor

b) [ ] diverticulii mici fără complicaţii
c) [ ] pseudodiverticulii
d) [x] retenţia de mase ingerate în diverticul

e) [x] diverticulii mari cu retenţie minimă de mase ingerate
---------------------------------------------------------------------
CM Dereglările secundare de motilitate esofagiană sunt apreciate în următoarele patologii:
a) [ ] acalazie
b) [x] sclerodermie
c) [x] boala Chagas

d) [x] diabet zaharat
e) [x] pseudoobstrucţii digestive pe fundalul neuro-miopatiilor generalizate
---------------------------------------------------------------------
CM Dereglări primare de motilitate esofagiană sunt definite în următoarele patologii:
a) [x] acalazie
b) [ ] sclerodermie
c) [x] esofagospasm difuz
d) [ ] boala Rendu-Osller
e) [ ] reflux gastro-esofagian
---------------------------------------------------------------------
CM Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Anderson:
a) [x] vomismentele
b) [ ] emfizemul subcutan
c) [x] polipneea
d) [x] contractura abdominală
e) [ ] hemoragia
---------------------------------------------------------------------
CM Nu se vor aplica protocoalele conservatoare de tratament al perforaţiilor esofagiene:
a) [ ] în perforaţii de până la 24 ore
b) [x] în perforaţii de până la 72 ore
c) [x] în perforaţii complicate cu mediastinite ce determină starea foarte gravă a pacientului
d) [x] în perforaţii de până la 12 ore cu emfizem subcutanat pronunţat, cu dereglări respiratorii
e) [x] în perforaţii complicate cu pneumotorax
---------------------------------------------------------------------
CM. Perforaţia de esofag va fi apreciată paraclinic prin:
a) [x] aer liber în spaţiul retroesofagian
b) [ ] aer liber sub diafragm
c) [x] simptomul Naclerio pozitiv
d) [x] extravazarea substanţei de contrast în spaţiul periesofagian
e) [x] hidropneumotorax
---------------------------------------------------------------------
CS Ulcerul Barret este definit de:
a) [ ] Scăderea pH-lui esofagian

b) [ ] Leziuni termice şi corozive
c) [x] Metaplazie prin celule cilindrice de mucoasă gastrică
d) [ ] Perforaţie de corp străin
e) [ ] Reflux gastro-esofagian
---------------------------------------------------------------------
CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Mackler?
a) [ ] vomismentele
b) [x] hemoragia
c) [x] durerea toracică joasă

d) [x] emfizemul subcutanat cervical
e) [ ] disfagia
---------------------------------------------------------------------
CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Barret?
a) [x] dispneea
b) [ ] vomismentele
c) [ ] diareea
d) [x] emfizemul subcutanat

e) [x] defansul muscular epigastral
---------------------------------------------------------------------
247. Intrebarea nr. 247: Intrebarea1 Capitol: BSO Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
10 Autor: V.Hotineanu
CS Gastrectomia totală este utilă în:
a) [ ] sindromul Dumping precoce
b) [ ] sindromul Dumping tardiv
c) [x] ulcerul peptic recidivant cauzat de sindromul Zollingher - Ellison
d) [ ] gastrita alcalina de reflux
e) [ ] diarea postvagotomică
---------------------------------------------------------------------
CS Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rînd de:
a) [ ] vîrsta bolnavului
b) [ ] vechimea bolii
c) [ ] sediul si dimensiunile ulcerului
d) [ ] complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare
e) [x] tipul operaţiei primare
---------------------------------------------------------------------
CS În urma cărui tip de operaţie, frecvenţa ulcerului peptic recidivant este cea mai mică?
a) [ ] gastroenteroanastomoză
b) [ ] rezecţia gastrică 2/3

c) [ ] vagotomie tronculară cu operaţie de drenaj gastric
d) [x] vagotomie tronculară cu rezecţie gastrică economă
e) [ ] vagotomie selectivă proximală
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este:
a) [x] durerile în epigastriu, greţurile, vomele

b) [ ] pirozisul
c) [ ] anorexia
d) [ ] constipaţiile
e) [ ] tahicardie
---------------------------------------------------------------------
CS După care din intervenţiile menţionate poate apărea gastrita alcalină de reflux ?
a) [ ] vagotomia tronculară cu piloroplastie

b) [ ] rezecţia gastrică 2/3 tip Bilroth I
c) [ ] vagotomia tronculară cu gastrojejunostomie
d) [ ] vagotomia tronculară cu gastrojejunostomiă
e) [x] oricare din procedeele citate
---------------------------------------------------------------------
CS Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este:
a) [x] rezecţia economă a stomacului

b) [ ] vagotomia incompletă
c) [ ] rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal
d) [ ] gastrinoma
e) [ ] hiperparatireoidizm primar
---------------------------------------------------------------------
CS Excluderea gastrinomul la un bolnav ulceroş, va începe cu?
a) [ ] ultrasonografie, computertomografie
b) [ ] angiografie selectivă
c) [ ] testul cu secretina
d) [ ] dozarea gastrinei serice
e) [x] testele secreţiei gastrice
---------------------------------------------------------------------
CS Ulcerul peptic recidivant este cel mai frecvent determinată de:
a) [x] alegerea si efectuarea a interventiei chirurgicale

b) [ ] hiperparatireodism
c) [ ] gastrinom
d) [ ] infecţia cu Helicobacter pylori

e) [ ] refluxul duodeno-gastral
---------------------------------------------------------------------
CS. La 5 zile după o rezecţie Bilroth-II bolnavul prezintă subicter scleroconjunctival, febră, dureri
severe permanente în epigastriu şi hipocondrul drept, greţuri şi vărsături, tahicardie, leucocitoză şi
amilazemie. Local: abdomen mobil cu respiraţia, dureros şi rigid in epigastriu şi hipocondrul drept
unde palpator se depistează o formaţiune tumorală. Examenul radiologic pe gol evidenţiază o zonă
opacă rotunjită şi o ansă dilatată conţinând aer. Tranzitul barietat - nesemnificativ. Examenul clinic
repetat arată alterarea stării generale. La ce complicaţie va gândiţi?
a) [ ] gastropareza postvagotomică
b) [ ] dehiscenţa bontului duodenal
c) [x] sindromul acut a ansei aferente
d) [ ] ocluzie dinamică postoperatorie
e) [ ] hepatita acuta
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru astenia agastrală sânt caracteristice următoarele semne, excluzând:
a) [ ] diareea
b) [ ] iritabilitate
c) [ ] anemia
d) [x] vomele repetate

e) [ ] somnolenţa
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru anemia agastrală sunt caracteristice, excluzînd;
a) [ ] slăbiciunile generale
b) [ ] ameţelile, vertijele
c) [ ] eritropenia si hipohemoglobinemia
d) [ ] paliditatea tegumentelor
e) [x] creşterea în ponderală
---------------------------------------------------------------------
CS Care maladii ale stomacului operat, ca regelă necesită intervenţie chirurgicală:
a) [ ] sindromul Dumping de grad I-II

b) [ ] anemia agastrală
c) [x] ulcerul peptic recidivant al gastroduodenoanastomozei
d) [ ] diareea postvagotomica
e) [ ] malabsorbţia enterogenă
---------------------------------------------------------------------
CS Numiţi maladiile stomacului operat:
a) [ ] hemoragia intraabdominală la IV-a zi după rezecţia gastrică
b) [x] sindromul hipoglicemic

c) [ ] astenia agastrala
d) [ ] anemia postgastrorezecţională
e) [ ] dehiscenţa suturilor gastroduodenoanastomozei

---------------------------------------------------------------------
CS Numiţi patologiile care nu sunt califivate drept ale stomacului operat:
a) [ ] gradul III al sindromului Dumping

b) [ ] fistula gastrojejunocolică
c) [x] dehiscenţa suturilor carenei gastrice

d) [ ] ulcerul peptic al jejunului
e) [ ] pancreatita acută postoperatorie în urma rezecţiei gastrice
---------------------------------------------------------------------
CS Marcaţi boala stomacului operat:
a) [ ] hemoragia gastrică postoperatorie la a 2 zi postoperatorie

b) [ ] diareea postvagotomică
c) [x] ulcerul peptic recidivant duodenal
d) [ ] dehiscenţa bontului duodenal
e) [ ] dehiscenţa suturilor gastroenteroanastomozei
---------------------------------------------------------------------
CS Care patologie nu este complicaţia bolii ulceroase şi nici a bolii stomacului operat:
a) [x] insuficienţa cardiei
b) [ ] gastrita biliară de reflux
c) [ ] stenoza pilorică
d) [ ] fistula gastrojejunocolică
e) [ ] penetraţia ulcerului
---------------------------------------------------------------------
263. Intrebarea nr. 263: Intrebarea17 Capitol: BSO Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
CS Boala stomacului operat este:
a) [x] ulcerul peptic al jejunului
b) [ ] pancreatita acută postoperatorie

c) [ ] ocluzie acută a ansei eferente prin strangulaţie cu bride
d) [ ] hemoragia din ulcerul duodenal exclus
e) [ ] dehiscenţa suturilor bontului duodenal
---------------------------------------------------------------------
CS Boala stomacului operat se numeşte:
a) [x] suferinţă
ce apare în perioada postoperatorie tardivă după operaţiile la stomac curative,
etiopatogenice pentru boala ulceroasă
b) [ ] patologie ce se dezvoltă numai după rezecţiile gastrice
c) [ ] patologie organică şi funcţionale postvagotomice
d) [ ] maladie ce apare în urma intervenţiilor de drenare gastrică
e) [ ] maladie ce apare în urma operaţiilor pentru boala ulceroasă
---------------------------------------------------------------------
CS Sindrom postvagotomic este:
a) [ ] stenoza cicatricială a gastroenteroanastomozei

b) [ ] ulcerul acut al jejunului
c) [x] gastrostaza
d) [ ] gastrita atrofică
e) [ ] sindromul Dumping
---------------------------------------------------------------------
CS Sindrom postgastrorezecţional este:
a) [ ] anemia agastrală
b) [ ] sindromul cronic al ansei aferente cauzat de malrotaţia duodenală
c) [x] reflux - gastrita biliară
d) [ ] stenoza piloroduodenală după suturarea ulcerului duodenal perforat
e) [ ] ulcerul peptic recidivant după vagotomie selectivă proximală
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai utilă în diagnosticul sindromului Dumping este considerată:
a) [ ] aprecierea manifestărilor clinice ale maladiei

b) [ ] anamneza
c) [ ] datele examenului radiologic cu masă baritată a tractului digestiv

d) [ ] examinării funcţiei de secreţie a HCl de către stomac
e) [x] testului cu soluţie de glucoză de 50%
---------------------------------------------------------------------
CS Semnul clinic principal a ulcerului peptic recidivant este:
a) [ ] pirozisul
b) [x] durerile epigastrale

c) [ ] greţurile şi vome
d) [ ] pierderea ponderală
e) [ ] constipaţiile
---------------------------------------------------------------------
CS Cu care investigaţie va începe diagnosticul ulcerului peptic recidivant?
a) [ ] irigoscopia
b) [ ] testul ureazic pentru aprecierea Helicobacter pylori

c) [ ] examenul radiologic baritat al etajului superior al tractului digestiv
d) [x] examenul endoscopic
e) [ ] studierea secreţiei gastrice
---------------------------------------------------------------------
CS Operaţia de elecţie în sindromul Zolinger-Ellison de tip II este:
a) [ ] rerezecţia gastrică de tip "Roux"

b) [ ] rerezecţia cu vagotomie tronculară
c) [ ] vagotomia tronculară
d) [x] gastrectomia totală indifefenr de faptul înlăturări gastrinomei
e) [ ] înlăturarea gastrinomei depistate
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie în diagnosticul sindromului stomacului mic este:
a) [ ] FEGDS
b) [ ] biopsia stomacului
c) [ ] pH-metria gastrică
d) [x] examenul radiologic baritat
e) [ ] toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
CS Frecvenţa maladiilor stomacului operat este cuprinsă în limitele:
a) [ ] 3 - 5%
b) [ ] 5 - 10%
c) [x] 10 - 25%
d) [ ] 25 - 50%
e) [ ] 50 - 75%
---------------------------------------------------------------------
CS Disfagia în urma operaţiilor pentru ulcere gastrice şi duodenale este cauzată de:
a) [ ] rezecţia înaltă a stomacului
b) [ ] anastomozita
c) [ ] gastrita biliară de reflux

d) [x] denervarea esofagului
e) [ ] vagotomia incompletă
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul Dumping tardiv apare postprandial la:
a) [ ] 30 min
b) [ ] 1 oră
c) [x] 2 - 3 ore
d) [ ] 3 - 4 ore
e) [ ] peste 4 ore
---------------------------------------------------------------------
CS Albastrul de metilen administrat per os poate fi util în diagnosticul:
a) [ ] diareii postvagotomice
b) [ ] refluxului gastric
c) [x] fistulei gastrojejunocolice
d) [ ] gastrinomei
e) [ ] sindromului Dumping
---------------------------------------------------------------------
276. Intrebarea nr. 276: Intrebarea30 Capitol: BSO Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
CM Pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant sunt utile urmгtoarele explorări:
a) [x] esofagogastroduodenoscopia
b) [x] examenul biopsic

c) [x] dozarea gastrinemiei
d) [x] dozarea calciului seric
e) [x] testele de evaluare a secreţiei gastrice
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul conservator preoperator al ulcerului peptic postoperator recidivant poate include:
a) [x] antagonişti H2
b) [x] diclofenac, cu scop de micşorare a edemului periulceros

c) [x] vitamine
d) [x] infuzii cu soluţii de aminoacizi

e) [x] omeprazol
---------------------------------------------------------------------
CM Cauzele ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele, exceptând:
a) [ ] rezecţia economă a stomacului

b) [x] gastroenteroanastomoza largă
c) [x] evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric
d) [ ] hiperplazia celulelor parietale
e) [ ] reflux-gastrita
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat:
a) [ ] suturarea ulcerului perforat

b) [x] rezecţia gastrică tip Bilroth I
c) [ ] gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega"
d) [x] vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd
e) [x] rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega"
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger - Ellison:
a) [x] simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidric

b) [x] se manifestă prin hipergastrinemie
c) [x] poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreatice
d) [x] poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antrale
e) [x] gastrinomul poate fi localizat оn peretele duodenului
---------------------------------------------------------------------
CM Hiperaparatiroidismul primar se manifestă prin:
a) [x] hiperclorhidrie
b) [x] hiperacalciemie
c) [x] fosfaturie
d) [x] adenomatoză endocrină multiplă

e) [ ] osteocondroză a coloanei vertebrale
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina:
a) [x] este produsă de celule G din mucoasa antrului

b) [x] este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreatic
c) [x] nivelul seric la om sănătos este de 50 - 200 pg
d) [ ] nivelul seric la om sănătos este de 500 - 600 pg
e) [ ] se apreciază prin testul de stimulare maximă Key
---------------------------------------------------------------------
CM Semnele radiologice ale sindromului Dumping sunt:
a) [x] stomac cu forma de „pâlnie"

b) [ ] refluxul duodeno-gastral
c) [x] pasajul grăbit pe intestinul subţire
d) [x] diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate
e) [x] „prăbuşirea" masei baritate din stomac în jejun
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru gradul I al sindromului Dumping este caracteristic:
a) [x] intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe minге după administrarea Glucidelor

b) [x] scăderea TA cu 10-15 mm Hg
c) [ ] ineficacitatea tratamentului conservator

d) [ ] capacitate de muncă pierdută
e) [x] deficit de masă corporală 5 kg
---------------------------------------------------------------------
CM Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sunt:
a) [x] stenoza ansei aferente
b) [ ] gastrostaza postoperatorie
c) [x] denervarea duodenului
d) [ ] malabsorbţia intestinală
e) [x] stenoza ansei eferente
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru sindromul acut al ansei aferente sunt caracteristice:
a) [ ] stenoza gastroduodenoanastomozei
b) [x] prezintă pericol pentru viaţa pacientului
c) [x] apare în urma invaginatului ansei aferente
d) [x] apare în urma cudurii ansei aferente
e) [ ] apare în urma denervării duodenului
---------------------------------------------------------------------
CM Operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente sunt:
a) [ ] reduodenizarea
b) [x] rerezecţia cu refacerea GEA pe ansa în „Y" a la Roux

c) [x] jejunoduodenostomia
d) [ ] reversiunea segmentului jejunal
e) [ ] dezinvaginarea ansei aferente
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi sindroamele postvagotomice:
a) [x] gastrostaza
b) [ ] sindromul Dumping tardiv

c) [x] duodenostaza
d) [ ] sindromul cronic al ansei aferente

e) [ ] sindromul Dumping precoce
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi tipurile de malabsorbţie postoperatorie:
a) [x] gastrogenă
b) [x] enterogenă
c) [x] pancreatogenă
d) [x] hepatogenă
e) [x] endocrină
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi semnele clinice ale malabsorbţiei:
a) [x] caşexia
b) [x] anemia
c) [ ] hiperhidroza tegumentelor
d) [ ] hirsutismul
e) [x] steatoreea
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice:
a) [x] secreţie minoră de HCl
b) [x] disbacterioza
c) [ ] hipergastinemia
d) [x] dereglările de motilitate intestinală

e) [x] dereglări de metabolism al acizilor graşi
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi cauzele ulcerului peptic recidivant după vagotomie:
a) [x] secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi

b) [ ] rezecţia economă gastrică
c) [x] drenajul gastric neadecvat
d) [ ] hipercalciemia
e) [ ] hipergastrinemia
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică Bilroth II
a) [ ] invazia cu Helicobacter pylori

b) [x] rezecţia gastrică economă
c) [x] mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal

d) [ ] hipergastrinemia
e) [ ] malabsorbţia
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi operaţiile inutile în caz de ulcer peptic recidivant, cauzat de mucoasă antrală
reziduală deasupra bontului duodenal:
a) [x] micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei
b) [x] reduodenizarea
c) [ ] rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului

d) [x] reduodenizarea prin gastrojejunoduodenoplastie
e) [x] reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping:
a) [x] reversiunea segmentului jejunal

b) [x] gastrojejunoplastia izoperistaltică
c) [ ] jejunoduodenostomia
d) [x] reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Billroth I

e) [ ] rerezecţia subtotală
---------------------------------------------------------------------
296. Intrebarea nr. 296: Intrebarea1 Capitol: Arteriopatiile periferice Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
CS In stenoza aterosclerotică a arterei carotide interne tratamentul ales consta din:
a) [x] Trombendarterectomie
b) [ ] Rezecţie cu anastomoza termino-terminala
c) [ ] By-pass
d) [ ] Ligaturarea arterei carotide interne
e) [ ] Administrarea agenţilor antitrombocitari
---------------------------------------------------------------------
297. Intrebarea nr. 297: Intrebarea2 Capitol: Arteriopatiile periferice Mod de punctare: A1 Grad de
CS Tratamentul fistulelor artero-venoase consta în:
a) [x] Excizia fistulei cu restabilirea continuităţii vaselor

b) [ ] Ligaturarea arterei distal de fistula
c) [ ] Amputaţia membrului
d) [ ] Ligaturarea venei distal de fistula
e) [ ] Tratament exclusiv medicamentos
---------------------------------------------------------------------
CM Schimbările trofice condiţionate de ischemia cronică includ următoarele:
a) [x] Căderea părului
b) [x] Modificările unghiilor
c) [x] Atrofia pielei
d) [x] Atrofia musculaturii
e) [ ] Osteoporoză
---------------------------------------------------------------------
CS Emboliile arteriale se fixează mai des la nivelul:
a) [ ] Bifurcaţiei aortice
b) [ ] Arterei iliace comune
c) [x] Arterei femurale
d) [ ] Vaselor cerebrale
e) [ ] Arterei poplitee
---------------------------------------------------------------------
CS Care afirmaţie referitoare la particularităţile maladiei Burger este incorecta?
a) [ ] Se depistează mai frecvent la bărbaţi
b) [ ] Se observă între vârsta de 20 şi 40 ani
c) [ ] Este însoţita de claudicatie intermitentă
d) [ ] Este în raport direct cu fumatul
e) [x] Prezintă o formă deosebită de ateroscleroză
---------------------------------------------------------------------
CS Claudicatia intermitenta ca urmare a aterosclerozei avansate a arterelor iliace externe este mai
eficient tratată prin:
a) [ ] Simpatectomie lombară
b) [ ] Gimnastica efectuata zilnic
c) [x] Aplicarea by-passului
d) [ ] Administrarea vasodilatatoarelor
e) [ ] Rezecţia segmentului afectat cu anastomoză
---------------------------------------------------------------------
CS La apariţia trombozei acute arteriale al membrelor contribuie:
a) [ ] Cardioscleroza aterosclerotica
b) [ ] Endocardita septică
c) [ ] Viciul mitral reumatic
d) [x] Ateroscleroza obliterantă al vaselor membrelor inferioare
e) [ ] Toate cele enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
CS Datele despre starea arterelor magistrale distal de locul emboliei le putem obţine prin:
a) [ ] Capilaroscopie
b) [ ] Examenul obiectiv
c) [ ] Examinarea radionuclida
d) [x] Dopplerografie
e) [ ] Toate cele menţionate mai sus

---------------------------------------------------------------------
CS Operaţia de baza efectuată pentru embolia arteriei femurale este:
a) [ ] Dilatarea roenghenoendovasculara
b) [ ] Trombintimectomia
c) [x] Embolectomia
d) [ ] Profundoplastia
e) [ ] By-passul
---------------------------------------------------------------------
CS Factorul principal ce determină tactica de tratament în insuficienţa arterială acuta este:
a) [ ] Vârsta pacientului
b) [ ] Gravitatea stării generale
c) [x] Gradul ischemiei membrului
d) [ ] Prezenţa ocluziei aterosclerotice concomitente
e) [ ] Localizarea trombului sau embolului
---------------------------------------------------------------------
CS Restabilirea circulaţiei sanguine în insuficienţa arteriala acuta a membrului este absolut
contraindicata în:
a) [ ] Ischemia de gr.Ia lent progresiva

b) [ ] Ischemia de gr.Ilb la pacientii cu infarct miocardic
c) [ ] Ischemia de gr.IIIa la pacientii cu ictus
d) [x] Ischemia de gr.IIIc
e) [ ] Vârsta pacientului mai mare de 85 ani

---------------------------------------------------------------------
CS Amputaţia ca operaţie de elecţie în insuficienţa arterială acuta ale membrelor este indicată:
a) [ ] În
ateroscleroza avansată ale vaselor magistrale ale membrelor cu manifestări incipiente de
tromboză acută
b) [ ] La pacienţi în vârsta avansată
c) [ ] În gradul IIIb de ischemie
d) [x] Numai în gradul IIIc de ischemie
e) [ ] În caz de internare tardivă a pacientului
---------------------------------------------------------------------
CS Terapia conservativă în embolia acută arterială poate fi metoda de elecţie :
a) [ ] În stadiul avansat al ischemiei acute
b) [ ] La pacienţi în vârsta 80 ani

c) [ ] La pacienţi cu patologie concomitentă gravă
d) [x] în caz de contraindicaţie absolută pentru tratament chirurgical
e) [ ] La prezenţa maladiilor trombogene şi embologene
---------------------------------------------------------------------
CS Efectul trombolitic se obţine prin administrarea:
a) [ ] A complaminei
b) [x] A streptazei
c) [ ] A aspirinei
d) [ ] A heparinei
e) [ ] A solcoserilului
---------------------------------------------------------------------
CS Îmbunătăţirea microcirculaţiei prin administrarea de Sol. TRENTAL este determinată de:
a) [ ] Efectul spasmolitic
b) [x] Efectul antiagregant
c) [ ] Activarea procesului de fibrinoliză
d) [ ] Proprietăţile anticoagulante
e) [ ] Acţiunea trombolitică
---------------------------------------------------------------------
CS Anticoagulantele cu acţiune indirectă sunt:
a) [ ] Heparina
b) [ ] Fibrinolizină
c) [x] Fenilinul
d) [ ] Trentalul
e) [ ] Acidul nicotinic
---------------------------------------------------------------------
CS Anticoagulantul cu acţiune directă este:
a) [ ] Neodicumarinul
b) [ ] Pelentanul
c) [ ] Curantilul
d) [ ] Fibrinolizina
e) [x] Heparina
---------------------------------------------------------------------
CS Embolia arteriala acuta si flegmazia piciorului au simptome comune, exceptînd:
a) [ ] Durerile
b) [ ] Lipsa pulsului
c) [x] Paliditatea tegumentelor
d) [ ] Parasteziile
e) [ ] Hipotermia tegumentelor
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru tromboza acuta a arterei magistrale a piciorului nu este caracteristică:
a) [ ] Paliditatea
b) [ ] Durerile
c) [x] Edemul
d) [ ] Parastezia
e) [ ] Disparitia pulsului
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul ischemic al membrelor inferioare include următoarele, exceptând:
a) [ ] Lipsa pulsului
b) [ ] Parasteziile
c) [x] Ulcerele trofice ale gambei

d) [ ] Paralizia inferioara
e) [ ] Paliditatea tegumentelor şi durerile
---------------------------------------------------------------------
CS In embolia arterei femorale cu ischemie de gr. III (contractura piciorului), metoda de electie
de tratament este:
a) [ ] Embolectomia de urgenţă
b) [ ] Terapia trombolitica
c) [ ] Terapia cu anticoagulati
d) [ ] Terapia simptomatica
e) [x] Amputaţia primară a piciorului
---------------------------------------------------------------------
CS Embolia arterei brahiale poate fi cauzata de orice maladie, exceptând:
a) [ ] Stenoza mitrala
b) [ ] Infarctul miocardic acut
c) [ ] Anevrismul cordului
d) [x] Anevrismul aortei abdominale
e) [ ] Comprimarea arterei subclavia de o coastă cervicala adăugătoare
---------------------------------------------------------------------
CS Viabilitatea piciorului ischemizat de origine embolică se poate aprecia prin:
a) [ ] Sfigmografie
b) [ ] Reovazografie
c) [x] Scintigrafie cu Te 99 (tehnetii) - pirofosfat

d) [ ] Pletismografie
e) [ ] Termografie
---------------------------------------------------------------------
CS Cel mai perfect dispozitiv pentru embolectomie din artera magistrala este:
a) [ ] Inelul vascular Wolmar

b) [ ] Vacuum-aspiratorul
c) [x] Cateterul Fogarti cu balonaş
d) [ ] Cateterul Dormia
e) [ ] Pensa fenestrata
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă cauză a emboliei arterelor circuitului mare este:
a) [ ] Ateroscleroza cârjei aortei

b) [x] Boala ischemica a cordului
c) [ ] Tromboza venelor circuitului mare
d) [ ] Anevrismul aortal
e) [ ] Anevrismul cardiac
---------------------------------------------------------------------
CS În diagnosticul ocluziei arteriale acute cei mai informativa metoda de diagnostic este:
a) [ ] Sfigmografia
b) [ ] Reovazografia
c) [x] Aorto-arteriografia
d) [ ] Pletismografia
e) [ ] termografia
---------------------------------------------------------------------
CS Referitor la anevrismul arterei lienale nu este adevărata următoarea afirmaţie:
a) [x] Printre anevrismele arteriale viscerale sa întâlneşte cel mai rar

b) [ ] Este determinat de obicei de degenerarea tunicii musculare
c) [ ] Provoacă dureri in hipocondrul stăng cu iradiere în umăr
d) [ ] Radiografia de ansamblu poate evidenţia prezenta unui inel calcificat de anevrism
e) [ ] Se asociază cu risc înalt de ruptură pe parcursul graviditătii
---------------------------------------------------------------------
CS Obliterarea cerebro-vasculara afectează cel mai frecvent:
a) [ ] Artera meningee medie

b) [x] Bifurcaţia arterei carotide
c) [ ] Artera bazilara
d) [ ] Orificiul arterei vertebrale
e) [ ] Orificiul arterei carotide comune
---------------------------------------------------------------------
CS Anevrismele aterosclerotice periferice se localizează cel mai frecvent la nivelul arterei:
a) [ ] Carotide
b) [ ] Subclaviculare
c) [ ] Femorale
d) [x] Poplitee
e) [ ] Ulnare
---------------------------------------------------------------------
CS Un bolnav cu vârsta de 80 ani se prezintă cu maladie cardiaca severa si claudicatie intermitenta
pronunţata în piciorul drept. Tratamentul de electie in acest caz va fi:
a) [ ] By-pasul aorto-femoral
b) [ ] By-pasul axilo-femoral drept
c) [x] By-pasul femoro-femoral
d) [ ] By-pasul aorto-iliac drept
e) [ ] Simpatectomia dreaptă
---------------------------------------------------------------------
CS Peste 3 zile după aplicarea by-passului aorto-femoral la un bolnav cu vârsta de 65 ani au apărut
melenă si scaune lichide. Cea mai probabilă cauză a complicaţiei poate fi:
a) [ ] Hemoragia din un ulcer de stres
b) [ ] Colita ulceroasă
c) [x] Colita ischemică
d) [ ] Fistula aorto-duodenală
e) [ ] Supuraţia ăn zona anastomozei proximale
---------------------------------------------------------------------
CS Peste 6 luni după aplicarea by-passului aorto-femoral cu grefă de dacron la un bolnav de 77 ani,
a apărut o tumeficaţie pulsatilă in regiunea inghinală bilateral si febră. Pulsul la nivelul
extremităţilor este normal. Indicati cauza cea mai probabilă a complicatiei apărute:
a) [x] Infectarea grefei

b) [ ] Dezvoltarea anevrismului venos consecutiv traumatismului intraoperatoriu
c) [ ] Dezvoltarea anevrismul fals determinat de desfacerea suturilor
d) [ ] Bombarea grefei cu un lumen neobişnuit de larg
e) [ ] Limfadenita
---------------------------------------------------------------------
CS Peste 18 ore după ocluzie traumatica a arterei femorale, pacientul a fost operat prin refacerea
arterei. După operaţie ăn salon s-a notat că gamba din partea traumatizata este dura si extrem de
dureroasa. Cauza cea mai probabila a acestei complicatii este::
a) [ ] Lezarea neobservată a venelor
b) [ ] Reacţia la revascularizare
c) [ ] Fractura nesuspectată a tibiei
d) [x] Ischemia preoperatorie de lungă durată a ţesuturilor
e) [ ] Spasmul muscular consecutiv traumatismului nervilor
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă cauza de tromboză acută a arterelor piciorului este:
a) [ ] Tromangiita obliternată
b) [x] Ateroscleroza obliterantă
c) [ ] Puncţia si cateterizarea arterei
d) [ ] Compresia extravazală a arterei
e) [ ] Policitemia
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul Leriş reprezintă:
a) [ ] Artereta nespecifică brahiocefalică

b) [x] Ocluzia aterosclerotică a bifurcatiei aortei
c) [ ] Capilaropatia periferică a extremităţilor
d) [ ] Trombangeita migrantă
e) [ ] Ocluzia venei cave inferioare
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru sindromul Leriş sunt caracteristice următoarele, exceptând:
a) [ ] Hipotermia membrelor inferioare

b) [ ] Paliditatea pielei
c) [x] Tromboflebita migrantă a membrelor
d) [ ] Durerile din regiunea fesiera la pe şezute
e) [ ] Impotenta
---------------------------------------------------------------------
CS În sindromul Takaiasu nu este caracteristic:
a) [ ] Dispariţia pulsului la membrele superioare
b) [x] Dispariţia pulsului la membrele inferioare
c) [ ] Grafospasmul
d) [ ] Cefaleea, vertijurile
e) [ ] Scăderea vederii până la cecitate
---------------------------------------------------------------------
CS În tratamentul chirurgical al sindromului Leriş cea mai reuşită metodă va fi:
a) [ ] Simpatectomia lombară
b) [ ] Simpatectomie periarterială
c) [x] Aplicarea şuntului aorto-femoral bifurcaţional
d) [ ] Aplicarea şuntului aorto-femoral unilateral
e) [ ] Înlăturarea trombului cu cateterul Fogarti
---------------------------------------------------------------------
CS Alegeţi afirmaţia corectă privind manifestarea clinică a anevrismului aortic abdominal (AAA):
a) [ ] În 70-75% din cazuri toate AAA sunt simptomatice la diagnosticare

b) [x] Examinarea fizicală de rutină şi metodele imagistice permit a stabili diagnosticul
c) [ ] Anevrismului
aortic abdominal deseori se depistează întâmplător în timpul operaţiilor
abdomenale pentru alte patologii
d) [ ] Pacienţii deseoristabilesc diagnosticul de sine stătător
e) [ ] Hipotensiunea arterială şi şocul sunt caracteristice pentru anevrismul aortic abdominal neerupt
---------------------------------------------------------------------
CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la manifestarea clinica anevrismului aortic abdominal
erupt:
a) [x] Prezenta durerilor abdomenale, şoc şi tumora pulsativa abdominală
b) [x] Durerile abdominale sunt avansate, dar caracteristice şi pentru anevrismul aortic abdominal
neerupt
c) [x] Durerile abdominale nu depind de poziţia bolnavului şi sunt relativ constante
d) [x] Hipotensiunea arterială şi şocul nu sunt caracteristice pentru anevrismul aortic abdominal
neerupt
e) [ ] Este prezent icterul mecanic
---------------------------------------------------------------------
CM Selectati afirmaţiile corecte privind anevrismului aortic abdominal:
a) [x] Creşterea
incidenţei anevrismului aortci abdominal reflecta creşterea vârstei medii a
populaţiei ?i îmbunătăţirea metodelor diagnostice
b) [x] Incidenţa anevrismului aortic abdominal sporeşte cu alte leziuni aterosclerotice
c) [x] La
pacienţii cu aneurism femoral sau popliteal incidenţa anevrismului aortic abdominal creşte
până la 50%
d) [ ] Majoritatea anevrismelor aortice abdominale sunt simptomatice înainte de erupţie
e) [ ] Anevrismul aortic abdominal este asociat cu maladia varicoasă a membrelor inferioare
---------------------------------------------------------------------
337. Intrebarea nr. 337: Intrebarea1 Capitol: Mediastin Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Care din afirmaţiile următoare sunt corecte:
a) [ ] Prin mediastinul posterior trec traheia, esofagul, nervii vagi, venele azygos şi hemiazygos
b) [x]Prîn mediastinul superior trec segmentele proximale ale traheii, esofagului şi timusul, cîrja
aortei cu ramurile ei si canalul toracic limfatic
c) [x] Înmediastinul posterior sunt situate esofagul, segmentul toracic descendent al aortei; canalul
toracic limfatic, nervii simpatici şi parasimpatici
d) [x] Înmediastinul mediu se află pericardul, inima, bifurcaţia traheii şi bronhiile principale,
arterele şi venele pulmonare, ganglionii limfatici ai bifurcaţiei traheii
e) [ ] În
mediastinul anterior între pericard şi stern sunt situate timusul, nervii vagi, canalul limfatic
toracic si esofagul
---------------------------------------------------------------------
CM Care din metodele de investigaţie enumerate mai jos se aplică pentru aprecierea localizării
tumorilor şi chisturilor în mediastin:
a) [x] Metodele radiologice
b) [x] Biolocaţia ultrasonoră
c) [x] Rezonanţa magnetică nucleară
d) [x] Metodele instrumentale de diagnostic
e) [ ] Investigaţiile morfologice
---------------------------------------------------------------------
339. Intrebarea nr. 339: Intrebarea3 Capitol: Mediastin Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Pentru diagnosticul tumorilor şi chisturilor mediastinului se folosesc următoarele metode
radiologice, exceptând:
a) [ ] Radioscopia şi radiografia în două proiecţii

b) [ ] CT
c) [ ] Pneumomediastinografia
d) [ ] Angiografia
e) [x] Urografia cistoscopică

---------------------------------------------------------------------
CS Care dintre metodele de investigaţie enumerate confirmă histogeneza tumorilor mediastinului:
a) [ ] Rezonanţa magnetică nucleară

b) [ ] Tomografia computerizată
c) [ ] Mediastinografia
d) [x] Examenul morfologic

e) [ ] Pneumomediastinigrafia
---------------------------------------------------------------------
CS Tumorile mediastinului de origine embrionară sunt următoarele, exceptînd:
a) [ ] Chisturile dermoide şi teratoamele

b) [ ] Seminoamele primitive
c) [x] Tumorile benigne şi maligne din mezenchim
d) [ ] Corioepiteliomul primitiv
e) [ ] Cordomul
---------------------------------------------------------------------
CS Chisturile mediastinului de origine embrionara sunt următoarele, exceptînd:
a) [ ] Chisturile mezoteliale pleuro-pericardiace

b) [ ] Chisturile bronhogenice
c) [ ] Chisturile gastro-enterogene
d) [ ] Chisturile paraesofagiene
e) [x] Meningocelul
---------------------------------------------------------------------
CM Tumorile dezvoltate din ţesuturile mediastinale adulte sunt următoarele, exceptînd:
a) [x] Tumorile din ţesutul conjunctiv
b) [x] Tumorile neurogene
c) [x] Tumorile din ţesutul adipos celular
d) [x] Tumorile ganglionare
e) [x] Tumorile din vasele sanguine şi limfatice
---------------------------------------------------------------------
CM Tumorile şi chisturile mediastinale primitive sunt următoarele, exceptînd:
a) [ ] Tumorile timice
b) [x] Meningocelul
c) [x] Chistul hidatic

d) [x] Tumorile metastatice
e) [ ] Maladia Hodjkin
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă complicaţie a chisturilor primitive mediastinale este:
a) [ ] Degenerarea malignă
b) [ ] Comprimarea organelor învecinate
c) [ ] Hemoragia
d) [ ] Perforaţia
e) [x] Inflamaţia şi supuraţia

---------------------------------------------------------------------
CM Pentru intervenţia chirurgicală în tumorile maligne mediastinale contraindicaţii absolute sunt:
a) [x] Metastazele la distanţă
b) [x] Sindromul venei cave superioare
c) [x] Paralizia laringiana stabilă (persistentă)
d) [ ] Disfagia
e) [ ] Sindromul algic
---------------------------------------------------------------------
CS Care afirmaţie este corecta privind atitudinea tacticii de tratament în tumorile benigne şi
achisturilor mediastinale:
a) [ ] Supravegherea în dinamică
b) [x] Tratamentul chirurgical
c) [ ] Tratamentul radioterapeutic
d) [ ] Chimioterapia
e) [ ] Tratamentul combinat
---------------------------------------------------------------------
CS Indicati cea mai eficace metodă de tratament în tumorile maligne neganglionare a mediastinului:
a) [ ] Tratamentul chirurgical
b) [ ] Tratamentul radioterapeutic
c) [ ] Tratamentul chimioterapeutic
d) [ ] Tratamentul radioterapeutic şi chimioterapeutic
e) [x] Tratamentul combinat ( chirurgical şi chimioterapeutic)
---------------------------------------------------------------------
CS Indicati metoda de electie (principala) în tratamentul limfoamelor maligne primitive ale
mediastinului :
a) [ ] Tratamentul chirurgical
b) [ ] Tratamentul radioterapeutic
c) [ ] Tratamentul chimioterapeutic
d) [ ] Tratamentul chirurgical şi chimioterapeutic
e) [x] Tratamentul combinat chimioradioterapeutic
---------------------------------------------------------------------
CM Emfizemul mediastinului poate fi provocat de următoarele cauze:
a) [x] De ruptura traheei
b) [x] De ruptura esofagului
c) [x] De ruptura bronhiilor
d) [ ] De ruptura stomacului
e) [ ] De ruptura pericardului
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati formele mediastinitei acute nespecifice primitive:
a) [x] Mediastinita cauzată de traumatismul mediastinului fără lezarea organelor din mediastin
b) [x] Mediastinita cauzată de traumatismul mediastinului cu lezarea organelor mediastinului
c) [x] Mediastinita cauzată de trauma mediastinului cu lezarea pleurei şi plămânilor
d) [ ] Mediastinita consecutivă unui focar din vecinătate
e) [ ] Mediastinita metastatică (consecutivă unor infecţii generalizate)
---------------------------------------------------------------------
CS Indicati metoda paraclinică cea mai informativă de diagnostic a mediastinitei acute purulente:
a) [ ] Ultrasonografia
b) [ ] Investigaţiile de laborator
c) [x] Metodele radiologice
d) [ ] Bronhoscopia
e) [ ] Pneumoperitoneumul
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie în tratamentul mediastinitei acute purulente este următoarea:
a) [ ] Tratamentul de dezintoxicare
b) [ ] Tratamentul antimicrobian
c) [ ] Tratamentul de dezintoxicare în combinaţie cu cel antimicrobian
d) [x] Tratamentul chirurgical
e) [ ] Tratamentul fizioterapeutic
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă flora microbiană întвlnită la pacienţii cu mediastinită acută nespecifică este :
a) [ ] Flora aerobă
b) [ ] Fungii
c) [ ] Flora anaerobă
d) [x] Flora mixtă (aerobă şi anaerobă)
e) [ ] Flora anaerobă neclostridiană
---------------------------------------------------------------------
CS Căile de infectare a mediastinului în mediastinită acută sunt următoarele, exceptînd:
a) [ ] Calea limfogenă
b) [ ] Calea hematogenă
c) [ ] Dintr-un focar septic din vecinate
d) [ ] Calea mixtă
e) [x] Calea aerogenă
---------------------------------------------------------------------
CS Tabloul clinic în mediastinita acută se caracterizează prin următoarele semne, exceptând:
0
a) [ ] Febra cu valori de 39-40 C
b) [ ] Frisoanele
c) [x] Icterul
d) [ ] Durerile retrosternale
e) [ ] Insomnia, inapetenţa
---------------------------------------------------------------------
CS Diagnosticul diferenţial al mediastenitei acute se face cu următoarele maladii, exceptînd:
a) [ ] Pneumoniile
b) [ ] Pleureziile
c) [ ] Pericarditele
d) [ ] Tumorile mediastinale
e) [x] Relaxarea diafragmului
---------------------------------------------------------------------
CS Indicaţi metoda cea mai eficace în diagnosticul mediastinitelor acute purulente (abcedante):
a) [ ] Bronhoscopia.
b) [ ] Examenul radiologic în 2 proiecţii

c) [ ] Angiopulmonografia
d) [x] Puncţia mediastinului

e) [ ] Ecografia
---------------------------------------------------------------------
CS Chisturile dermoide şi teratoamele mediastinale cel mai des se localizează în:
a) [x] Mediastinul anterio-superior
b) [ ] Mediastinul posterior
c) [ ] Mediastinul mediu
d) [ ] Mediastinul superior
e) [ ] Mediastinul inferior
---------------------------------------------------------------------
CS Numiţi tipurile de abord chirurgical în mediastenita acută, exceptînd:
a) [ ] Abordul parasternal
b) [ ] Abordul sternal
c) [ ] Abordul dorsal
d) [ ] Abordul toraco-abdominal
e) [x] Abordul abdominal
---------------------------------------------------------------------
CS Criteriile de înlăturare a drenajului în mediastinita acută sunt, exceptînd:
a) [ ] Lipsa intoxicaţiei septice

b) [ ] Temperatura normală a corpului
c) [ ] Lipsa eliminărilor pe tubul de dren
d) [ ] Starea generală satisfăcătoare
e) [x] Tranzitul gastrointestinal reluat
---------------------------------------------------------------------
CS Numiti cel mai convingător semn clinic şi radiologic în mediastinita acută cauzată de flora
microbiană anaerobă:
a) [ ] Durerile retrosternale
b) [ ] Dispneea
c) [x] Semnele clinice şi radiologice de emfizem

d) [ ] Disfagia
e) [ ] Imobilizarea hemidiafragmului
---------------------------------------------------------------------
CM Care din sindroamele şi simptomele enumerate sunt caracteristice pentru mediastinita acută?
a) [x] Durerile retrosternale
b) [x] Durerile interscapulare
c) [x] Disfagia
d) [x] Dereglările respiratorii

e) [x] Instabilitatea hemodinamicii
---------------------------------------------------------------------
CS Bioptatele în caz de tumori ale mediastinului pot fi recoltate prin următoarele metode,
exceptînd:
a) [ ] Bronhoscopia
b) [ ] Puncţia transcutană
c) [ ] Mediastinoscopia
d) [ ] Mediastinotomia
e) [x] Laparoscopia
---------------------------------------------------------------------
CS Care din tumorile mediastinului mai frecvent sunt localizate în mediastinul posterior ?
a) [x] Tumorile neurogene

b) [ ] Dermoizii şi teratoamele
c) [ ] Tumorile ganglionare
d) [ ] Tumorile timusului
e) [ ] Limfomul non-Hodjkin
---------------------------------------------------------------------
366. Intrebarea nr. 366: Intrebarea1 Capitol: Patologia diafragmului Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
CM Numiti părţile musculare ale diafragmului:
a) [x] Lombară
b) [x] Costală
c) [ ] Lombo - costală
d) [x] Sternală
e) [ ] Sterno-costală
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi părţile slabe ale diafragmului:
a) [x] Fisura Larrey

b) [x] Fisura Morgani
c) [x] Fisura Bohdalec
d) [ ] Triunghului lui Paimerov
e) [x] Hiatusul aortic
---------------------------------------------------------------------
CM Tabloul clinic al rupturii totale de diafragm include :
a) [x] Semne de insuficienţă respiratorie

b) [x] Semne de insuficienţă cardiacă
c) [x] Semne de migrăre ale organelor cavităţii abdominale în cavitatea toracică
d) [ ] Semne de insuficienţă renală
e) [x] Semne de hemoragie internă
---------------------------------------------------------------------
CS Indicati distanţa dintre suturile aplicate pe diafragm în caz de plastie pentru profilaxia herniei
recidivante :
a) [ ] 0.5cm.
b) [x] 1 cm.
c) [ ] 1.5cm.
d) [ ] 1.8cm
e) [ ] 2cm.
---------------------------------------------------------------------
CM Ruptura posttraumatică de diafragm cel mai des se asociază cu traumatismul următoarelor
organe :
a) [x] Splina
b) [x] Ficatul
c) [x] Esofagul
d) [x] Stomacul
e) [ ] Colonul transvers
---------------------------------------------------------------------
CS Tabloul clinic al herniei hiatale prin alunecare include :
a) [ ] Disfagie
b) [ ] Vome frecvente
c) [x] Pirozis
d) [ ] Micşorarea ponderei corporeale

e) [ ] Nici un răspuns nu este corect
---------------------------------------------------------------------
CS Hernia paraesofagiană prezintă pericol din cauza:
a) [x] Strangulării stomacului

b) [ ] Malignizării
c) [ ] Durerilor precardiale
d) [ ] Nici un răspuns nu este corect
e) [ ] Toate răspunsurile sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
CS Pacientul a fost internat în clinică cu dureri în regiunea hemitoracelui stăng, dispnee care se
intensifică postprandial şi la efort fizic, si de asemenea în poziţie orizontală a corpului, greţuri,vome
repetate care uşurează starea pacientului. La radiografia cutiei toracice sa depistat o formaţiune de
volum cu nivel hidroaeric. Stabiliţi diagnosticul :
a) [ ] Pneumonie abcedantă pe stânga
b) [ ] Angină pectorală
c) [x] Hernie hiatală prin alunecare
d) [ ] Hemotorace pe stânga
e) [ ] Hernie posttraumatică a diafragmului
---------------------------------------------------------------------
CS Care sunt condiţiile necesare pentru diagnosticul radiologic al herniilor hiatale prin alunecare?
a) [ ] Poziţia verticală a pacientului

b) [ ] Poziţia semişezindă a pacientului
c) [x] pacientul în poziţia Trendelenburg
d) [ ] Hipotonia artificială a duodenului
e) [ ] Poziţia orizontală a pacientului
---------------------------------------------------------------------
CS Enumeraţi cele mai frecvente semne clinice ale herniei hiatale prin alunecare:
a) [x] Pirozis, dureri retrosternale, melenă

b) [ ] Dureri retrosternale, мelenă, ocluzie intestinală, vome
c) [ ] Ocluzie intestinală, vome, pirozis
d) [ ] Pirozis
e) [ ] Pirozis, vome, melenă

---------------------------------------------------------------------
CS Care vor fi recomandările utile pentru un pacient cu esofagită de reflux pe fon de hernie hiatală:
a) [ ] Poziţia
ridicată a regiunii cefalice a corpului în timpul somnului; administrarea antacidelor;
administrarea Cerucalului
b) [ ] Alimentarea
fracţionată în porţii mici; Poziţia ridicată a regiunii cefalice a corpului în timpul
somnului; A nu se culca posprandial
c) [ ] Administrarea antacidelor; Administrarea Cerucalului; A nu se culca posprandial
d) [ ] Alimentarea fracţionată în porţii mi; Administrarea antacidelor; A nu se culca posprandial
e) [x] Alimentarea
fracţionată în porţii mici; Poziţia ridicată a regiunii cefalice a corpului
în timpul somnului; Administrarea antacidelor; Administrarea Cerucalului; A nu
se culca posprandial
---------------------------------------------------------------------
CS O pacienta cu vârstă de 54 ani acuză dureri retrosternale şi în regiunea epigastrală postprandial,
disfagie, eructaţii. La radiografia cutiei toracice în mediastinul posterior s-a depistat o formaţiune
rotundă cu nivel hidric. După administrarea substantei de contrast s-a vizualizat porţiunea cardială a
stomacului supradiafragmal. Ce patologie suspectaţi?
a) [ ] Cancer a regiunii cardiale a stomacului

b) [ ] Diafragm relaxat
c) [x] Hernie hiatală
d) [ ] Hernie retrosternală Lorrey
e) [ ] Hernie paraesofagiană
---------------------------------------------------------------------
CS Un pacient cu vîrstă de 40 ani acuză dureri retrosternale cu iradiere în regiunea scapulară,
eructaţii, pirozis. Simptomele susnumite se intensifică la flexia anterioară a corpului. La bolnav este
suspectată o hernie hiatală. Care dintre investigaţii le enumerate pemit de a concretiza diagnosticul?
a) [ ] FEGDS; CPGRE; pH - metria stomacului

b) [x] FEGDS;R- grafia stomacului în poziţie Trendelenburg; Ionomanometrie esofagiană; pH -
metria stomacului
c) [ ] R-
grafia stomacului în poziţie Trendelenburg; CPGRE; Ionomanometrie esofagiană; pH -
metria stomacului
d) [ ] FEGDS; R- grafia stomacului în poziţie Trendelenburg; CPGRE; pH - metria stomacului
e) [ ] R-
grafia stomacului în poziţie Trendelenburg; CPGRE; Ionomanometrie esofagiană; pH -
metria stomacului
---------------------------------------------------------------------
CS La o pacientă cu vîrstă de 50 de ani brusc a apărut disfagie acută însoţită de dueri acute
retrosternale.
Indicaţi cauza posibilă:
a) [ ] Neuralgia intercostală
b) [ ] Angină pectorală
c) [x] Hernie paraesofagiană strangulată
d) [ ] Esofagită de raflux
e) [ ] Hernia Lorrey
---------------------------------------------------------------------
CS Pacientul acuză perozis, dureri retrosternale, dureri în regiunea hipocondrului stâng cu iradiere
în regiunea cordului şi scapulară stângă. Mai frecvent apar la flexia anterioară a corpului,
postprandial. La examenul radiologic s-a depistat esofagul scurt, nedilatat. Substanţa de contrast din
esofag pătrunde într-o formaţiune semisferică cu pereţi subţiri localizată supradiafragmal, apoi
pătrunde în stomac vizualizând pliurile pronunţate. Ce concluzie puteţi deduce?
a) [ ] Acalazie a esofagului
b) [ ] Hernie diafragmală Bohdalec
c) [ ] Cancer esofagian cu trecere în stomac
d) [x] Hernie hiatală prin alunecare
e) [ ] Hernie paraesofagiană
---------------------------------------------------------------------
CS O pacienta cu vîrstă de 43 ani acuză la dureri de constîngere retrosternal ,care se intensifică
postprandial şi în poziţie orizontală. În poziţie verticală durerile diminuiază. În hemogramă -
anemie hipocromă moderată.Ce maladie suspectaţi?
a) [ ] Gastrită cronică
b) [ ] Ulcer duodenal
c) [x] Hernie hiatală cu esofagită de reflux
d) [ ] Cancer gastric
e) [ ] Diverticul esofagian epifrenal
---------------------------------------------------------------------
CS Care sunt indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al herniei hiatale?
a) [ ] Tratament
conservativ neeficace; Hemoragii esofagiene frecvente; Hernii hiatale prin
alunecare necomplicate
b) [ ] Formarea stricturilor de origine inflamatorii a esofagului; Hemoragii esofagiene frecvente
c) [ ] Tratament
conservativ neeficace; Formarea stricturilor de origine inflamatorii a esofagului;
Hemoragii esofagiene frecvente
d) [ ] Hernii hiatale prin alunecare necomplicate; Esofag scurt congenital
e) [x] Tratament
conservativ neeficace; Formarea stricturilor de origine inflamatorii a esofagului;
Hemoragii esofagiene frecvente; Esofag scurt congenital
---------------------------------------------------------------------
CS Pacientul în vârstă de 55 ani acuza pirozis, eructaţii, dureri retrosternale. Pirozisul se intensifică
postprandial şi în poziţie orizontală. Care investigaţii instrumentale sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului şi diagnosticul diferenţial cu ulcerul gastric?
a) [ ] USG organelor cavităţii abdominale

b) [ ] TC a peretelui abdominal
c) [ ] R- scopia stomacului simplă
d) [x] R- scopia stomacului în poziţie Trendelenbburg şi FEGDS
e) [ ] Laparascopia
---------------------------------------------------------------------
CS Esofagita eroziv- ulceroasă poate fi o complicaţie a:
a) [ ] Cancerului gastric
b) [ ] Ulcerului duodenal
c) [ ] Cardoispasmului
d) [x] Herniei hiatale prin alunecare
e) [ ] Gastritei cronice
---------------------------------------------------------------------
385. Intrebarea nr. 385: Intrebarea1 Capitol: Rectul Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut Punctajul:
CS Principalele leziuni precanceroase ce duc la apariţia cancerului rectal sunt:
a) [ ] Melanoamele cu localizare rectală
b) [x] Polipii colorectali, tumorile viloase, rectocolita ulceroasă
c) [ ] Hemoroizii şi fistulele perianale
d) [ ] Anorectitele nespecifice, pectenoza
e) [ ] Prolapsul mucos anorectal
---------------------------------------------------------------------
CS Grading-ul tumoral rectal reprezintă:
a) [x] Clasificarea în funcţie de gradul de diferenţiere histopatologică
b) [ ] Clasificarea clinică a cancerului rectal
c) [ ] Gradul de invazie tumorală în peretele rectal
d) [ ] Markerii biologici ai cancerului rectal
e) [ ] O metodă complementară de tratament al cancerului de rect
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă formă anatomopatologică de cancer rectal este:
a) [x] Adenocarcinomul ulcerovegetant
b) [ ] Adenocarcinomul
c) [ ] Melanomul malign
d) [ ] carcinomul spinocelular
e) [ ] Rabdomiosarcomul
---------------------------------------------------------------------
CS Examinările specifice în cancerul de rect sunt:
a) [ ] Tomografia computerizată, citologia exfoliativă
b) [x] Tuşeul rectal, endoscopia colorectală, irigografia
c) [ ] Echografia pelviană, determinarea antigenului carcinoembrionar
d) [ ] Echografia endoluminală, limfografia, arteriografia
e) [ ] Cromolimfoscopia, echografia transabdominală, citologia exfoliativă
---------------------------------------------------------------------
CS Chirurgia de teritoriu în cancerul de rect înseamnă:
a) [ ] Extirparea segmentului tumoral al rectului
b) [ ] Extirparea rectului şi a ganglionilor mezenterici inferiori
c) [x] Îndepărtarearectului tumoral sau a segmentului afectat împreună cu staţiile ganglionare şi
ţesutul conjunctiv înconjurător
d) [ ] Limfadenectomia extinsă şi extirparea segmentului de rect afectat
e) [ ] Exereza tumorii rectale sau a rectului împreună cu sigmoidul şi colonul descendent
---------------------------------------------------------------------
CS Principala atitudine chirurgicală care se aplică în cancerul de rect este:
a) [ ] Criochirurgia
b) [ ] Electrochirurgia
c) [x] Amputaţia de rect şi rezecţia rectului

d) [ ] rectohemicolectomia stîngă lărgită
e) [ ] Rezecţia tumorală cu raze lazer
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii inhibitori ai carcinogenezei cancerului colorectal sunt:
a) [ ] Alimentaţia vegetală, vitamina A, prostoglandinele
b) [ ] Antitripsina, acidul folic
c) [ ] Imunoglobulina A secretantă, heparinaza, vitamina E
d) [x] Seleniul, retinoizii, steroizii vegetali
e) [ ] Tromboplastina tisulară, complexul vitaminic B, lipoproteinlipaza
---------------------------------------------------------------------
392. Intrebarea nr. 392: Intrebarea8 Capitol: Rectul Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
CM Cancerul rectal se poate localiza la nivelul::
a) [x] Rectului ampular
b) [x] Joncţiunii rectosigmoidiene
c) [x] Rectului perineal
d) [ ] Foselor ischiorectale
e) [ ] Tecii rectale
---------------------------------------------------------------------
393. Intrebarea nr. 393: Intrebarea9 Capitol: Rectul Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu Punctajul:
CM Principalele simptome în faza de debut a cancerului rectal sunt:
a) [x] Scurgerile patologice
b) [x] Sindromul dureros
c) [x] Tulburările de defecaţie
d) [ ] Tulburările neurologice
e) [ ] Sindromul biliopancreatic
---------------------------------------------------------------------
394. Intrebarea nr. 394: Intrebarea10 Capitol: Rectul Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Cauzele diagnosticului tardiv al cancerului rectal sunt:
a) [x] Evoluţia frustă îndelungată
b) [x] Tergiversarea prezentării la medic
c) [x] Superficialitatea examinării bolnavului
d) [ ] Raritatea cazurilor de cancer rectal
e) [ ] Absenţa investigaţiilor moderne
---------------------------------------------------------------------
CM Principalii parametri care stau la baza tratamentului chirurgical al cancerului rectal sunt:
a) [x] Localizarea leziunii
b) [ ] Concentraţia sanguină a antigenului carcinoembrionar
c) [x] Stadiul bolii
d) [ ] Rezultatul biopsiei prin endoscopie
e) [ ] Determinarea markerilor tumorali
---------------------------------------------------------------------
CM Cele mai utilizate procedee tehnice în exerezele de rect sunt:
a) [x] Amputaţia de rect
b) [ ] Crioterapia
c) [x] Rezecţia de rect

d) [ ] Extirparea endoscopică a tumorii
e) [ ] Excizia tumorii cu raze lazer
---------------------------------------------------------------------
CM Leziunile precanceroase incriminate în cancerul colorectal sunt:
a) [ ] Diverticuloza colică
b) [x] Polipii colorectali
c) [ ] Displaziile vasculare
d) [x] Rectocolita ulceroasă
e) [ ] Megadolicocolonul
---------------------------------------------------------------------
CM Tuşeul rectal oferă informaţii referitoare la:
a) [ ] Tipul histologic tumoral

b) [x] Localizarea tumorii
c) [x] Grading-ul tumoral
d) [ ] Extensia tumorii la organele vecine
e) [ ] Grupele ganglionare cu metastaze
---------------------------------------------------------------------
CM Intervenţiile chirurgicale cu viză oncologică în cancerul de rect sunt:
a) [x] Amputaţia rectală
b) [x] Rezecţia rectală
c) [x] Operaţia Hartmann
d) [x] Rezecţia rectală joasă mecanică
e) [ ] Colostomia în "ţeavă de puşcă"
---------------------------------------------------------------------
CM În etiopatogenia cancerului rectal sunt incriminaţi:
a) [x] Factorii ereditari
b) [x] Leziunile precanceroase ale rectului
c) [x] Factorii alimentari şi de mediu
d) [x] Factorii iatrogeni
e) [ ] Afecţiunile hepatopancreatice
---------------------------------------------------------------------
CM Metodele moderne de explorare în cancerul rectal sunt:
a) [x] Tomografia computerizată
b) [x] Echografia endoluminală
c) [x] Citologia exfoliativă
d) [x] Dozarea antigenului carcinoembrionar
e) [ ] Anuscopia cu lumină laterală
---------------------------------------------------------------------
CM Principalele simptome ale cancerului rectal sunt:
a) [x] Rectoragiile mici
b) [x] tenesmele rectale
c) [x] Mucozităţile rectale
d) [x] Senzaţia de corp străin intrarectal
e) [x] Constipaţia alterînd cu diareea
---------------------------------------------------------------------
CM Cei mai importanţi factori de prognostic în cancerul rectal sunt:
a) [x] Factorii clinici
b) [x] Factorii tumorali
c) [x] Stadiul clinic
d) [x] Prezenţa metastazelor la distanţă
e) [x] Dozarea markerilor biologici
---------------------------------------------------------------------
404. Intrebarea nr. 404: Intrebarea20 Capitol: Rectul Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Cea mai informativă metodă de diagnostic a perirectitei acute este:
a) [ ] Irigografia
b) [ ] Angiografia
c) [ ] Rectoromanoscopia
d) [x] Puncţia colecţiei purulente

e) [ ] Laparoscopia
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie în tratamentul perirectitei acute este:
a) [ ] Chimioterapia
b) [ ] Radioterapia
c) [x] Deschiderea şi drenarea perirectitei

d) [ ] Vitaminoterapia
e) [ ] Administrarea sulfamilamidelor
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai informativă metodă de diagnostic a perirectitei cronice este:
b) [ ] Colonoscopia
c) [ ] Angiografia
d) [x] Fistulografia
e) [ ] Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie în tratamentul fistulei perirectale este:
a) [ ] Radioterapia
b) [ ] Vitaminoterapia
c) [ ] Antibioterapia
d) [ ] Chimioterapia
e) [x] Excizia fistulei

---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă cauză a fistulelor perirectale este:
a) [x] Perirectita acută
b) [ ] Hemoroizii
c) [ ] Fisura anală
d) [ ] Coccigodinia
e) [ ] Pruritul anal
---------------------------------------------------------------------
CS Din simptomele enumerate mai jos caracteristic pentru fisura anală este:
a) [ ] Temperatura anală
b) [ ] Leucocitoza
c) [ ] Incontinenţa de materii fecale

d) [x] Dureri vii în timpul şi după defecaţie
e) [ ] Diareea
---------------------------------------------------------------------
CS La 85% din bolnavi fisura anală este localizată:
a) [ ] la ora 12
b) [ ] la ora 3
c) [ ] la ora 9
d) [ ] la ora 6 si 12
e) [x] la ora 6
---------------------------------------------------------------------
CS În tratamentul hemoroizilor intervenţia chirurgicală de elecţie este considerată:
a) [ ] Aplicarea ligaturii
b) [ ] Operatia Whitehead
c) [x] Hemoroidectomie dupa procedeul Milligan-Morgan
d) [ ] Electrocoagularea
e) [ ] Fotocoagularea
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţia mai rar depistată a hemoroizilor este:
a) [ ] Hemoragia
b) [ ] Tromboză
c) [ ] Prolapsul nodulilor interni

d) [ ] Strangularea cu necroză
e) [x] Malignizarea nodulilor
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati semnele clinice care pot suspecta prezenţa unei tumori viloase rectosigmoidiene:
a) [x] Rectoragia
b) [x] Prezenţa scaunelor gleroase

c) [ ] Scaunele purulente
d) [ ] Durerile în timpul defecaţiei
e) [x] Crampele musculare determinate de hipokaliemie
---------------------------------------------------------------------
CM Boala Crohn se manifestă prin următoarele semne clinice distinctive:
a) [x] Diaree
b) [x] Scaune sanguinolente

c) [x] Interesează adultul tînar
d) [x] Prezintă adesea leziuni nedureroase
e) [ ] Mucoasa rectală este congestivă şi hemoragică fără zone sănătoase
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitoare la fistulele perianorectale sunt false:
a) [x] Sunt supuraţii acute
b) [ ] Pot recidiva postoperator
c) [x] Se malignizează frecvent
d) [ ] Este necesară fistulografia pentru diagnostic
e) [ ] Tratamentul fistulei anale este exclusiv chirurgical
---------------------------------------------------------------------
CM La un bărbat cu vîrstă de 42 ani se determină endoscopic un polip rectal pediculat cu
dimensiunea de 1,0 cm. Atitudinea ulterioară va fi:
a) [x] Clister baritat cu dublu contrast
b) [ ] Rezecţie anterioară de rect
c) [x] Polipectomie endoscopică
d) [ ] Test hemocult
e) [ ] Anchetă genetică
---------------------------------------------------------------------
CM Intervenţia chirurgicală în hemoroizii de gradul II şi III va fi indicată în următoarele
circumstanţe:
a) [x] În cazurile necomplicate
b) [ ] În sarcină
c) [x] În anemia severă
d) [ ] În hipertensiunea portală
e) [ ] În cancerul rectal de stadiu IV
---------------------------------------------------------------------
CM Sindromul fisural include urmгtoarele semne clinice:
a) [x] Durere tip arsură la defecaţie
b) [x] Spasm sfincterian
c) [x] Ulceraţia comisurii posterioare anale
d) [ ] Melena
e) [ ] Hemoroid santinelă
---------------------------------------------------------------------
CM Amputaţia abdomeno-perineală a rectului se practică în următoarele cazuri de :
a) [x] Tumoare malignă care se palpează la tuşeul rectal
b) [x] Cancer ampular mediu
c) [x] Cancer ampular inferior
d) [ ] Cancer ampular superior
e) [ ] Cancer rectosigmoidian ocluziv
---------------------------------------------------------------------
CM Factorii care favorizează apariţia hemoroizilor interni sunt:
a) [x] Sarcina
b) [x] Constipaţia
c) [x] Hipertensiunea portală

d) [x] Tumorile pelvine voluminoase
e) [x] Cancerul rectal
---------------------------------------------------------------------
CS Ocluzia colică secundară cancerului rectosigmoidian operabil prezentat tardiv se tratează cel
mai eficient prin:
a) [ ] Amputaţia abdomino-perineală a rectului
b) [ ] Colostomie stîngă de decompresiune
c) [ ] Rezecţie anterioară de rect
d) [x] Operaţia Hartmann
e) [ ] Cecostomie
---------------------------------------------------------------------
CM Polipul rectocolic se caracterizeazг prin următoarele semne distructive:
a) [x] Se localizează frecvent rectosigmoidian
b) [x] Reproduce histologic glandele Lieberkuhn
c) [x] Poate genera hemoragie episodică
d) [x] Este mai frecvent tubulos decât vilos
e) [x] Se depistează la bolnavii în vârstă de peste 45 ani
---------------------------------------------------------------------
CM Numiti tumorile benigne colorectale care pot fi considerate hamartoame:
a) [ ] Sindromul Gardner
b) [x] Sindromul Peutz-Jeghers
c) [ ] Polipoza rectocolică familială
d) [x] Polipii juvenili
e) [ ] Lipoamele
---------------------------------------------------------------------
CM Ce semne atestă atenţia asupra complicaţiilor în boala hemoroidală:
a) [x] Rectoragia cu sânge roşu declanşată de emisia scaunului
b) [x] Durerea anală acută ce apare după defecaţie şi persistă câteva ore
c) [x] Perceperea unei tumori anale de culoare albastru-violaceu
d) [ ] Melena
e) [ ] Febra
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati investigaţiile diagnostice obligatorii la un bolnav cu patologie a rectului:
a) [x] Inspecţia vizuală a regiunii anale
b) [x] Tuşeul rectal
c) [ ] Pasajul masei baritate
d) [x] Anoscopia sau rectoromanoscopia
e) [ ] Sfincterometria
---------------------------------------------------------------------
CM Operaţiile de electie în tratamentul chirurgical al prolapsului rectal sunt:
a) [ ] Operaţia Hartmann
b) [x] Operaţia Kummel-Zarenin
c) [x] Operaţia Tirshe
d) [ ] Operaţia Duhamel
e) [x] Operaţia Mikulitz
---------------------------------------------------------------------
CS Lungimea rectului de la promontoriu pînă la linia anorectală constituie:
a) [ ] 8-10 cm
b) [ ] 11-13 cm
c) [x] 15-16 cm
d) [ ] 17-19 cm
e) [ ] 20-22 cm
---------------------------------------------------------------------
CM Particularităţile anatomice ale trecerii sigmoidului în rect sunt:
a) [x] Este situată la nivelul vertebrei sacrale III, putin mai jos de promontoriu
b) [x] Dispare mezoul colonului sigmoidian
c) [x] Intestinul devine imobil
d) [x] Muşchii longitudinali (tenia coli) sunt distribuiţi uniform pe circumferinţa rectului
e) [x] Poartă denumirea de "rectosigm"
---------------------------------------------------------------------
CM Segmentele ampulei rectale sunt:
a) [ ] Rectosigmoidal
b) [x] Superior
c) [x] Mediu
d) [x] Inferior
e) [ ] Anorectal
---------------------------------------------------------------------
CM În funcţie de deschiderea abcesului perirectal, se atestă următoarele variante de finalizare a
bolii:
a) [x] formarea fistulei rectale (perirectită cronică)
b) [x] dezvoltarea perirectitei recidivante cu acutizări ale procesului inflamator
c) [x] însănătoşire
d) [ ] dezvoltarea amiloidozei organelor parenhimatoase
e) [ ] dezvoltarea incontenenţei sfincterului obturatoriu anal
---------------------------------------------------------------------
431. Intrebarea nr. 431: Intrebarea1 Capitol: Intestinul gros Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Lungimea colonului constituie:
a) [ ] 50 cm
b) [ ] 80 cm
c) [x] 150 cm
d) [ ] 200 cm
e) [ ] 300 cm
---------------------------------------------------------------------
CS Sursa arterială pentru colonul drept este:
a) [ ] Artera mezenterică inferioară
b) [x] Artera mezenterică superioară
c) [ ] Artera renală dreaptă
d) [ ] Artera iliacă externă dreaptă
e) [ ] Artera iliacă internă dreaptă
---------------------------------------------------------------------
CS Inervaţia simpatică a colonului drept provine din:
a) [ ] Plexul hipogastric
b) [x] Plexul mezenteric superior
c) [ ] Nervii vagi
d) [ ] Simpaticul lombar
e) [ ] Nici una din cele de mai susnu este corect
---------------------------------------------------------------------
434. Intrebarea nr. 434: Intrebarea4 Capitol: Intestinul gros Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Care din următorii sunt factori de risc pentru cancerul de colon:
a) [x] Polipoza rectocolonică familială
b) [x] Bolile colonice inflamatorii
c) [ ] Diverticuloza colonică
d) [x] Colecistectomia
e) [x] Ureterosigmoidostomia
---------------------------------------------------------------------
CM Diseminarea cancerului de colon se poate face prin:
a) [x] Invazia din vecinătate
b) [x] Căile limfatice
c) [x] Diseminare hematogenă
d) [x] Diseminare lumenală
e) [x] Diseminare perineurală
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru diagnosticul cancerului de
colon:
a) [ ] Anuscopia
b) [x] Irigografia
c) [ ] Tranzitul baritat
d) [x] Colonoscopia
e) [ ] Rezonanţa magnetică nucleară

---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele explorări paraclinice sunt utilizate pentru determinarea stadiului evolutiv
al unui neoplasm de colon:
a) [x] Ecografia abdominală
b) [x] Tomografia computerizată
c) [x] Rezonanţa magnetică nucleară
d) [ ] ECG
e) [x] Radiografia pulmonară

---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele constituie complicaţii frecvente ale cancerului de colon:
a) [x] Ocluzia intestinală
b) [x] Sindromul de malabsorbţie
c) [x] Perforaţia intestinului
d) [x] Hemoragia
e) [ ] Septicemia
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele metode sunt folosite în tratamentul cancerului de colon:
a) [x] Intervenţia chirrurgicală
b) [x] Radioterapia
c) [x] Chimioterapia
d) [x] Imunoterapia
e) [ ] Imunosupresia
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele constituie obiective majore ale intervenţiei chirurgicale în cancerul de
colon:
a) [x] Indepărtarea leziunii
b) [ ] Refacerea tranzitului colic
c) [x] Tratamentul complicaţiilor (stenoză, perforaţii)
d) [ ] Evaluarea leziunilor hepatice
e) [ ] Conservarea unei porţiuni cît mai mari de colon
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele antibiotice sunt utilizate pentru pregătirea preoperatorie a colonului:
a) [x] Cefalosporinele
b) [ ] Gentamicina
c) [x] Metronidazol
d) [ ] Ampicilină
e) [ ] Cloramfenicolul
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele principii stau la baza intervenţiei radicale pentru cancerul de colon drept:
a) [x] Rezecarea colonul drept în întregime (hemicolectomie dreaptă)
b) [x] Refacerea tranzitului se efectuează prin ileotranzverzostomie
c) [x] Concomitent se rezecă pediculii vasculoşi şi limfoganglionii regională
d) [ ] Refacerea tranzitului se efectuează, de obicei, al doilea timp
e) [ ] Ablaţia ganglionilor de la originea arterei mezenterice superioare este obligatorie
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele medicamente sunt utilizate ca imunoterapie la bolnavii cu neoplasm de
colon:
a) [x] Levamisolul
b) [ ] 5-fluoruracilul
c) [x] BCG
d) [x] Corynebacterium parvum

e) [ ] TNF (tumor nechrosis factor)
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele simptome sunt componente ale tabloului clinic obişnuit al unui cancer de
colon drept:
a) [x] Anemia
b) [x] Febra
c) [ ] Semnele de ocluzie intestinală

d) [x] Tumora palpabilă
e) [ ] Sindromul de malabsorbţie
---------------------------------------------------------------------
CS Dilatarea toxică acută a colonului poate să evolueze în următoarea patologie:
a) [ ] Diverticuloza colonului
b) [ ] Polipoza familială difuză
c) [x] Rectocolita ulceroasă nespecifică
d) [ ] Colita ischemică
e) [ ] Colita spastică
---------------------------------------------------------------------
CS În maladia Crohn pot evolua toate complicaţiile enumerate, exceptând:
a) [ ] Hemoragia intestinală
b) [ ] Fistulele intestinale interne
c) [ ] Plastroanele intraperitoneale
d) [ ] Stricturile intestinului
e) [x] Polipoza colonului
---------------------------------------------------------------------
CS Modificările mucoasei colonului sub forma "pietrelor de pavaj" pot fi depistate la bolnavii cu:
a) [ ] Colită ulceroasă nespecifică
b) [ ] Polipoză adenomatoasă familială
c) [x] Maladia Crohn
d) [ ] Colită ischemică
e) [ ] Boala Hirshprung
---------------------------------------------------------------------
CS Examenul histologic al mucoasei colonului poate depista prezenţa celulelor Langhans la
bolnavii cu:
a) [ ] Boala Hirshprung
b) [ ] Sindromul intestinului excitat
c) [ ] Colită ulceroasă nespecifică
d) [x] Maladia Crohn
e) [ ] Colită ischemică
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecţie în tratamentul polipilor colonului este:
a) [ ] Tratamentul cu suc de rostopască
b) [x] Polipectomia endoscopică
c) [ ] Aplicarea anastomozei de derivaţie
d) [ ] Rezecţia colonului
e) [ ] Chimioterapia
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de electie în diagnosticul polipozei adenomatoase familiale este:
b) [ ] Laparoscopia
c) [x] Fibrocolonoscopia cu biopsie

d) [ ] Angiografia
e) [ ] Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
CS Toate simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru polipoza adenomatoasă
familială, exceptând:
a) [ ] Hemoragia intestinală
b) [ ] Eliminarea mucusului cu masele fecale
c) [ ] Anemia
d) [ ] Hipoproteinemia
e) [x] Achilia gastrică

---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitoare la tumorile viloase colice este corectă:
a) [ ] Sunt pediculate
b) [ ] Se localizează frecvent la nivelul cecului
c) [x] Se pot transforma în adenocarcinom
d) [ ] Se depistează la copii
e) [ ] Au capacitate mică de malignizare
---------------------------------------------------------------------
CM Diverticulita sigmoidiană poate determina următoarele semne clinice:
a) [x] Febră
b) [ ] Scădere ponderală importantă

c) [ ] Împăstare în fosa iliacă dreaptă
d) [x] Anemie
e) [x] Hiperleucocitoză
---------------------------------------------------------------------
CM Care sunt complicaţiile posibile ale diverticulozei sigmoidiene:
a) [x] Hemoragia
b) [x] Perforaţia
c) [x] Fistulizarea în vezica urinară

d) [x] Abcesul pericolic
e) [x] Stenoză inflamatorie
---------------------------------------------------------------------
CM Referitor la colita ulceroasă nespecifică următoarele afirmatii sunt corecte :
a) [x] Se determină emisii gleroase
b) [x] Pot fi perioade lungi de remisiune
c) [x] Colonoscopia tnecesită a fi efectuată sistematic la fiecare puseu acut
d) [ ] Puseele severe se tratează întotdeauna prin tratament medical intensiv
e) [ ] Leziunile sunt maxime la nivelul colonului drept
---------------------------------------------------------------------
CM Numerotati semnele clinice care caracterizează ocluzia prin volvulus de colon sigmoid:
a) [x] Oprirea completă a tranzitului pentru materii fecale şi gaze
b) [ ] Febra
c) [ ] Prezenta sângelui la tuşeul rectal

d) [x] Crize repetate de subocluzie în antecedente
e) [x] Persistenta meteorismului asimetric
---------------------------------------------------------------------
CM Colita ulceroasă nespecifică poate fi precedată de următoarele complicaţii:
a) [x] Artrită
b) [x] Uveită
c) [x] Endocardită
d) [x] Perforaţie
e) [x] megacolon toxic

---------------------------------------------------------------------
CM Colectomia în diverticuloza colonului este indicată în următoarele situatii:
a) [x] La apariţia fistulelor
b) [x] La prezenta hemoragiei digestive
c) [x] În caz de perforatie
d) [ ] În absenţa complicaţiilor importante
e) [ ] În caz de diverticulită
---------------------------------------------------------------------
CS Boala Crohn şi colita ulceroasă nespecifică sunt maladii inflamatorii care au caractere
commune. Ce afirmaţie referitoare la caracterele comune ale acestora este falsă:
a) [ ] Predomină la adultul tînăr
b) [ ] Pot viza şi colonul
c) [ ] Se pot asocia cu uveită şi eritem nodos
d) [x] Pot recidiva după colectomia totală
e) [ ] Se pot asocia cu fisuri anale
---------------------------------------------------------------------
CM Semnele radiologice ale bolii Crohn sunt:
a) [x] Ileită foliculară
b) [x] Ulceraţiile
c) [x] Aerobilia
d) [x] Stenozele
e) [x] Fistulele
---------------------------------------------------------------------
CM Caracteristicile principale ale polipozei adenomatoase familiale difuze sunt:
a) [x] Transmitere autozomal-dominantă
b) [x] Malignizarea constantă
c) [x] Necesitatea colectomiei totale
d) [ ] Necesitatea supravegherii rectale atente după colectomie
e) [ ] Malignizarea este rară
---------------------------------------------------------------------
CM Prevenirea cancerului de colon se poate face prin supravegherea periodică a colonului la
persoanele cu risc crescut. Care sunt subiecţii cu risc sporit:
a) [x] Descendenţii părinţilor operaţi de cancer de colon
b) [x] Bolnavii deja operaţi de polipi colici
c) [x] Bolnavii cu rectocolită ulcero-hemoragică nespecifică cu debut în copilărie, evoluînd de peste
10 ani
d) [ ] Bolnavii cu constipaţie cronică
e) [ ] Bolnavii cu sindrom Peutz-Jeghers
---------------------------------------------------------------------
CM Sindromul Peutz-Jeghers reprezintă:
a) [ ] Este forma clinică cea mai frecventă de tumori maligne ce interesează intestinul subţire
b) [x] Se poate manifesta prin accidente ocluzive
c) [ ] Malignizarea este foarte frecventă
d) [x] Se însoţeşte de lentiginoză periorificială
e) [ ] Tumorile sunt desmoide
---------------------------------------------------------------------
CM În care din următoarele maladii se poate întâlni limfogranulomatoza:
a) [x] Boala Crohn
b) [ ] Sindromul de malabsorbţie
c) [x] Diverticuloza colică
d) [ ] Colita ischemică
e) [ ] Polipoza rectocolică
---------------------------------------------------------------------
CM Complicaţiile polipozei rectocolonice sunt:
a) [x] Anemia secundară
b) [x] Denutriţia
c) [x] Ocluzia intestinală prin invaginare

d) [x] Malignizarea
e) [ ] Merforaţia intestinului
---------------------------------------------------------------------
CM Gazul colonic este compus din următorii compuşi chimici:
a) [x] Azot
b) [x] Oxigen
c) [x] Dioxid de carbon

d) [x] Hidrogen
e) [x] Metan
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati operaţiile care se practică în tratamentul bolii Hirschprung:
a) [x] Operaţia Duhammel
b) [x] Operaţia Soave
c) [x] Operaţia Svenson
d) [ ] Operaţia Kummel
e) [ ] Operaţia Quenu-Miles
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati investigaţiile mai des folosite în diagnosticul bolii Hirschprung:
a) [ ] Ecografia abdominală
b) [x] Irigografia în contrast dublu
c) [x] Rectoromanoscopia cu biopsia mucoasei rectale după Svenson
d) [ ] Tomografia prin rezonanţă magnetică nucleară
e) [x] Teterminarea reflexului recto-anal
---------------------------------------------------------------------
CS Leziunile anatomo-patologice din stadiile incipiente ale colitei ulceroase nespecifice sunt:
a) [ ] Infiltrarea cu eozinofile la nivelul criptelor Lieberkuhn
b) [ ] La inspecţie mucoasa colonică este tapetată de ulceraţii profunde
c) [ ] Mucoasa în totalitate este îngroşată
d) [ ] Mucoasa este atrofiată cu zone avasculare
e) [x] Mucoasa colonică este tapetată de ulceraţii granulare superficiale, fiind în totalitate subţiată şi
friabilă cu vascularizaţie bogată
---------------------------------------------------------------------
CS Cel mai frecvent semn înl debutul colitei ulceroase nespecifice este:
a) [ ] Scaderea ponderală
b) [x] Diareea sanguinolentă
c) [ ] Durerea abdominale
d) [ ] Constipaţia
e) [ ] Leziunile dermatologice
---------------------------------------------------------------------
CS Principalul drog acceptat în tratamentul colitei ulceroase nespecifice capabil să realizeze remisia
episoadelor acute, este reprezentat de către:
a) [ ] Derivaţii de sulfsalazină
b) [x] Corticosteroizi
c) [ ] Antibioticele cu spectru larg de acţiune

d) [ ] Imunodepresoare
e) [ ] Interferonul beta
---------------------------------------------------------------------
CS Prevenţia degenerescenţei maligne în colita ulceroasă nespecifică se face pe baza:
a) [ ] Decelării hemoragiilor oculte în scaun
b) [ ] Explorărilor imunologice
c) [ ] Explorărilor tomografice
d) [ ] Explorărilor eco-endoscopie
e) [x] Examenului baritat şi colonoscopiei
---------------------------------------------------------------------
CS Dintre bolile inflamatorii cronice, diagnosticul diferenţial al colitei ulceroase nespecifice cel
mai frecvent necesită a fi efectuat cu:
a) [ ] Colitele virale
b) [ ] Colitele parazitare
c) [ ] Neoplasmul de colon
d) [x] Boala Crohn
e) [ ] Polipoza rectocolică
---------------------------------------------------------------------
CM În patogeneza colitei ulceroase nespecifice sunt incriminaţi factorii:
a) [x] Infecţioşi
b) [x] Psiho-somatici
c) [x] Alimentari
d) [x] Genetici
e) [x] Imunologici
---------------------------------------------------------------------
CM Colita ulceroasă nespecifică poate evolua în următoarele forme clinice:
a) [ ] Cronică (latentă)
b) [x] Acută (fulminantă)
c) [x] Cronică recidivantă
d) [ ] Cronică indurativă
e) [x] Cronică continuă (permanent progresivă)
---------------------------------------------------------------------
CS Simptomele locale ale colitei ulceroase nespecifice sunt cele afirmate, exceptând:
a) [ ] Rectoragia
b) [ ] Durerile abdominale
c) [x] Febra
d) [ ] Diareea
e) [ ] Constipaţia
---------------------------------------------------------------------
CM Criteriile endoscopice ale colitei ulceroase nespecifice sunt:
a) [x] Mucoasa cu aspect neregulat şi granulos
b) [x] exulceraţii, ulcere subdenivelate
c) [x] Pseudopolipii
d) [x] Absenţa haustrelor

e) [x] Scurtarea intestinului
---------------------------------------------------------------------
CM Substanţele farmacologice, care şi-au dovedit eficacitatea în colita ulceroasă nespecifică sunt:
a) [ ] Imunostimulantele
b) [x] Imunodepresoarele
c) [x] Corticosteroizii
d) [x] Derivaţii ai acidului 5-aminosalicilic (5-ASA)
e) [ ] Hormoni tiroidieni
---------------------------------------------------------------------
CS Următoarele afirmaţii, privind anatomia patologică din colita ulceroasă nespecifică, sunt
adevărate, excepând:
a) [ ] Boala interesează mucoasa şi submucoasa colonului
b) [ ] Rectul este interesat totdeauna şi extensia se poate face la întreg colonul
c) [ ] Ileonul terminal poate prezenta semne de inflamaţie moderată şi dilataţie
d) [x] Leziunile din colita ulceroasă seamănă foarte bine cu cele din boala Crohn
e) [ ] Mucoasa este în totalitate subţiată, friabilă, cu vascularizaţie bogată
---------------------------------------------------------------------
CS Culturile aerob-anaerobe ale conţinutului colonic în colita ulceroasă nespecifică:
a) [ ] au arătat modificări specifice ale florei colonice
b) [ ] au arătat modificări nespecifice ale florei colonice
c) [ ] au arătat o creştere a debitului fecal pentru Stafilococcus aureus
d) [x] nu au arătat modificări ale florei colonice
e) [ ] nu au arătat modificări ale florei colonice decît în cazurile cu evoluţie îndelungată
---------------------------------------------------------------------
CS Care din următoarele complicaţii ale colitei ulceroase nespecifice nu necesită tratament
chirurgical urgent?
a) [ ] Megacolonul toxic
b) [ ] Colită fulminantă ce nu răspunde la terapia cortizonică
c) [ ] Ocluzia prin stricturi colonice
d) [ ] Malignizarea
e) [x] Pseudopolipii colonici
---------------------------------------------------------------------
CS În diagnosticul diferenţial al colitei ulceroase nespecifice cu boala Crohn, elementul patologic
microscopic, care nu apare deloc în colita ulceroasă nespecifică, spre deosebire de toate cazurile
bolii Crohn, constituie:
a) [ ] Inflamaţia transmurală
b) [ ] Ingroşarea submucoasei
c) [ ] Fisurile
d) [ ] Creşterea celularităţii submucoasei

e) [x] Granuloamele tip Pirogov-Langhans
---------------------------------------------------------------------
483. Intrebarea nr. 483: Intrebarea1 Capitol: Intestin subtire Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Care este complicaţia cea mai frecventă a unui diverticul Meckel?
a) [x] Divetriculita
b) [ ] Ocluzia intestinală
c) [ ] Malignizarea
d) [ ] Hernia Litre strangulată

e) [ ] Hemoragia digestivă
---------------------------------------------------------------------
CS In infarctul intestino-mezenteric sunt adevarate urmatoarele afirmaţii, exceptând:
a) [ ] Durerea periombilicala violenta
b) [ ] Vărsăturile
c) [ ] Starea generală alterată

d) [ ] Colapsul precoce
e) [x] Zgomote peristaltice hiperactive
---------------------------------------------------------------------
CS Care este excepţia clinică cea mai frecventă în tumorile intestinului subtire?
a) [ ] Hemoragia digestivă
b) [ ] Perforaţia
c) [ ] Tumora palpabilă
d) [x] Ocluzia intestinală
e) [ ] Tulburările dispeptice
---------------------------------------------------------------------
CS Indicati tratamentul în complicaţiile maladiei Crohn:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Salozopirină
c) [x] Tratamentul chirurgical

d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Radioterapia
---------------------------------------------------------------------
CS Prezenţa unui diverticul Meckel intr-un sac hernial este:
a) [x] Hernia Littre
b) [ ] Hernia Richter
c) [ ] Hernia Spiegel
d) [ ] Hernia Morgany
e) [ ] Hernia Gardner
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă indicaţie a tratamentului chirurgical in boala Crohn o constituie:
a) [ ] Evoluţia indelungată a bolii
b) [ ] Recidivele ordinare
c) [x] Ocluzia intestinală
d) [ ] Fistulele externe
e) [ ] Hemoragiile digestive masive
---------------------------------------------------------------------
CS Indicati localizarea cea mai frecventă a tumorilor carcinoide:
a) [ ] Intestinul subţire
b) [x] Apendicele vermicular
c) [ ] Colonul
d) [ ] Rectul
e) [ ] Stomacul
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul de elecţie al tumorile carcinoide intestinale este:
a) [ ] Radioterapia
b) [ ] Chimioterapia
c) [ ] Combinarea chimioterapiei şi radioterapiei

d) [ ] Chirurgia urmata de radioterapie
e) [x] Rezecţia intestinală
---------------------------------------------------------------------
CS Semne radiologice similare cu cele din boala Crohn pot fi şi în:
a) [ ] Rectocolita ulcero-hemoragică şi purulentă

b) [ ] Enterita necrozantă
c) [x] Tuberculoza ileocecală
d) [ ] Cancerul cecului
e) [ ] Actinomicoza cecală
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul cel mai frecvent al ileusuluiîn tumorile intestinului subţire este:
a) [ ] Volvulusul
b) [ ] Aderenţele
c) [x] Invaginaţia
d) [ ] Spasmul
e) [ ] Mecanismul mixt
---------------------------------------------------------------------
493. Intrebarea nr. 493: Intrebarea11 Capitol: Intestin subtire Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Tabloul clinic al ocluziei intestinale acute include următoarele semne clinice:
a) [x] Durere abdominală colicativă
b) [x] Vărsături
c) [x] Oprirea tranzitului de gaze
d) [x] Meteorismul abdominal
e) [x] Zgomote hidroaerice
---------------------------------------------------------------------
CM Examenul radiografic pe gol al abdomenului în ocluzia intestinală mecanică acută poate
confirma următoarele:
a) [x] Distensia gazoasă a intestinului subţire
b) [x] Nivele hidroaerice
c) [ ] Pneumoperitoneul
d) [x] Aerobilia
e) [ ] Stergerea umbrei psoasului
---------------------------------------------------------------------
CM În ocluzia intestinală mecanică acută deshidratarea este determinată de următoarele cauze:
a) [x] Acumulări de lichid în intestin
b) [x] Pierderea ionilor de sodiu
c) [x] Vărsături
d) [x] Transvazărea apei în cavitatea peritoneală

e) [ ] Pierderea ionilor de clor
---------------------------------------------------------------------
CM În embolia arterei mezenterice superioare se determină următoarele semne clinice:
a) [x] Semne funcţionale de ocluzie
b) [x] Semne generale de hemoragie
c) [ ] Vărsături rare
d) [ ] Meteorism
e) [x] Tumefacţie mată cu contur şters

---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele cauze pot determina un ileus paralitic:
a) [ ] Fitobezoarii
b) [x] Colica renală

c) [x] Peritonita
d) [ ] Volvulusul
e) [x] Supuraţia retroperitoneală

---------------------------------------------------------------------
CM Indicati semnele radiologice în ocluzia acută a ileonului:
a) [x] Imagine hidroaerică unică periombilicală
b) [ ] Imagini aerice periferice
c) [x] Nivele sub formă de arcuri orizontale
d) [ ] Contur boselat
e) [ ] Distensia cadrului colic
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitoare la infarctul intestinomezenteric sunt adevărate:
a) [x] Tabloul clinic este dominat de durere
b) [ ] Durerea are început din regiunea lombară
c) [ ] Pulsul este frecvent şi TA este crescută
d) [ ] Abdomenul este suplu cu matitate pe flancuri
e) [x] La auscultaţia abdomenului nu se înregistrează zgomote
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati afirmatiile corecte privind Diverticulul Meckel :
a) [x] Conţine ţesut ectopic gastric
b) [x] Se poate complica cu hemoragie digestivă
c) [x] Conţine tumoră carcinoidă
d) [x] Se poate complica cu ocluzie intestinală acută
e) [x] Poate să ajungă într-un sac de hernie inguinală
---------------------------------------------------------------------
CM Cele mai frecvente interventii chirurgicale efectuate în boala Crohn sunt:
a) [x] Derivaţiile externe
b) [x] Bypas cu excluderea segmentului afectat
c) [x] Rezecţiile intestinale limitate
d) [ ] Rezecţiile lărgite de intestin subţire
e) [ ] Colectomia totală
---------------------------------------------------------------------
CM Ce semne clinice nu confirmă ocluzia mecanică a intestinului subţire:
a) [ ] Vărsăturile precoce
b) [ ] Absenţa meteorismului
c) [ ] Alterarea stării generale
d) [x] Sindromul Koning
e) [x] Contractură musculară
---------------------------------------------------------------------
CM Enumerati semnele radiologice în sindromul ocluziv:
a) [x] Nivele hidroaerice numeroase şi centrale
b) [ ] Pneumoperitoneu
c) [x] Distensie gazoasă a unei anse intestinale

d) [x] Imagini hidroaerice în "trepte de scară"
e) [x] Imagine hidroaerică în "omega" ce ocupă 1/2 inferioară a abdomenului
---------------------------------------------------------------------
CM Enterita tuberculoasă se manifestă clinic mai frecvent prin următoarele semne clinice:
a) [x] Subocluzie intestinală
b) [x] Tumoră abdominală
c) [x] Diaree
d) [ ] Hemoragie digestivă masivă

e) [x] Poate mima o apendicită acută
---------------------------------------------------------------------
CM Decompresiunea intestinului destins în ocluzia mecanică este utilă prin următoarele efecte:
a) [x] Reduce ischemia intestinului
b) [x] Îndepărtează toxinele lumenale
c) [ ] Facilitează cicatrizarea
d) [ ] Reduce riscul infecţiei plăgii
e) [x] Previne sindromul Mendelsohn
---------------------------------------------------------------------
CM Intr-o ocluzie intestinala acuta mecanica inalta sedetermină următoarele semne clinice:
a) [x] Accentuarea undelor peristaltice
b) [ ] Linistea abdominala
c) [x] Zgomote hidroaerice
d) [x] Meteorism
e) [ ] Apărare musculară localizată
---------------------------------------------------------------------
507. Intrebarea nr. 507: Intrebarea1 Capitol: Maladiile ficatului Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Complicaţii ale chistului hidatic hepatic sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] Ruptura în pleură, bronhii

b) [ ] Ruptura în cavitatea peritoneală
c) [ ] Fisurarea în căile biliare
d) [x] Pileflebita
e) [ ] Supuraţia
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitoare la chistul hidatic hepatic este incorectă:
a) [ ] Adesea este unic
b) [x] Mai frecvent este situat in lobul stang hepatic
c) [ ] Serologia pentru hidatidoză este adesea pozitivă
d) [ ] Se poate erupe in căile biliare, pleură, cavitatea abdominală
e) [ ] Intervenţia chirurgicală este obligatorie
---------------------------------------------------------------------
509. Intrebarea nr. 509: Intrebarea3 Capitol: Maladiile ficatului Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
CM Indicaţiile echinococcectomiei deschise sunt:
a) [x] Supuraţia chistului hidatic hepatic

b) [ ] Calcificarea chistului hidatic hepatic
c) [x] Prezenţa unei fistule biliare
d) [x] Situaţia anatomică a chistului nefavorabilă pentru bolnav şi chirurg
e) [ ] Prezenţa cirozei hepatice
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului este reprezentată de:
a) [ ] Lipomul hepatic
b) [x] Hemangiomul hepatic
c) [ ] Chistadenoamele hepatice
d) [ ] Leiomioame hepatice
e) [ ] Fibroame hepatice
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitoare la echinococcoza alveolară hepatică este adevărată:
a) [ ] Se traduce ecografic printr-o imagine chistică unică
b) [x] Este transmisă in special prin intermediul vulpilor
c) [ ] Se întâlneşte mai ales in Moldova si sudul Ucrainei
d) [ ] Este determinată de Echinococcus granulosus
e) [ ] Tratamentul chirurgical constă în capitonajul chistelor
---------------------------------------------------------------------
CS Indicati afirmaţia incorectă ce se referă la chistul hepatic neparazitar :
a) [x] Are debut acut

b) [ ] Poate fi posttraumatic
c) [ ] Adesea decurge asimptomatic
d) [ ] Puncţia ecoghidată este soluţia optimă de tratament
e) [ ] Pot surveni unele complicaţii evolutive
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul de elecţie al chistului hidatic hepatic este:
a) [ ] Chimioterapia
b) [x] Interventia chirurgicala

c) [ ] Terapia actinică
d) [ ] Hormonoterapia
e) [ ] Antibioterapia
---------------------------------------------------------------------
CM Referindu-ne la echinococcoza alveolară a ficatului, prezentaţi care din afirmaţii sunt false:
a) [ ] Are o evoluţie lentă
b) [ ] Diagnosticul întâmpină dificultăţi
c) [x] Este o tumoră malignă
d) [ ] Are creştere invazivă şi prognostic sumbru
e) [x] Puncţia-lavaj peritoneal este soluţia optimă de tratament
---------------------------------------------------------------------
CM În cazul unui hematom gigant subcapsular fără ruptura ficatului pot fi practicate:
a) [x] Puncţia şi evacuarea hematomului

b) [x] Incizia capsulei şi evacuarea hematomului
c) [x] Evacuarea hematomului şi diatermocoagularea zonei hepatice respective
d) [ ] Drenajul cavităţii peritoneale
e) [ ] Abţinere de la orice manevre şi închiderea cavităţii abdominale
---------------------------------------------------------------------
516. Intrebarea nr. 516: Intrebarea10 Capitol: Maladiile ficatului Mod de punctare: A3 Grad de dificultate:
CM Indicati, care din afirmaţiile referitoare la hemobilie sunt false :
a) [x] Colică hepatică
b) [x] Icterul
c) [ ] Hemoragia în tractul digestiv

d) [x] Hepatomegalia
e) [ ] Melena
---------------------------------------------------------------------
CS Care afirmaţie referitoare la tumorile benigne hepatice este corectă:
a) [x] Evoluţia lentă
b) [ ] Au indicaţii absolute pentru intervenţie chirurgicală
c) [ ] Sunt mai frecvente la femei
d) [ ] Frecvent se complică cu fistulă biliară
e) [ ] Frecvent apare melenă
---------------------------------------------------------------------
CM Care sunt principalele efecte adverse ale Escazolului
a) [x] Leucopenia
b) [ ] Insuficienţă renală
c) [ ] Aritmia cardiacă
d) [x] Creşterea reversibilă a aminotransferazelor
e) [ ] Nu are efecte adverse
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţiile chistului hidatic hepatic sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] Ruptura în pleură, bronhii
b) [ ] Ruptura în cavitatea peritoneală

c) [ ] Fisurarea în căile biliare
d) [x] Pileflebita
e) [ ] Supuraţia
---------------------------------------------------------------------
CM Tratarea chirurgicală a cavităţii perichistice constă în:
a) [x] Drenajul cavităţii perichistice cu un tub de dren

b) [x] Capitonajul cavităţii restante
c) [x] Închiderea fără drenaj a cavităţii restante
d) [x] Anastomoze chisto-digestive
e) [ ] Puncţia - lavaj peritoneal
---------------------------------------------------------------------
CS Rezecţia marginală hepatică este indicată în hidatidoza hepatică în următoarele situaţii:
a) [ ] În toate chistele hidatice indiferent de stadiul lor evolutiv
b) [ ] În chistul hidatic supurat cu pioscleroză hepatică
c) [ ] În chistul hidatic hepatic complicat cu fistulă biliară
d) [ ] În chistul erupt în cavitatea abdominală
e) [x] În chistul hidatic hepatic marginal situat
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru abcesul hepatic amoebian nu este caracteristic:
a) [ ] Infectarea cu Entamoeba Histolitica se produce prin ingestia chisturilor din apa contaminată
b) [ ] Majoritatea chisturilor sunt solitare
c) [ ] Peste 75 % din ele au ca sediu lobul drept hepatic
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă este pozitivă în 95 % cazuri
e) [x] Chisturile sunt asimptomatice
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati cauzele hemobiliei:
a) [x] Traumatismului ficatului
b) [x] Tumoarea ficatului in descompunere
c) [ ] Litiaza biliară
d) [ ] Sindromul Budd-Chiari
e) [ ] Sindromul Mirizzi
---------------------------------------------------------------------
CM Caracteristic pentru hemobilie sunt următoarele simptome:
a) [ ] Colica hepatică
b) [ ] Icterul
c) [x] Hemoragia in tractul digestiv

d) [ ] Hepatomegalia
e) [x] Melenă
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru diagnosticul hemobiliei pot fi utile:
a) [x] Endoscopia (FEGDS)
b) [ ] Ecografia
c) [ ] Scintigrafia
d) [ ] Tomografie computerizată
e) [x] Angiografia selectivă
---------------------------------------------------------------------
CS După Couinaud, ficatului are :
a) [ ] 12 segmente
b) [ ] 10 segmente
c) [x] 8 segmente
d) [ ] 7 segmente
e) [ ] 6 segmente
---------------------------------------------------------------------
CS Alegeţi calea optimă pentru abordarea chirurgicală a chistului hidatic hepatic situat în segmentul
IV-V:
a) [x] Laparotomie mediană superioară

b) [ ] Laparotomie mediană inferioară
c) [ ] Laparotomie transversală la nivelul spaţiului intercostal VIII
d) [ ] Toracofrenolaparotomie pe dreapta
e) [ ] Laparotomie Pfanenştil
---------------------------------------------------------------------
CS Abcesul hepatic amoebian se caracterizează prin următoarele, exceptând:
a) [ ] Dureri în hipocondrul drept
b) [ ] Pleurezie pe dreapta
c) [ ] Anemie, leucocitoză, VSH crescut sporit
d) [ ] Episoade diareice dizenteriforme
e) [x] Lipsa manifestărilor clinice
---------------------------------------------------------------------
CS Alegeţi volumul chirurgical optimal adresat unui chist hepatic neparazitar necomplicat:
a) [ ] Rezecţia atipică a ficatului

b) [ ] Rezecţia anatomică a ficatului
c) [ ] Enucleaţia
d) [ ] Drenarea externă
e) [x] Fenestrarea chistului
---------------------------------------------------------------------
CM Intervenţiile chirurgicale pentru un chist hidatic hepatic pot fi:
a) [x] Perichistectomia
b) [x] Chistectomie închisă

c) [x] Rezecţia ficatului cu înlăturarea chistului
d) [ ] Fenestrarea chistului
e) [x] Marsupializarea
---------------------------------------------------------------------
CM Indicati organele care sunt mai frecvent afectate de Echinococcus granulosus:
a) [x] Pulmonii
b) [ ] Retina
c) [ ] Pancreasul
d) [ ] Sistemul osteo-articular
e) [x] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
CM Enumerati soluţiile antiparazitare folosite pentru prelucrarea cavităţii reziduale a unui chist
hidatic hepatic:
a) [x] Formolul, H2O2
b) [x] Serul clorurat hipertonic (20%)

c) [ ] 5 - fluoruracilul
d) [ ] Octreotidul
e) [ ] Verdele de briliant
---------------------------------------------------------------------
CS Alegeţi metoda optimă chirurgicală pentru un abces bacterian hepatic:
a) [x] Puncţia şi drenarea abcesului sub controlul ecografiei

b) [ ] Transplantul hepatic
c) [ ] Hemihepatectomia
d) [ ] Marsupializarea
e) [ ] Criodistrucţia
---------------------------------------------------------------------
CM Chistul hidatic hepatic supurat se manifestă prin:
a) [ ] Dispnee intensă, cianoză marcată

b) [x] Febră, durere, frisoane
c) [ ] Ventilaţie pulmonară compromisă
d) [x] Stare septică
e) [ ] Hemobilie
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru un chist hidatic complicat cu fistulă biliohidatică este caracteristic:
a) [x] Migrarea parazitului în calea biliară principală
b) [x] Apariţia bilei în cavitatea restantă
c) [ ] Prezenţa lichidului limpede în cavitatea restantă
d) [ ] Prezenţa lichidului tulbure, vâscos
e) [ ] Respiraţia paradoxală
---------------------------------------------------------------------
CS Una din complicaţiile grave ale traumatismului ficatului este hemobilia. Esenţa acestei
complicaţii constă în:
a) [ ] Apariţia hemoptiziei
b) [ ] eroziuni multiple a stomacului şi duodenului
c) [ ] Diminuarea producerii de către ficat a procoagulantelor
d) [ ] Tromboza venei porta sau hemoragie din varicele esofagiene
e) [x] Temoragie în lumenul tractului digestiv din vasele lezate ale ficatului prin căile biliare
---------------------------------------------------------------------
CM Care din cele expuse mai jos caracterizează abcesul piogen hepatic:
a) [x] Examenul local abdominal relevă hepatomegalia dureroasă în 50 % cazuri

b) [x] Are incidenţă de 10 şi 16 cazuri la 100 000 internări
c) [ ] Determină apariţia imediată a insuficienţei renale
d) [x] Hemoculturile sunt pozitive în proporţie de 40 - 50 %
e) [ ] Drenajul percutan ecoghidat al cavităţii abcesului este contraindicat
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul abcesului bacterian hepatic beneficiază de următoarele modalităţi terapeutice:
a) [x] Evacuarea pe cale chirurgicală a abcesului cu drenarea lui

b) [ ] Simpla observaţie
c) [ ] Tratamentul antibiotic singular de lungă durată
d) [x] Drenajul percutan ecoghidat al cavităţii abcesului
e) [ ] Devascularizare azygoportală
---------------------------------------------------------------------
CS Alegeţi schema optimă de tratament adresată abcesului amoebian hepatic:
a) [ ] Terapie actinică până la operaţie + tratament chirurgical

b) [ ] Tratament chirurgical + terapie actinică după operaţie
c) [x] Tratament specific cu Metronidazol
d) [ ] Chimioterapie + tratament chirurgical
e) [ ] Tratament chirurgical cu indicaţii absolute
---------------------------------------------------------------------
CM Principiile tratamentului chirurgical în chisturile hidatice hepatice sunt reprezentate de:
a) [ ] Simpla supraveghere
b) [x] Inactivarea conţinutului chistului (ser clorurat 20 %, etanol 90 %)
c) [x] Indepărtarea componentelor infecţioase ale chistului (membrană proligeră, nisip hidatic,
vezicule fiice)
d) [x] Tratamentul complicaţiilor
e) [x] Rezolvarea cavităţii reziduale
---------------------------------------------------------------------
CM Care din afirmaţiile prezentate mai jos, referitor la hemangiomul hepatic sunt corecte:
a) [ ] Este cea mai rară tumoră benignă hepatică
b) [x] Puncţia acestui tip de tumoră este strict contraindicată
c) [x] Nu are risc de transformare malignă
d) [x] Intervenţia chirurgicală este indicată numai în prezenţa fenomenelor compresive sau a unui risc
hemoragic înalt
e) [ ] Se supune tratamentului medicamentos cu Albendazol
---------------------------------------------------------------------
CM Care din afirmaţiile prezentate mai jos referitor la chistul hidatic hepatic sunt corecte:
a) [x] Echinococcoza este o zoonoză

b) [x] Conţinutulchistului constă din lichid hidatic clar ca „apa de stâncă", scolecşi, vezicule
proligere şi vezicule fiice
c) [ ] Are risc înalt de transformare malignă
d) [x] Omul reprezintă o gazdă intermediară ocazională
e) [ ] Peretele chistului are patru straturi
---------------------------------------------------------------------
CM Complicaţiile abcesului hepatic sunt următoarele, exceptând:
a) [ ] Perforaţia în cavitatea abdominală

b) [x] Cancerul primar hepatic
c) [ ] Sepsisul
d) [ ] Hemoragiile din vasele hepatice erodate

e) [x] Mediastinita
---------------------------------------------------------------------
CM Utile pentru diagnosticul abcesului hepatic sunt:
a) [x] Ultrasonografia abdominală

b) [x] Tomografia computerizată
c) [ ] Reacţia Kazoni
d) [x] Scanarea ficatului cu leucocite marcate cu radionuclid
e) [ ] Puncţia abdominală
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru un abces hepatic nu este caracteristic:
a) [ ] Febra
b) [ ] Durere în hipocondrul drept

c) [x] Sindromul hemoragic
d) [ ] Sindromul toxico-septic
e) [x] Claudicaţia intermitentă
---------------------------------------------------------------------
CM Ce afirmaţii referitoare la hemangiomul hepatic sunt incorecte?
a) [ ] sunt cele mai frecvente tumori benigne ale ficatului

b) [ ] apar, în special, la femei şi sunt descoperite accidental
c) [x] puncţia hemangiomului este o măsură terapeutică necesară
d) [x] are risc înalt de transformare malignă
e) [x] extirparea chirurgicală are indicaţie absolută
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul traumatismului hepatic poate beneficia de următoarele metode:
a) [x] Hemostază prin tamponament

b) [x] Hemostază directă chirurgicală
c) [ ] Transplant hepatic
d) [x] Rezecţia hepatică atipică
e) [ ] Laparoscopie, drenarea cavităţii abdominale
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi consecinţele leziunilor traumatice hepatice:
a) [x] Hemoperitoneum
b) [ ] Peritonită stercorală
c) [x] Starea de şoc
d) [x] Hematom intrahepatic
e) [x] Abcese posttraumatice piogene
---------------------------------------------------------------------
549. Intrebarea nr. 549: Intrebarea1 Capitol: Hipertensiunea portala Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
CS Ce afirmaţie referitor la ciroza hepatica este corectă?
a) [ ] se asociază cu crize de hipoglicemie
b) [ ] ecografia nu precizează diagnosticul
c) [x] este cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale
d) [ ] apărarea musculara in hipocondrul drept este sugestiva pentru diagnostic
e) [ ] febra poate fi prezenta in 80% cazuri
---------------------------------------------------------------------
CS Care din următoarele intervenţii chirurgicale se complica mai rar cu encefalopatia hepatica?
a) [ ] anastomoza porto-cava termino-laterală

b) [ ] anastomoza porto-cava latero-laterală
c) [ ] anastomoza spleno-renală proximală
d) [x] anastomoza spleno-renală distală (Warren)
e) [ ] anastomoza mezenterico-cavă
---------------------------------------------------------------------
CS Fibroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care sângerează, mucoasă gastrică fără
ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi mai întâi?
a) [ ] ligatura varicelor esofagiene

b) [ ] rezecţia esofagului inferior cu anastomoză esogastrică
c) [x] tamponament cu sonda Blackmore, pituitrină intravenos
d) [ ] deconexiune azygo-portală
e) [ ] anastomoză spleno-renală
---------------------------------------------------------------------
CS Care din afirmaţia prezentata mai jos nu este adevărată:
a) [ ] ficatul poseda o dubla circulaţie

b) [ ] fluxul sanguin hepatic este de cca 1500 ml/min sau 25-30% din debitul cardiac in repaus
c) [ ] sistemul venos portal leagă 2 retele capilare
d) [ ] vena portă se formează prin unirea: venei mezenterice superioare, mezenterice inferioare si
splenice
e) [x] axul
venos-portocaval este bogat in valve ce determina modificările presionale în tot
sistemul venos port
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier NU este caracteristic:
a) [x] debutul acut

b) [ ] recanalizarea venei portă, apariţia capului de meduză şi suflu specific la auscultaţie
c) [x] emfizemul subcutanat
d) [x] coagulopatia
e) [x] respiraţia paradoxală

---------------------------------------------------------------------
CS Numiti cea mai sigură şi obiectivă metodă de diagnostic al hemoragiilor digestive superioare:
a) [x] fibroesofagogastroduodenoscopia
b) [ ] radiografia baritată
c) [ ] scintigrafia
d) [ ] angiografia
e) [x] laparoscopia diagnostică

---------------------------------------------------------------------
CS Indicati metoda poate fi folosita in tratamentul hipertensiunii portale cirogene:
a) [ ] drenajul Wirsungului
b) [ ] vagotomia tronculară
c) [ ] transplantul lienal
d) [x] deconexiunea azygo-portală
e) [ ] splenopancreatectomia stângă
---------------------------------------------------------------------
CS Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este?
a) [ ] pericardita congestiva
b) [ ] sindromul Budd-Chiari
c) [x] ciroza hepatica cu baraj intrahepatic
d) [ ] cvadrifurcatia venei porte
e) [ ] tromboza venei lienale
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru aprecierea stării funcţionale hepatice la pacienţii cirotici cu sindrom de hipertensiune
portală se foloseşte:
a) [ ] scorul Ranson
b) [ ] indicele Algover
c) [ ] scorul Apgar
d) [x] criteriile Child
e) [ ] scorul Glasgow
---------------------------------------------------------------------
CS Pacienţii cu sunt porto-cav pot dezvolta o stare de coma prin :
a) [ ] hipocalcemie
b) [ ] hiperglicemie
c) [ ] hiperalbunemie
d) [x] cresterea amonemiei

e) [ ] cresterea timpului de protrombina
---------------------------------------------------------------------
CS Operaţia Tanner are următoarea indicaţie:
a) [ ] encefalopatia
b) [ ] ascita refractara tratamentului medicamentos

c) [x] hemoragia prin ruptura varicelor esofagiene
d) [ ] hemoragia prin ruptura varicelor colonice
e) [ ] hemoragia prin ruptura varicelor rectale
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie referitor la forma prehepatica a hipertensiunii portale este falsă?
a) [ ] apare mai frecvent la copii

b) [x] determinata apariţia claudicatiei intermitente
c) [ ] splenectomia asociata cu omentorenopexie micşorează presiunea portala
d) [ ] este cauzata de anomaliile congenitale de dezvoltare a venei portă
e) [ ] determina aparita hemoragiei digestive
---------------------------------------------------------------------
CS Cele enumerate mai jos sunt cauze ale hipertensiunii portale, cu exceptia:
a) [ ] sindromul Budd-Chiari
b) [ ] boala Chiari
c) [x] sindrom Zollinger-Ellison
d) [ ] ciroza hepatica alcoolica
e) [ ] chist hidatic hepatic gigant (lob drept, S6-7-8)
---------------------------------------------------------------------
CS. O bolnava cirotica cu vârsta 44 de ani se internează pentru hemoragie gastrointestinala
exteriorizata prin vome cu "zaţ de cafea" şi scaun de "culoarea păcurii". Ce explorare poate preciza
sursa hemoragiei?
a) [ ] scintigrafia hepatica
b) [ ] colonoscopia
c) [ ] angiografia supraselectiva hepatica

d) [x] fibroesogastroduodenoscopia
e) [ ] radiografia abdominala pe gol

---------------------------------------------------------------------
CM Care din explorările de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii hemoragiei variceale?
a) [ ] testele de coagulare
b) [x] hemoglobina
c) [ ] trombocitele
d) [x] hematocritul
e) [x] eritrocitele
---------------------------------------------------------------------
CS Care din manifestările de mai jos enumerate nu sunt caracteristice pentru hipertensiunea
portală?
a) [ ] ascita
b) [ ] splenomegalia
c) [x] disfagia
d) [ ] encefalopatia hepatica
e) [ ] varicele gastro-esofagiene
---------------------------------------------------------------------
CM Condiţiile necesare pentru apariţia ascitei sunt:
a) [ ] existenta sindromului de malabsorbţie

b) [ ] prezenta icterului
c) [x] prezenţa hipertensiunii portale cronice şi retenţia hidrosalina
d) [ ] prezenţa hipertensiunii portale acute asociata cu icter intermitent
e) [x] hipoalbuminemie
---------------------------------------------------------------------
CS Manifestările biochimice si hematologice enumerate mai jos caracterisează hipersplenismul
autoimun, cu excepţia uneia. Numiţi-o:
a) [ ] leucocitopenia
b) [x] glicemia
c) [ ] anemia
d) [ ] creşterea complexul imun circulant

e) [ ] trombocitopenia
---------------------------------------------------------------------
CS Care din afirmaţia de mai jos enumerată referitoare la hipertensiunea portală este falsa?
a) [ ] evoluţia de obicei, este severa
b) [ ] determina hemoragia digestiva

c) [ ] este consecinţa unui obstacol in sistemul port
d) [ ] consecinţele ei pot fi: splenomegalia, encefalopatia, ascita, hemoragia digestiva
e) [x] se micşorează la administrarea 5-ftoruracilului
---------------------------------------------------------------------
CM După care din următoarele intervenţii chirurgicale mai rar apare encefalopatia hepatica?
a) [ ] anastomoza porto-cavă termino-laterală

b) [ ] anastomoza porto-cavă latero-laterală
c) [ ] anastomoza spleno-renală proximală
d) [x] anastomoza spleno-renală distală (Warren)
e) [x] anastomoza mezenterico-cavă
---------------------------------------------------------------------
CS Hipertensiunea portală se caracterizează prin următoarele semne, exceptând:
:
a) [ ] splenomegalia
b) [ ] ascita
c) [ ] circulaţia colaterala abdominala

d) [ ] varicele esofagiene
e) [x] silenţiul abdominal
---------------------------------------------------------------------
CS Una dintre cele mai informative metode specifice în diagnosticul sediului şi sursei hemoragiei
variceale este:
a) [ ] irigoscopia
b) [x] fibroesofagogastroduodenoscopia
c) [ ] radiografia abdominală de ansamblu

d) [ ] laparoscopia
e) [ ] pasajul bariului prin intestin

---------------------------------------------------------------------
CS Alegeţi afirmaţia incorecta pentru hipertensiunea portală:
a) [ ] splenomegalia se insoteste de hipersplenism hematologic predominat de trombocitopenie si

leucopenie
b) [ ] cauzele si clasificarea hipertensiunei portale se bazeaza pe sediul obstacolului si raportul
acestuia cu patul sinusoidal
c) [ ] hemoragia variceală este complicatia hipertensiunei portale
d) [ ] presiunea in vena porta, in mod normal, este de 10-15 mm Hg
e) [x] manifestările clinice ale hipertensiune portale apar daca gradientul presional este mai mare de
10 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
CS Caracteristic pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier este:
a) [ ] hemoptizia
b) [x] recanalizarea venei ombilicale, apariţia capului de meduză şi apriţia suflului specific la
auscultaţie
c) [ ] coagulopatia
d) [ ] melena
e) [ ] disfagia
---------------------------------------------------------------------
CS Complicaţiile hipertensiunii portale sunt următoarele, exceptând:
a) [x] icterul mecanic

b) [ ] rectoragia
c) [ ] ascita
d) [ ] hemoragia digestivă superioara din varicele esogastrice

e) [ ] encefalopatia
---------------------------------------------------------------------
CS Care din cele enumerate mai jos, sunt procedeele de deconexiune azygo-portală?
a) [ ] anastomoza spleno-renală centrală

b) [ ] anastomoza spleno-renală proximală
c) [ ] anastomoza omfalo-cavă
d) [ ] anastomoza porto-sistemica în "H"
e) [x] operaţia Sugiura
---------------------------------------------------------------------
CS Un bolnav cu hemoragie din varicele esofagiene prezintă bilirubina serica in limitele 35-50
mmol/l, albumina - 30-35 gr/l, ascita tranzitorie, stare de nutriţie buna. Ce procedeu de tratament
este mai acceptabil in acest caz?
a) [ ] omentorenopxie
b) [x] şunt porto-sistemic transjugular (TIPS)

c) [ ] embolizare transparietohepatica a venelor esofago-gastrice
d) [ ] splenectomie
e) [ ] omentohepatopexie
---------------------------------------------------------------------
CM Indicaţi remediile eficiente pentru reducerea hipertensiunii portale?
a) [ ] cimetidină
b) [x] octreotid
c) [ ] mercazolil
d) [ ] 5-ftoruracil
e) [x] pituitrină
---------------------------------------------------------------------
CM Incidenţa complicaţiilor cauzate de tamponamentul cu sonda Blakemora al varicelor esofagiene
sângerânde variază între da 4-9% complicaţii. Cea mai frecventa dintre ele sunt:
a) [ ] ruptura esofagului
b) [ ] obturarea traheei
c) [x] necroza mucoasei esofagiene
d) [x] aspiraţia
e) [ ] mediastinită
---------------------------------------------------------------------
CS Caracteristic pentru hipertensiunea portală este:
a) [x] frecvent apare pe fonul cirozei hepatice
b) [ ] de regula, este însoţita de hiperamilazemie
c) [ ] debuteaza brusc
d) [ ] pe o radiografie abdominala simpla apare ansa santinelă
e) [ ] infarctul enteromezenteric este cea mai frecventă complicaţie a ei
---------------------------------------------------------------------
CS Operaţia cea mai frecventefectuată în hipertensiunea portală este:
a) [x] anastamoza porto-cavală

b) [ ] anastamoza spleno-renală
c) [ ] deconexiunea azygo-portală
d) [ ] anastamoza mezenterico-cavă
e) [ ] anastamoza omfalo-cavă
---------------------------------------------------------------------
CS Caracteristic pentru hipersplenismul secundar hipertensiunii portale este:
a) [ ] hiperamilazemia
b) [ ] hiperleucocitoza şi azotemia
c) [x] tromboctopenia şi anemia
d) [ ] scăderea ponderala importanta
e) [ ] hemoragia digestivă ocultă
---------------------------------------------------------------------
CS Ce afirmaţie despre forma suprahepatica a hipertensiunii portale este adevărată?
a) [ ] are un pronostic favorabil

b) [ ] are debut brutal, cauzat de un moment alimentar
c) [ ] cavagrafia si celeacografia nu sunt utile pentru diagnostic
d) [x] este însoţită de hepatomegalie dureroasa
e) [ ] este asimptomatica
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul Budd-Chiari se caracteriseaza prin:
a) [ ] durere in punctul costovertebral sting la palpare

b) [x] debut acut asociat cu dureri intense epigastrice si hepatomegalie dureroasa
c) [ ] disfagie parodoxala
d) [ ] atrezia sau hipoplazia venei porta
e) [ ] obstrucţia segmentară a venei lienale
---------------------------------------------------------------------
CS Care este cea mai frecventa complicatie a anastomozei porto-cave ?
a) [x] encefalopatia
b) [ ] pileflebita purulenta
c) [ ] abcesul hepatic
d) [ ] ruptura de splina in "doi timpi"
e) [ ] hemangiomul hepatic
---------------------------------------------------------------------
CM Hipertensiunea portală cirogenă prezintă următoarele complicaţii, exceptând:
a) [x] icterul
b) [ ] hemoragia varicială esofagiană

c) [ ] hemoragia digestivă inferioară
d) [x] exoftalmia
e) [ ] encefalopatia
---------------------------------------------------------------------
CS Şunturile porto-cave selective sunt preferate deoarece se complică mai rar cu:
a) [ ] ascita
b) [x] encefalopatie portală

c) [ ] resângerare
d) [ ] insuficienţa renală acută

e) [ ] sindrom hepatorenal
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi cauzele dehemoragie digestivă în contextul hipertensiunii portale:
a) [x] ruperea varicelor esofagiene
b) [x] gastropatia portal-hipertensivă
c) [ ] displazia epitelială esofagiană Barret
d) [x] ruperea hemoroizilor secundari
e) [x] ruperea varicelor gastrice fundice
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre următoarele modalităţi terapeutice pot fi folosite în stoparea hemoragiei din
varicele esofagiene rupte?
a) [x] scleroterapia endoscopică

b) [ ] rezecarea esofagului toracic plus esofagoplastie
c) [x] sonda Sengstaken - Blakemore
d) [ ] vagotomia cu piloroplastia
e) [x] ligatura cu inele elastice
---------------------------------------------------------------------
CM Care sunt obiectivele tratamentului chirurgical în hipertensiunea portală?
a) [ ] reducerea secreţiei gastrice

b) [ ] reechilibrarea volemică şi hematică
c) [x] reducerea hipertensiunii portale
d) [x] controlul hemoragiei acute variceale esofagogastrice
e) [x] micşorarea riscului de recidivă a sângerării variceale
---------------------------------------------------------------------
CM Criteriile clasificării Child de apreciere a stării funcţionale hepatice includ:
a) [x] bilirubina şi albumina serică

b) [x] ascita, tulburările neurologice
c) [ ] transaminazele, ureea, protrombina
d) [ ] glicemia, transferaza
e) [x] starea de nutriţie
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre următoarele afirmaţii despre şuntul porto-cav realizat în cazurile de urgenţă sunt
adevărate?
a) [x] se obţine o hemostază promptă

b) [ ] trebuie să fie urmat de transplant hepatic
c) [x] este de preferat şuntul de tip selectiv
d) [ ] nu are contraindicaţii
e) [ ] mortalitatea postoperatorie este mică
---------------------------------------------------------------------
CM Răspunsul splinei la hipertensiunea portală indiferent de sediul obstacolului este:
a) [x] splenomegalia
b) [x] hipervascularizare cu creşterea presiunii portale prin hiperaflux

c) [x] hipersplenism imunologic
d) [ ] ratatinarea splinei
e) [ ] apariţia fistulelor arterio-venoase lienale
---------------------------------------------------------------------
CM Care din afecţiunile de mai jos enumerate pot cauza obstacol portal prehepatic?
a) [x] atrezii ale axului venos portal

b) [x] flebite ale axului venos portal
c) [x] tromboze ale axului venos spleno-portal
d) [ ] sindromul Banti
e) [ ] fibroza hepatică
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre afecţiunile de mai jos enumerate pot cauza obstacol portal intrahepatic?
a) [ ] afecţiunile pancreatice
b) [ ] splenomegalile primitive
c) [x] tumorile hepatice
d) [x] ciroza hepatică
e) [ ] sindromul Budd-Chiari
---------------------------------------------------------------------
CM Cauzele principale ale obstrucţiei portale suprahepatice sunt:
a) [x] sindromul Budd-Chiari

b) [x] pericardita constrictivă
c) [ ] tromboza venei lienale
d) [ ] fibroza ficatului
e) [ ] ciroza hepatică
---------------------------------------------------------------------
CS Prin hemoragie digestivă superioară se înţelege:
a) [ ] pierderea de sînge la nivelul tubului digestiv
b) [x] toate hemoragiile care provin din 1/3 distală a esofagului până la unghiul duodeno-jejunal
c) [ ] pierderea de sânge din cavitatea bucală şi faringe
d) [ ] hemoragiile din 1/3 proximală a esofagului
e) [ ] hemoragie din intestinul subţire
---------------------------------------------------------------------
CM Enumeraţi riscurile importante ale aplicării sondei Blackemore:
a) [x] aspiraţia traheală (sindromul Mendelsohn)
b) [x] ruptura peretelui esofagian

c) [ ] respiraţia paradoxală
d) [ ] ruptura vaselor mari intratoracice
e) [x] tulburările de ritm cardiac, durerile anginoase
---------------------------------------------------------------------
597. Intrebarea nr. 597: Intrebarea1 Capitol: Traumatismul toracic Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
CS Asistenta medicala primara in caz de pneumotorax deschis consta in:
a) [ ] Tub de dren in cavitatea pleurala;

b) [x] Obturarea plagii printr-un pansament ocluziv;
c) [ ] Aplicarea corsetului gipsat;
d) [ ] Introducerea unui ac gros in spasiul III intercostal pe linia axilara medie;
e) [ ] Pleurostomie.
---------------------------------------------------------------------
CM Imediat dupa producerea unui traumatism toracic inchis, accidentatul poate prezenta:
a) [x] Contuzie toracica cu leziuni parietale;
b) [x] Insuficienta respiratorie acuta;
c) [x] Rupturi ale organelor intratoracice;
d) [ ] Pneumotorax cu supapa;
e) [x] Rupturi ale organelor parenchimatoase.
---------------------------------------------------------------------
CM Leziunile parietale toracice pot fi:
a) [x] Echimoze, hematoame subcutanate;
b) [x] Rupturi de coaste;
c) [ ] Rupturi de ficat, splina;
d) [x] Rupturi musculare;
e) [ ] Rupturi ale vaselor mari intratoracice.
---------------------------------------------------------------------
CM La un bolnav cu traumatism toracic, tinut sub observatie si care dezvolta un sindrom
hemoragic, vom identifica următoarele semne:
a) [x] Puls din ce in ce mai accelerat, prabusirea TA;

b) [x] Hemitorace marit;
c) [x] Hipoxemie avansata;
d) [x] Punctia pleurala extrage singe;
e) [ ] Hipersonoritate la percutie din partea afectata.
---------------------------------------------------------------------
CM Caracteristic pentru trauma penetrant al traheii si bronhiilor este:
a) [x] Emfizemul subcutanat;

b) [x] Dispneea;
c) [x] Hemitoracele marit;

d) [ ] Scăderea debitului cardiac;
e) [ ] Hemoptizia.
---------------------------------------------------------------------
602. Intrebarea nr. 602: Intrebarea1 Capitol: Traumatism abdominal Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
CS Complicatia cea mai gravă a rupturii subcapsulare a splinei o constituie:
a) [ ] Compresiunea organelor adiacente

b) [ ] Abcedarea hematomului subcapsular al splinei
c) [x] Hemoragia intirziata cu hemoperitoneum (ruptura in 2 timpi a splinei)
d) [ ] Tromboza venei lienale
e) [ ] Formarea chistului intrasplenic
---------------------------------------------------------------------
CS Indicatia principala a splenectomiei este:
a) [x] Caracterul si gradul de lezare a splinei

b) [ ] Prezenta leziunilor asociate pluriviscerale
c) [ ] Gradul de contaminare a peritoneului
d) [ ] Vechimea traumatismului
e) [ ] Vărsta bolnavului
---------------------------------------------------------------------
CS Ce mai severă complicatie tardiva dupa splenectomie o constituie:
a) [ ] Splenoza
b) [ ] Imunodeficienta
c) [ ] Disfunctia sistemului reticuloendotelial

d) [ ] Reducerea posibilitatii de mobilizare a sîngelui depozitat
e) [x] Complicatiile infectioase postsplenectomice
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de electie in tratamentul leziunilor traumatice ale vezicii biliare este:
a) [ ] Suturarea defectului vezicii biliare

b) [ ] Colecistostomia
c) [x] Colecistectomia
d) [ ] Colecistojejunostomia
e) [ ] Colecistogastrostomia
---------------------------------------------------------------------
CM Sindromul de hemoragie intra- si retroperitoneala poate fi cauzat de lezarea:
a) [x] Unui organ parenchimatos
b) [ ] Intestinului subtire
c) [ ] Intestinului gros
d) [x] Mezoului
e) [x] Vaselor magistrale intraabdominale

---------------------------------------------------------------------
607. Intrebarea nr. 607: Intrebarea1 Capitol: Pancreatita Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
Punctajul: 10 Autor: Ghidirim
СМ Care din afirmatiile de mai jos suntadevarate privind evolutia pancreatitei acute:
a) [ ] Durerea este violenta, dar cedeaza morfinei

b) [ ] Durerile iradiaza in organele genitale
c) [x] Greturile si varsaturile sunt concomitente cu durerea sau o precedeaza
d) [ ] Varsaturile calmeaza durerea
e) [x] Varsaturile pot fi abundente
---------------------------------------------------------------------
608. Intrebarea nr. 608: Intrebarea2 Capitol: Pancreatita Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Cea mai informativămetoda de diagnostic in pancreatita acuta complicata de peritonita fermentativa este:
a) [ ] Radiografia baritata a tractului digestiv

b) [ ] Ultrasonografia
c) [ ] Tomografia computerizata
d) [x] Laparoscopia
e) [ ] Pancreatocolangiografia retrograda endoscopică
---------------------------------------------------------------------
CS Cea mai eficace metoda de inactivare a fermentilor proteolitici in caz de pancreatita acuta este:
a) [ ] Diureza fortata
b) [x] Administrarea antienzimelor in doze mari si pe cale diversa
c) [ ] Lavajul laparoscopic al cavitatii abdominale
d) [ ] Limfosorbtia, limfostoma
e) [ ] Transfuziile directe de singe
---------------------------------------------------------------------
СМ In cazul unui pseudochist pancreatic cefalic maturizat sunt indicate următoarele procedee operatorii:
a) [x] Chistogastrostomia
b) [x] Chistoduodenostomia
c) [x] Chistojejunostomia
d) [x] Chistectomia
e) [ ] Duodenopancreatectomia cefalică
---------------------------------------------------------------------
CS În cazul pancreatitei cronice ca consecintă a stenozei papilei Water, cea mai indicata operatie este:
a) [ ] Rezectia cefalica a pancreasului (Duval)

b) [ ] Pancreatojejunostomia longitudinală (Puestow)
c) [ ] Pancreatojejunostomia caudală (Duval)
d) [x] Papilosfincterotomia, virsungotomia endoscopica
e) [ ] Papilectomia
---------------------------------------------------------------------
СМ Care din afirmatiile referitoare la examenul radiologic si endoscopic al tractului digestiv in pancreatita
acuta sunt false?
a) [ ] Largirea cadranului duodenal

b) [ ] Bombarea peretelui posterior al stomacului
c) [x] Prolabarea mucoasei pilorului în duoden
d) [x] Imagine hidroaerica în spatiul subhepatic drept
e) [ ] Ulceratii multiple ale mucoasei cu element hemoragic
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru suprimarea secretiei pancreatice se intreprind un sir de măsuri curative. Cel mai putin indicat, din cauza
efectelor secundare este:
a) [ ] Aspiratia nazogastrala
b) [ ] Hipotermia locala extra- si intragastrica
c) [ ] Masa 0
d) [x] Atropina 0,1% - 1,0 x 3 ori оn zi
e) [ ] 5-Fluoruracil
---------------------------------------------------------------------
СМ Un pseudochist postnecrotic maturizat cu localizare în corpul pancreasului se trateaza prin:
a) [x] Chistogastrostomie
b) [ ] Marsupializare
c) [ ] Duodenopancreatectomie cefalica
d) [ ] Radioterapie
e) [x] Chistojejunostomie
---------------------------------------------------------------------
СМ In pancreatita acută radiografia abdominalăa de ansamblu care cuprinde si lojile pulmonare ne poate releva
următoarele:
a) [x] Meteorism cu distensie gazoasa a colonului transvers

b) [x] Exudat pleural in sinusul costo-diafragmal sting
c) [x] atelectazii in plămânul stâng
d) [ ] Pneumoperitoneu
e) [x] Reducerea excursiilor cupolei diafragmatice stingi
---------------------------------------------------------------------
CS În stadiul I (de edem) tratamentul pancreatitei acute constă în:
a) [x] Tratament conservativ complex, si in cazuri necesare laparoscopie cu evacuarea exudatului si drenarea
abdomenului si bursei omentale
b) [ ] Laparatomie cu asanarea cailor biliare si drenare
c) [ ] Laparotomie, decapsularea pancreasului
d) [ ] Laparotomie, blocaj peripancreatic
e) [ ] Laparotomie, "abdominizarea" pancreasului
---------------------------------------------------------------------
СМ Care din afirmatiile privind durerea din pancreatita acuta sunt false:
a) [x] Iradiaza in umărul drept

b) [ ] Este violenta si continua
c) [x] Este calmata de varsaturi
d) [ ] Este un semn major şi precoce
e) [ ] Poate duce la stare de soc
---------------------------------------------------------------------
CM Pancreatita acuta se diferenciază de ulcer duodenal perforat prin:
a) [ ] Prezenta durerii
b) [x] Prezenta pneumoperitoneului
c) [ ] Prezenta starii de soc
d) [x] Iradierea durerii
e) [ ] Prezenta oliguriei
---------------------------------------------------------------------
СМ Enumerati complicatiile precoce in pancreatita acuta:
a) [x] Peritonita fermentativa

b) [x] Socul pancreatic
c) [ ] Fistula digestiva
d) [x] Atelectazia in segmentele bazale a plămânului stang
e) [x] Encefalopatia
---------------------------------------------------------------------
СМ In pancreatita acuta prognosticul este mai grav cind varsaturile sunt:
a) [x] Cu caracter de "zat de cafea"

b) [ ] Bilioase repetate
c) [ ] Chinuitoare, fără uşurinta
d) [x] Hemoragice
e) [ ] Repetate, voluminoase
---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Autor: Rojnoveanu
CM Avantajele diagnostice ale ecografiei abdominale in pancreatita acuta sunt:
a) [x] Accesibilitatea în urgenta
b) [ ] Confirmarea suspiciuniii clinice in toate cazurile
c) [x] Monitorizarea evolutiei procesului din pancreas
d) [x] Diagnosticul litiazei biliare
e) [x] Caraterul non-invaziv
---------------------------------------------------------------------
622. Intrebarea nr. 622: Intrebarea16 Capitol: Pancreatita Mod de punctare: A3 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Autor: Spanu
CM Care dintre semnele clinice ne va orienta diagnosticul spre o pancreatită acuta:
a) [x] Debutul brutal, legat de un moment alimentar
b) [x] Durere "in centură"
c) [x] Vărrsaturi
d) [x] Stare de soc
e) [ ] Febra
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următorii factori sunt determinanti în etiologia pancreatiei cronice.
a) [x] Obstacolul canalar
b) [x] Alcoolismul
c) [ ] Hipertensiunea portală
d) [x] Litiaza biliarăa
e) [ ] Diabetul zaharat
---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Autor: Spanu
CM Care dintre elementele de mai jos pledează pentru neoplasmul de cap de pancreas:
a) [ ] Icterul tranzitor si precedat de colica
b) [x] Hepatomegalia de colestaza
c) [x] Vezicula biliarăa palpabila
d) [ ] Febra, fisonul
e) [x] Pruritul
---------------------------------------------------------------------
CM Care din investigaţiile imagistice sunt utile in diagnosticarea cancerului de pancreas?
a) [x] colangiopancreatografia endoscopica retrograda
b) [x] Examenul radiologic al stomacului
c) [ ] percutana transhepatica
colangiografia
d) [x] tomografia computerizata

e) [x] scintigrafia
---------------------------------------------------------------------
CM Complicatiile unui pseudochist pancreatic pot fi:
a) [x] Ruptura în cavitatea peritoneala
b) [x] Hemoragia intrachistica
c) [ ] Eroziunea aortei
d) [x] Stenoza tractului digestiv
e) [x] Abcedarea
---------------------------------------------------------------------
627. Intrebarea nr. 627: Intrebarea1 Capitol: Peritonitele Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Autor: Ghidirim
CS Laparostomia (abdomenul "deschis") se utilizează când:
a) [ ] A avut loc o asociere dintre perforaţie şi hemoragie

b) [ ] S-a depistat microfloră cu virulenţă crescută
c) [ ] S-a descoperit o pancreonecroză totală cu sechestre
d) [x] Măsurile terapeutice nu lasă siguranţa suprimării complete a peritonitei
e) [ ] În timpul operaţiei s-a revărsat în abdomenul liber o colecţie purulentă cu miros fetid
---------------------------------------------------------------------
628. Intrebarea nr. 628: Intrebarea2 Capitol: Peritonitele Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită purulentă de 48 ore şi stare toxicoseptică se indică:
a) [ ] Rezecţia gastrică 2/3

b) [x] Suturarea solitară a ulcerului
c) [x] Suturarea ulcerului după Oppel-Policarpov
d) [ ] Exizia ulcerului, piloroplastie
e) [ ] Rezecţia economă de stomac
---------------------------------------------------------------------
СМ Semnele clinice obiective ale unei peritonite difuze la debut sunt:
a) [ ] Meteorismul abdominal
b) [x] Contractura abdominală

c) [ ] Fundul de sac Douglas este suplu
d) [x] Abdomen imobil cu mişcările respiratorii
e) [x] Tahicardie
---------------------------------------------------------------------
630. Intrebarea nr. 630: Intrebarea4 Capitol: Peritonitele Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Un bolnav cu ulcer duodenal este spitalizat peste 32 ore după perforaţie având următoarele semne: limba uscată,
saburată, Ps - 120 b/min., TA - 90/40 mm Hg, respiraţii - superficiale, 32 pe minut, facies hipocraticus, abdomen
balonat, dureros pe toată aria, silenţium abdominal, Le - 25.000. Peritonita se află în faza:
a) [ ] Faza reactivă
b) [x] Faza toxică
c) [ ] Faza terminală
d) [ ] Faza de formare a abcesului
e) [ ] Faza iniţială a bolii
---------------------------------------------------------------------
СМ Pledează pentru diagnosticul de peritonită difuză prin perforaţie gastroduodenală:
a) [ ] Prezenţa antecedentelor biliare

b) [ ] Amilazuria scăzută
c) [x] Pneumoperitoneul
d) [x] "Semnul tusei"
e) [ ] Vărsăturile fecaloide
---------------------------------------------------------------------
632. Intrebarea nr. 632: Intrebarea6 Capitol: Peritonitele Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
CS Tratamentul peritonitei acute generalizate include mai multe compartimente, rolul principal revenind:
a) [x] Intervenţiei chirurgicale

b) [ ] Terapiei cu antibiotice
c) [ ] Corecţiei modificărilor grave metabolice
d) [ ] Restabilirii funcţiei tractului digestiv

e) [ ] Profilaxiei complicaţiilor
---------------------------------------------------------------------
2
CM Având o suprafaţă de circa 2 m , peritoneul are următoarele funcţii:
a) [ ] De răspândire a infecţiei
b) [x] De fixare a organelor intraabdominale
c) [x] De protecţie antiinfecţioasă
d) [x] De rezorbţie
e) [x] De secreţie
---------------------------------------------------------------------
СМ Peritonitele pot fi acute şi cronice. Cele cronice pot avea următoarea origine:
a) [x] Tuberculoasă
b) [x] Canceroasă
c) [x] Parazitară
d) [ ] Bilioasă
e) [ ] Urinară
---------------------------------------------------------------------
СМ În ulcerul duodenal perforat cu peritonită acută generalizată se întâlnesc următoarele semne clinice:
a) [x] Durere epigastrică

b) [x] Contractură musculară
c) [ ] Creşterea matităţii hepatice
d) [x] Pneumoperitoneum
e) [x] Durere la tuşeul rectal la nivelul fundului de sac Douglas
---------------------------------------------------------------------
CM Intervenţia chirurgicală în peritonita difuză purulentă include următoarele etape consecutive:
a) [x] Suprimarea sursei peritonitei

b) [ ] Profilaxia insuficienţei poliorganice
c) [x] Sanarea cavităţii peritoneale
d) [x] Drenarea cavităţii peritoneale
e) [ ] Profilaxia complicaţiilor postoperatorii precoce
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre semnele mai jos sunt comune peritonitei difuze şi torsiunii de organ?
a) [ ] tumora abdominală palpabilă, dureroasă
b) [x] starea de şoc
c) [x] durere violentă abdominală
d) [ ] bombarea Douglasului
e) [x] ocluzie intestinală paralitică
---------------------------------------------------------------------
CM Dupa criteriul agentului cauzal peritonitele sunt:
a) [x] Aseptice
b) [ ] Difuze
c) [ ] Primitive (primare)
d) [x] Microbiene
e) [x] Fungice
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul chirurgical în peritonitele difuze este obligator. Scopul intervenţiei chirurgicale constă în:
a) [ ] Laparotomia largă
b) [x] Suprimarea sursei de contaminare
c) [ ] Activarea medicamentoasă preoperatorie a intestinului
d) [x] Lavajul cavităţii peritoneale
e) [x] Drenarea cavităţii peritoneale
---------------------------------------------------------------------
640. Intrebarea nr. 640: Intrebarea14 Capitol: Peritonitele Mod de punctare: A3 Grad de
CM După extinderea procesului inflamator peritonitele sunt:
a) [x] Difuze
b) [ ] Primare
c) [x] lLocalizate
d) [ ] Secundare
e) [ ] Criptogene
---------------------------------------------------------------------
CM Printre măsurile terapeutice generale în peritonita un rol esential îl revine combaterii ileusului paralitic. În
acest scop sunt indicate următoarele proceduri:
a) [x] Injectarea lidocainei în mezoul intestinal. Blocajul epidural
b) [x] Perfuzii de potasiu cu glucoza şi insulină
c) [x] Decompresia tubului digestiv
d) [ ] Stimularea inervaţiei simpatice
e) [x] Administrarea sistemică a preparatelor prokinetice
---------------------------------------------------------------------
642. Intrebarea nr. 642: Intrebarea1 Capitol: Chirurgia pediatrica Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: mediu Punctajul: 10 Autor: Gotia D.
CS Dupa 48 de ore de la debutul invaginatiei acute a sugarului survine:
a) [ ] deshidratarea organismului
b) [ ] modificarile electrolitice
c) [ ] hiperpotasiemie
d) [ ] hiponatriemie
e) [x] infarctizarea ansei intestinale
---------------------------------------------------------------------
643. Intrebarea nr. 643: Intrebarea2 Capitol: Chirurgia pediatrica Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
mediu Punctajul: 10 Autor: Fufezan V.
CS Cea mai frecventă complicație a apendicitei acute la copii este:
a) [ ] Plastronul apendicular
b) [ ] Hemoragia internă
c) [ ] Ocluzia intestinală
d) [ ] Abcesul hepatic
e) [x] Peritonita
---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Autor: Fufizan V.
CS Complicația cea mai frecventa a enterocolitei ulcero - necrotice la nou-nascut si sugarul mic
este:
a) [ ] Plastronul intraperitoneal
b) [ ] Invaginația intestinala
c) [ ] Volvulus intestinal
d) [x] Peritonita perforativă
e) [ ] Metastaze septice viscerale
---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Autor: Fufizan V.
CM Simptomatologia dominantă la nou-nascutul cu atrezie de esofag
a) [ ] Tuse si cianoză la fiecare alimentație
b) [ ] Regurgitație de alimente
c) [x] Hipersalivație și stagnarea buco-faringiană a secrețiilor salivare
d) [x] Criza dramatică de asfixie cu tuse si cianoză la tentativă de a alimenta copilul
e) [ ] Respirație polipneica
---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Autor: Fufizan V.
СM Triada simptomatica principală în atrezie de ileon distal este:
a) [ ] Vărsătura alimentară
b) [x] Vărsătura bilioasă
c) [x] Distensia abdominală
d) [x] Lipsa tranzitului meconial
e) [ ] Rectoragia
---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Autor: Zamfir T.
СM Tabloul clinic al invaginației intestinale la sugar in primele 12 ore include:
a) [x] Stare de agitatie
b) [ ] Abdomen meteorizat
c) [ ] Vărsături cu conținut intestinal
d) [x] Semnul biberonului
e) [x] Vărsături alimentare
---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Autor: Fufezan V.
CM Triada simptomatică clasica în invaginația intestinală acuta la sugar include:
a) [x] Durere colicativă
b) [ ] Durere acută continuă
c) [x] Vărsături reflexe
d) [ ] Scaune diareice
e) [x] Scaune sangvinolente
---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Autor: Fufezan V.
CM Semnele dominante ale apendicitei acute la copilul mic:
a) [x] Durere difuză pe toată aria abdominală
b) [x] Stare febrilă
c) [x] Vărsături repetate
d) [ ] Constipație
e) [ ] Abdomen retractat
---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Autor: Zamfir T.
CM Care sunt 2 cele mai frecvente cauze de hemoragie digestivă inferioară la sugar:
a) [ ] Sindromul Peutz - Jeghers
b) [x] Invaginația intestinală acută
c) [ ] Diverticul Meckel ulcerat
d) [x] Volvulusul acut de intestin subțire
e) [ ] Volvulusul cronic de intestin subțire
---------------------------------------------------------------------
CM Osteomielita hematogenă acută a perioadei de creștere se caracterizează prin:
a) [x] Debut brutal cu ascensiune termică
b) [x] Durere spontană vie, continuă
c) [x] Sediul durerii este metafizar
d) [ ] Durere suportabilă osoasă cu intensificare in repaos
e) [ ] Durere osoasă intermitentă cu maximum nocturn
---------------------------------------------------------------------
CM In forma septico-pioemica a osteomielitei hematogene acute simptomatologia este dominată de:
a) [x] Debut brutal cu ascensiune termică, care poate atinge 39-40 grade C, frison
b) [x] Durere violenta localizata la nivelul unui segment de membru
c) [ ] Durere violenta articulară
d) [x] Impotența functională parțiala sau totală a membrului afectat
e) [x] Agitația sau adinamia bolnavului, tahicardie, respirație accelerată
---------------------------------------------------------------------
scazut Punctajul: 10 Autor: Zamfir T.
CM Cauza tumorii palpabile în abdomen la copil poate fi:
a) [ ] Diverticulita
b) [x] Hidronefroza
c) [x] Rinichi polichistic
d) [x] Nefroblastom
e) [x] Chist mezenterial
---------------------------------------------------------------------
654. Intrebarea nr. 654: Intrebarea1 Capitol: Chirurgia oncologica Mod de punctare: A1 Grad de dificultate:
scazut Punctajul: 10 Autor: Ghidirim N.
CS Care dintre metodele de investigații nu caracterizează tumora primară a sânului:
a) [ ] mamografia
b) [x] limfografia
c) [ ] termoscopia
d) [ ] examenul fizic
e) [ ] USG
---------------------------------------------------------------------
СS Prima esofagoplastie totală cu tub gastric inversat a fost realizată în 1951 de catre:
a) [ ] Ivor Lewis
b) [x] Dan Gavriliu
c) [ ] Amza Jianu
d) [ ] Boris Petrovski
e) [ ] Ion Juvara
---------------------------------------------------------------------
СS Radiologic semnul defectului de umplere în Cr. gastric este caracteristic pentru următoarea
formă de creștere a tumorii:
a) [ ] endofita
b) [x] exofita
c) [ ] infiltrativ-ulceroasă
d) [ ] forma mixta
e) [ ] infiltrativ - difuză
---------------------------------------------------------------------
СS Pentru investigația endoscopica diagnosticul de cancer prezintă dificultați în forma de creștere:
a) [ ] ulceroasă
b) [x] infiltrativ-difuză
c) [ ] exofită
d) [ ] forma mixtă
e) [ ] forma polipoidă
---------------------------------------------------------------------
СS Rolul primordial in etiopatogeneza cancerului hepatic aparține:
a) [ ] consumului excesiv de alcool
b) [x] incidenței inalte de ciroza hepatică
c) [ ] tabagismului
d) [ ] hepatitei A
e) [ ] toxoplasmozei
---------------------------------------------------------------------
СS Forme clinice ale cancerului de colon sunt următoarele:
a) [ ] 3 (toxico-anemica, ocluziva, hemoragica)
b) [ ] 6 (toxico-anemică, dispeptică, hemoragică, entero-colitică, pseudoinflamatorie, ocluzivă)
c) [ ] 5 (toxico-anemică, pseudoinflamatorie, dizenterică, ocluzivă, hemoragică)

d) [x] 6 (atipică, entero-colitică, pseudoinflamatorie, toxico-anemică, dispeptică, ocluzivă)
e) [ ] 2 (toxico-anemică, pseudoinflamatorie)
---------------------------------------------------------------------
СS Operația Quenu - Miles este indicată în cancerul rectal când tumoarea este situată:
a) [ ] la 8 - 12 cm de la anus
b) [ ] mai sus de 12 cm de la anus
c) [ ] la nivelul joncțiunii rectosigmoidiene

d) [x] nu mai sus de 7 - 8 cm de la anus
e) [ ] partea distală a sigmoidului
---------------------------------------------------------------------
CS În cancerul joncțiunii rectosigmoidiene este indicată operația:
a) [x] Dixon - rezectia anterioara a rectului
b) [ ] Babcock - Mandache - Chiricuța - rezecția abdomino-endoanala a rectului
c) [ ] Quenu - Miles
d) [ ] Billroth
e) [ ] Gavriliu
---------------------------------------------------------------------
СM Metodele de tratament in cancerul cutanat sunt:
a) [x] chirurgicală
b) [ ] radioterapică
c) [ ] hormonoterapică
d) [x] crioterapică
e) [ ] anticoagulante
---------------------------------------------------------------------
mediu Punctajul: 10 Autor: Ghidirim N.
СM Care sunt metodele principale în diagnosticul tumorii primare a sânului?
a) [x] mamografia
b) [ ] flebografia transsternală
c) [ ] limfografia
d) [x] termografia
e) [ ] hemograma
---------------------------------------------------------------------
СM Formele clinico-radiologice ale cancerului pulmonar (CP) central sunt:
a) [x] endobronhială
b) [x] peribronhiala nodulară
c) [ ] apicală
d) [x] peribronhială ramificată
e) [ ] cavitară
---------------------------------------------------------------------
СM Maladiile precanceroase ale stomacului sunt:
a) [x] ulcerul gastric
b) [ ] ulcerul duodenal
c) [x] polipoza familială
d) [ ] gastrita ahilică
e) [ ] boala Hodgkin
---------------------------------------------------------------------
СM Care sunt operatiile paliative în cancerul Zonei PancreatoDuodenale?
a) [x] endoprotezarea CBP
b) [x] colecistostomia
c) [x] colecistojejunostomia
d) [x] coledocojejunostomia
e) [ ] gastrostomia Witzel
---------------------------------------------------------------------
СM Stările precanceroase ale colonului sunt:
a) [ ] colita cronică spastică
b) [x] polipoza difuză a colonului
c) [x] polipoza familială
d) [x] boala Crohn si colita ulceroasa nespecifică
e) [ ] boala Hirschprung
---------------------------------------------------------------------
СM Triada simptomatică a cancerului renal este:
a) [x] hematuria
b) [x] durerea
c) [ ] dizuria
d) [x] palparea tumorii
e) [ ] febra
---------------------------------------------------------------------
СM Enumerati abordurile chirurgicale pentru nefrectomie:
a) [x] lombotomic
b) [ ] toracotomic
c) [x] toraco-abdominal
d) [x] abdominal
e) [ ] Pirogov
---------------------------------------------------------------------
CM Stenoza pilorică în cr. gastric se manifestă prin s urmatoarele semne:
a) [x] senzatie de plenitudine în epigastru
b) [ ] disfagie
c) [x] vome
d) [ ] hematemezis
e) [ ] sialoree
---------------------------------------------------------------------
671. Intrebarea nr. 671: Intrebarea1 Capitol: Traumatologie si Ortopedie Mod de punctare: A1 Grad de
dificultate: scazut Punctajul: 10 Autor: Gornea F.
СS Care din articulațiile enumerate este mai frecvent supusă entorselor?
a) [ ] art. pumnului
b) [ ] art. genunchiului
c) [x] art. gleznei
d) [ ] art. degetelor
e) [ ] art. șoldului
---------------------------------------------------------------------
СS Care elemente sunt obligatorii în acordarea primului ajutor în "crush-sindrom"?
a) [x] pansament compresiv, imobilizare, hipotermie, antidolorante
b) [ ] aplicarea garoului, imobilizare, antidolorante
c) [ ] hipertermie, antidolorante, antibiotice
d) [ ] transportarea de urgență fără ajutor medical
e) [ ] toate sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
dificultate: mediu Punctajul: 10 Autor: Gornea F.
СM Care sunt semnele locale sigure ale fracturii?
a) [ ] echimoza
b) [x] mobilitatea anormală
c) [x] crepitatia osoasă
d) [x] intreruperea continuității osoase
e) [ ] durere
---------------------------------------------------------------------
dificultate: mediu Punctajul: 10 Autor: Gornea F.
СS Luxatia transligamentară a atlantului este cauzata de:
a) [ ] Fractura procesului odontoid al vertebrei C2
b) [ ] Fractura-luxatie tip "călău" C2
c) [x] Leziunea ligamentului transversal al atlantului
d) [ ] Leziunea ligamentului longitudinal anterior
e) [ ] Leziunea ligamentului nucal
---------------------------------------------------------------------
СS Tratamentul de electie al pacientilor cu fractura de col femural este:
a) [ ] funcțional
b) [x] chirurgical
c) [ ] extensie continuă transscheletală
d) [ ] extensie continuă transscheletală
e) [ ] reducerea închisa a fragmentelor, imobilizare ghipsată pelvio-podală
---------------------------------------------------------------------
676. Intrebarea nr. 676: Intrebarea1 Capitol: Urologie Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Autor: Tanase A.
СS Frecvența micției timp de 24 ore în normă este de:
a) [ ] 20-24 ori
b) [x] 4-6 ori
c) [ ] 7-12 ori
d) [ ] 14-20 ori
e) [ ] 2- 3 ori
---------------------------------------------------------------------
СS Polachiuria este:
a) [x] Micție frecventă
b) [ ] Micții rare
c) [ ] Mai mult de 2000 ml de urină în 24 ore
d) [ ] Mai puțin de 500 ml de urină în 24 ore
e) [ ] Lipsa micției
---------------------------------------------------------------------
СS Isuria este:
a) [ ] Incapacitatea reținerii urinei in vezica urinară
b) [x] Retenție de urina acută
c) [ ] Micții sub efort, dese si dureroase
d) [ ] Micții rare
e) [ ] Eliminări sangvinolente în timpul micției
---------------------------------------------------------------------
СS Mărirea cantitații urinei eliminate in 24 ore (mai mult de 2000 ml) este:
a) [ ] Opsouria
b) [ ] Anuria
c) [ ] Polachiuria
d) [x] Poliuria
e) [ ] Piuria
---------------------------------------------------------------------
CS Micșorarea diurezei (mai puțin de 500 ml) în 24 ore este:
a) [ ] Anuria
b) [ ] Opsouria
c) [x] Oliguria
d) [ ] Piuria
e) [ ] Polachiuria
---------------------------------------------------------------------
СS Pierderea lichidului seminal fără erecție, orgasm și ejaculare este:
a) [ ] Eliminarea purulentă din uretră
b) [ ] Prostatorea
c) [x] Spermatorea
d) [ ] Aspermia
e) [ ] Azoospermia
---------------------------------------------------------------------
СS Anatomic rinichii se găsesc:
a) [ ] La același nivel
b) [x] Dreptul mai jos ca stângul
c) [ ] Stângul mai jos ca dreptul
d) [ ] În cavitatea peritoneală
e) [ ] Retrosternal
---------------------------------------------------------------------
СS Colica renală - un complex simptomatic care se întâlnește frecvent în:
a) [ ] chistul renal
b) [ ] hipertensiunea renală
c) [x] calculi renali si ureterali
d) [ ] polichistoza renală
e) [ ] aplazie renală
---------------------------------------------------------------------
CS Iradierea tipică a durerilor în colica renală
a) [ ] în umăr și omoplat
b) [ ] în procesul xifoid
c) [ ] în regiunea epigastrală
d) [ ] regiunea cervcală
e) [ ] regiunea inghinală, partea internă a femurului, organele genitale externe
---------------------------------------------------------------------
CS Care din anuriile enumerate este de origine obstructivă?
a) [ ] arenală
b) [ ] prerenală
c) [ ] renală
d) [x] postrenală
e) [ ] nici una din cele de mai sus
---------------------------------------------------------------------
CS Densitatae urinei în normă este:
a) [ ] 1001 - 1005
b) [ ] 1005 - 1010
c) [x] 1010 - 1025
d) [ ] 1030 - 1040
e) [ ] nici una din cele de mai sus
---------------------------------------------------------------------
СS Capacitatea fiziologică a vezicii urinare:
a) [ ] 50-100 ml
b) [ ] 150-200 ml
c) [x] 250-300 ml
d) [ ] 400-450 ml
e) [ ] 1500-2200 ml
---------------------------------------------------------------------
688. Intrebarea nr. 688: Intrebarea1 Capitol: Ginecologie Mod de punctare: A1 Grad de dificultate: scazut
Punctajul: 10 Autor: Friptu V.
СS Indicați unde se află glandele Bartholin:
a) [ ] Parauretral
b) [x] 1/3 posterioară a labiilor mari
c) [ ] La nivelul labiilor mici
d) [ ] În vagin
e) [ ] Lângă colul uterin
---------------------------------------------------------------------
CS În diagnosticul patologiei glandelor mamare se utilizează urmatoarele examene paraclinice, cu
excepția:
a) [ ] Mamografiei
b) [ ] Ductografiei
c) [x] Colpocitologiei
d) [ ] Citologiei
e) [ ] Examenului ultrasonor
---------------------------------------------------------------------
СS Câte zile normal durează o menstra?
a) [x] 3-7
b) [ ] 5-7
c) [ ] 3-9
d) [ ] 1-3
e) [ ] 9-15
---------------------------------------------------------------------
СS Amenoreea fiziologică apare în:
a) [ ] Aplazia uterului si vaginului
b) [x] Sarcină
c) [ ] Hipotiroidie
d) [ ] Afecțiunile psihice
e) [ ] Anemiile severe
---------------------------------------------------------------------
СS Tratamentul sarcinii tubare constă în:
a) [x] Tubectomie prin laparoscopie sau laparotomie
b) [ ] Chiuretaj al cavitatii uterine
c) [ ] Antibioticoterapie
d) [ ] Administarea de estrogeno-gestagene
e) [ ] Aspirația cavității uterine
---------------------------------------------------------------------
СS Tabloul clinic al miomului uterin necrozat se caracterizează prin urmatoarele simptome, cu
excepția:
a) [ ] Durerilor abdominale acute
b) [ ] Aparării musculare
c) [ ] Febrei
d) [ ] Leucocitozei
e) [x] Metroragiei
---------------------------------------------------------------------
СS Pacienta cu tablou clinic de hemoragie internă este internată în sectia de ginecologie. Din
anamneza - reținerea ciclului menstrual de douî saptamâni, pierderea cunoștinței, dureri acute
abdominale. Diagnoza probabilă este:
a) [ ] apoplexia ovarului
b) [ ] sarcina tubară în evoluție
c) [x] sarcina tubară întreruptă
d) [ ] apendicita acută
e) [ ] traumatismul organelor bazinului mic
---------------------------------------------------------------------
695. Intrebarea nr. 695: Intrebarea8 Capitol: Ginecologie Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu
СM Uterul este organ cu următoarele caracteristici:
a) [x] cavitar
b) [x] muscular
c) [x] nepereche
d) [ ] par
e) [x] mobil
---------------------------------------------------------------------
CM Indicați acuzele pacientei la acutizarea salpingooforitei cronice:
a) [x] dureri permanente în hipogastru și regiunea lombară
b) [ ] sterilitate
c) [ ] prurit la nivelul organelor genitale externe
d) [x] creșterea temperaturii corpului

e) [x] astenie
---------------------------------------------------------------------
CM Enumerati indicațiile pentru tratamentul chirurgical în caz de afecțiuni septice ale organelor
genitale:
a) [ ] parametrita acută fără supurație
b) [x] piosalpinx erupt
c) [x] pelviperitonita pe fonul tratamentului conservativ neeficace
d) [ ] acutizarea proceselor inflamatorii a anexelor

e) [x] torsiunea hidrosalpinxului
---------------------------------------------------------------------

Teste Examen Rezidentiat 2020

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste Examen Rezidentiat 2020

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1. Intrebarea nr.

1: Intrebarea1 Capitol: Chirurgia endocrina Mod de punctare: A3 Grad de dificultate: mediu

e) [x] Degenerescenţa malignă

d) [x] Criza tireotoxică

a) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison este responsabil de aproximativ 10% din ulcere duodenale

d) [x] Hipertensiune arterială

a) [ ] Debut acut şi decurgere malignă

a) [x] Carcinom medular multicentric

c) [x] Hiperparatiroidismul primar

a) [x] Scintigrafie tiroidiană

a) [ ] Este mai frecventă la bărbaţi

a) [ ] Carcinom medular multicentric

b) [x] Enteropatie tiretoxică

d) [x] Litiază veziculară

a) [ ] Strălucitarea şi fixitatea privirii

b) [ ] Retracţia pleoapei superioare

c) [ ] Convergenţa insuficientă a globilor oculari

a) [x] pulsează excesiv venele jugulare

a) [x] se caracterisează prin cianoză excesivă

c) [x] minut-volum cardiac scăzut

a) [x] comunicarea interventriculară

e) [x] necroza chistică a mediei Erdheim

c) [x] degenerescenta tunicii medii

c) [x] Ruperea în cavitatea pleurală

a) [ ] Opacitate rotunda-ovalară de intensitate solidă cu calcificări

a) [ ] Chistul hidatic cu ruperea оn bronhie

a) [ ] Chistul hidatic rupt în cavitatea pleurală

a) [x] Apar ca urmare a unor antecedente patologice

b) [x] Pneumotoraxul spontan

c) [x] Investigaţii radiologice

c) [x] Puncţia pleurală cu recoltarea lichidului pentru examenul biochimic şi citologic

a) [x] Existenţa unui loc de minimă rezistenţa

c) [x] Intervenţia unui element declanşator (efort fizic, tuse)

a) [ ] Hipertransparenţa unui hemitorace

a) [ ] Radiografia de cadru şi tomografia

b) [x] Empiemul pleural

e) [x] Pneumotoraxul deschis cu fistulă bronşică importantă

a) [ ] Pleurotomia tip Bulau

a) [x] factorul bronhogen

a) [ ] reactivitatea imunologica scăzuta

c) [ ] flora microbiana aeroba gram-pozitiva

a) [ ] segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori

b) [ ] sindromul de intoxicatie septico-purulenta

e) [x] intoxicaţia septico-purulenta

a) [ ] sindromul de hiperinflaţie pulmonară

c) [x] tomografia asociata cu puncţie transtoracală

b) [x] radiografia de ansamblu în doua proiecţii

a) [ ] cancerul pulmonar forma atipică

a) [ ] eroziunile mucoasei bronhiilor

a) [ ] analiza sputei expectorate

a) [x] corecţia metabolismului hidro-salin

d) [x] asanarea locala a focarului purulent

c) [ ] lavajul bronsic prin cateterism

e) [x] toracopneumotomia şi drenarea abcesului

a) [ ] însănătoşirea are loc în 80-85% cazuri

a) [x] tratamentul consevator întârziat

a) [ ] tuberculizarea cavităţii reziduale

e) [ ] pioscleroza cu bronşiectazii secundare

e) [x] tomografia şi bronhografia

a) [ ] tratamentul medical general

d) [x] sindromul de încărcare bronşica

a) [ ] plămânul stâng este alcătuit din doi lobi

a) [ ] lobul superior al plămânului drept are trei segmente /1,2,3/