Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Reomato Rezi Corect

    Uploaded by

    Ibănescu Iulia Andreea
    24 views59 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    24 views59 pages

    Reomato Rezi Corect

    Uploaded by

    Ibănescu Iulia Andreea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 59
    Reumatologie Anisur Rahman, lan Giles Abiltat clince in reumatologie 42+ Artz 433 ‘Abordarea pacientului 414 f-Artiteleinflamator a7 ‘Anatomia ¢ faiologia articulate! normale 414} Poliartrita reumatoids 437 Investigati i bolle reumatice 4153 Spondiloartritele a7 Sindroame clinic in reunatologie 417 Artiteleinfectioase 454 Patologia musculoscheletald comund axe} pata seis 55 Duet desde uma a3} svtebacterine seciice 5 Dureea de urar ‘ay 2 Ante din bl vile 26 Dee de ive cli 20 J fecttegice 6 Dye eae iin anche nin 420} Bolireumatice eutoimune 456 valent 2} vasculitele sistemice 464 urea de od a J esultede vse ar rt Darra de gore 25 $Nesculte de vase mati 85, aera de ga sd lens az Vesculile dese ric: 86 ues de pier 228 Fala bebget 56 Darra ae 4285 Artritele la copii 497 Durie taacice 23S Atisiipsticd veils 0 eee acct cu sper 428 J Afectii reumatalogice intalnite in ake patolog) 467 Sindromul de durere cronic& 429. 2 saligaoivestnnesnepatce o Durreacroncageeralata 29} alipulnowre 6 Dares cronca regina 20 J neclti “8 Analgezice si antinflamatoarefoloste in patologia ol dematlce 68 ‘musculoscheletals 4a elinavieice ‘ Prepare anageice simple complet 28) al beratigice 6 Datintarataneresondiene S31 olendarine si mebsice 8 Boll inndscute ale fesutuluiconjunctiv 432} Ate artropati 488 APTITUDINI $I NOTIUNI DE BAZA ‘Acuzele musculoscheletale sunt foarte fecvente si sunt respon- sabile de 25-30% din consultaile din asistenja medicalé primard, Majotitatea pacienlorprezintaafectuni ale fesuturor ‘mol sav artroza; prevalents atiteoriftamatoni sa bolilorreu matice autoimune in populaie find foarte micd, respectiv 001-196. Feumatologia este 0 specialtate care se destisoard In spe- cial in ambulator; vatamentul pacientior se face in echipe ‘multidscipinare, cate includ asisteng! medical: specilizati, kinetoterapeuti§ protesionst din alte speciaitai conexe. Exists clinci de reumatologie general, dar 5 clnici specializate pe patologi(adesea in centrle tertiare), de exemplu cabinete spe- Cializate pe arte inflamator sau pe lupus ertematos sistem Sunt putin! pacieni care neces internare preluncité in spa, ‘mai ml pacien} sunt spitalizat pent © zi pentru administra ‘ea vatamentelr remisive sintetice sau biologice pertuzabile. Obiectvele educatonale in bolle musculoscheletale cuprind: abltatea de 2 diferentia inte patologia mecericd si cea in- flamatore; Mentfcare numérulu: de artculatiafectate, a tiparuui de afectare aticulard sa manifesto extraarticu- late la pacieni cu boas infamatoriesstemicd ccunoastereaprincipaelor categotiide medicamente, respectiv analgericelor gi a mecicamentelor care modifi réspunsul Insugtes modului de examinare a aricuisiler§ a indcailor penta salicitarea autoanticorilar spect, Modaltajile de invajare in clniile de reumatologie includ ‘bservares examina musculoschetale gi a efectuiiinftratilor ‘ariculare, anamneza si examinarea pacienjior (pe salcane, sptalizarea de zi sau ambulator) si patciparea la discutile cu specialitiraciolog an 412 Reumatologie APTITUDINI CLINICE IN REUMATOLOGIE |i mojortates afectsnilorreumatice (Cadranut 183), diagnostic se ‘stabiiesteelinie: adic’ pe baza anamneze gi 9 exemenuiciobiect, find terior sustinat de investigati. Pin urmare, o anamnezi detaliats este esenials iar principalele considerente sunt 1. ine este pacientul? “+ Varsta:atoza (OA, osteoarthritis), polimialgia reumaticé ¢ arte: rita cu celul gigante apare mai ales a pacienicu vrsta de peste 150 de ani Bolie reumatice autoimune si arta inflamatore apar ‘mai ales la persoane sub 50.de ani + Sexutspoliartita reumatoids (PR), sinéromul Sjogren lupusul er tematossistmic (LES) gi scleredermia sunt mai ftecvente la fe rain timp ce guta gi sponcilta anchiozanté sunt mai recvente la bérbai + Etnie: LES apare mal fecvent la popuiaia din fica gi din Cara ‘be decat la at etn + Ocupatie: sarcini care implcd utlizareaintensivl a unei pirt 2 corpulu pot duce la dureci/afectuni ale fesutuor moi sisau (OA; de exempla, aectarearegiunilombare, a aticultilr coxo- femurale saw a genunchilor la pacieni care ridic’ greut. Oure- ‘rea musculescheletals poate afecta, de asemenea,capaciatea de «lucia sau de ingili copi sav persoane dependente. Se impune evaluates efectelor asupra cats vit. 2. I s-aIntdmplat ceva pacientului? + Traumatisme fzice: raumatsme suferiteInt-o anumité regiune «corpus pot cauza durerela ace nivel si/sauin egiunile conexe + Stresu! $i depresa: factor faci, psino.ogc $i social cotribuie Tmmpreuné i tabloul lnc Tn afectivile muscuoscheletale, dure: £8 poate provoca siscontor i sora neodinnitor, care fa randul lor, cresc tensiunea muscular i agraveazs durerea, Evenimen: tele precum doll, itimidarea, agresiunea sau concedierea pot agrava aceste simptome, 3. Care sunt simptomele? + Overs + Unde este localizata? Tiparal de atectare artcularé consttuie Un indiclu pentvu lagnoste (Cadranul 18.2), + Provine de la nivelul articulator, coloanei vertebrae, ‘mugchilor sau osulu;existd sensibiltatelocalé? + Poate fi durere radiata? Durerea arcularé poate radia distal de articulate, ex de fa umir Ia bat, dela gold a coapss si ‘genunchi + Este constants, intermitents sau episodics? + Exists factor de agravare sau preciptare? Se agraveazs lo riscare si este amelioraté le repaus (durere mecanici, sau se agraveazs in repaus(durereinflamatorie)? + Acree mace + patil ciaine | ‘ectelle Aiea bier + Srecarledecuecoried + tlleveuriesusimue 2 ere + Msclitessenee Port ei dete oats Sperdiowepzie | + Existd semne/simptome nevrologice? Parestesile sugereazi slinteresarenervoass, + Redoare: ‘+ Este generalizaté sau localizats? ‘+ octeazi centric sau periferia membrelor? + Estemalintensé diminesta si ameliorat de activitate? Fedoarea matinalé de peste 30 de minute sugereazd arti ina matorie. Redoarea matali a coloanei vertebale la adul} tines suugereszé spondiiartiteavale (ex spondilitaanchilozants) (vei p. ‘449, Rigiitates umrul gia centurpelvene la un pacient de peste 55 de ani poate Insemna polimalgie reumatic’ (ved p. 464), + Tumeferea| + Afecteazd una sau mai multe articulatii? Este tiparul sime- tric sau asimetric? Este afectarea este peritercd sau axila? O rmonoartnté aeuté poate (i cauzats de traumatism, gut, Boal bein depozitare de pirofostat de calc sau sepss(febrd sau imunosuprese). © poliartté apare mai probadi in context ‘Of sau PR, + Este persistent sau apare in episoade de scurts sau lung’ ‘duraté? + Seasociazé cu semne de inflamatie(ro9eats i céldurs)? + Simptome extraarticulre: + ON $i afectivnileyesuturlor mei nu sunt de obice asocate cu simptome estraaticulare. + Elemente precum erupfile cutenate, dispnees, simptomato- logia neurologic sav mocifcii in tabioul sangvin sugereazd ch alectarea musculoscheetal este o manifestare a unei pa tologisstemice, ca PR, anita psoriazicd sau LES. 4. Cemedicatie urmeazé pacientul? + Arputea un medicament fi couze? Diureticele pot precipita gute la béroat la femeile mai in virsta. Glucecorticiah pot dete- mina apartia necroze\ avascular. ‘+ Seamelireazs simptomele a medicatio? Un rispuns bun aad: ministrarea de glucocoricot oral sauintramuscular sugereazé 0 problema iflamatoce seu autoimuns. 5. Care este istoricul familia? eins wtanaor swstsamie + Durerarievers + Owreregolinvard + Fabra loestaats + Ameliorwen dureiin Astle + Aecontsres deri" repaue * Erupiocuanata Iemigeore + Redoarematnas + Aapecie + Radoarematinas "peeing + Feromen Reynaud deseurtd drat + Tumelrea msi multor + Elements + vader dtl” area srarnestee do + Tunefrearicuard + Inpoten8 functional ectve de 550 + poten + Anomaliariclve + Elemente suet netionns entice la te penta aera de + Anoraiariclre ete ‘tga seamen oetie Aptitudini clinice in reumatologie 413 18 | Cansioit mes Faces using : petra Aelia wa leS Fier “rower bert ce ect Leruaereen epee fieienroonandii, =r es ‘etoile xara eee eva oe ara su - Ue sires = wisi) Stee tas incon ~~ timtadenopai rm) pi psi NZ \s Pini ed reat , ‘\ tit y 4 Brot . fiaceie iia ain iradocaral sat Pola rematch Soe Deve sna ibaa Mer eta? sey Fearne etn bi fate eens ermarin wld) aa tuners eaters Tevesinovits Papal eter Hl sren ghd \ sintom tel cain feamen Fama ei ez vse iso 9 iinet ‘aps ene eitartar Os tinal OS utr isnt in ae teat em Peieare para Poineuopte emit Poort Degen ciean es) DB 7 ae de gut 414 Reumatologie Examinarea articulatiilor Descrerea detalatS a structuri unel examina de screening pentru patologia musculoscheletald(ariculai gi coloand vertebral) s cea 2 structui unei examinéri a unei anumite atculati sunt prezentate Ja pagina 415. Tehrica de artrocenteza este prezentata ulterior is Fig. 18.2 in Cadranl 187. ABORDAREA PACIENTULUI Deserierea anamneze’ musculescheletale se glseste la pagina 12 i recomandim si urmrilatent pacieri si 8 identifica dza- biltatea ine’ din momental in car intr pe us si se agaz8, Examen cbiectv general si cel neurlogic este adesea necesar fi pot revela uncle dintre semnele descrse in figura de la pagina 413. Ghidul de texaminare rapid a membrelor sal coloanel vertebrate este prezen- tat in Cadranul 18.3. Examinarea uneiarticulahi are tre etape: inspecia, palpaea si ‘mobiizarea (Cadranul 18,4). Examinarea screening 3 aparatului locomotor este cunoscuta prin acrorimul GALS (global assessment + fica in tea sre wah (bi puna sine cent co co spate ietae eet cst mi suger pens a ‘ona cea rato + Tt tale nan cu cote inne dept cept, cpl in |e 7 alco panos nc ites exes cel sagen poner 9 {ese ara minke erento ears ae ma. inj pai. pct” neat eo de ses ‘Seger tapvean ata reso dear aetna Lies tras a mabe meas cgactaace aia cole + Stine gumoo itt ges nitaea esau piedeea capaci deere Capac de preensne patna Membreleintrcare “Rg pact spares o tan seth iin ce merase alin Ca sari dps ave pst + apace stein pico O alec sent de sd deen inclarea pv sre pares tc et Trlr ai. “+ in pacer ens icra dpe scaun Weta pene 0 i gerne + papal eb indi ining gnu + Raga ait si pond cio genni psc tin tai RSs RCS NENT es Inspects + lunes - pane ashi sb Seal + dela ~ Nl cdo tales devia rl e.g algun) ars hg ed dtl et ei meilex gr vu ~ Bf au noeeese + re etaat sei pans + ote meal = aig weld meh, om red + ea =i gi a raunaon 1 sae inlanate + Simei Surat percent sn ata? + Oak ruce este arama) Patparea + Tuner + anata ape pn cee cat ei savin aia intaate arpne sui sausige + Tumor) soil recone concn pee de ofthe locomotor system) i are variant modiict8 pentru exam area cop. Lecturi suplimentare Forte HE ay Li May CR a Pasar aio exaition he ‘rural jt mpncten and cotanes aeod aprons ti Cae Its /wonvesusartis rg/abou-arthisrheacare-poessonals/ nnaton-a! Moacleitsseenngerammatns Gals ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ARTICULATIE! NORMALE © articulate poate defn ca lecul in care se intlnesc dous say ‘mai multe case. Exist Wei ip de articulai:lcoase lrocartlagi- rnoase g sinovale. Articulatile fibroase i fibrocartilaginoase ‘Acestea includ ciscuileintervertebrale, ariculatile sacroiliac, smiiza pubiand si articulate costocondrale. Suture cariiui sunt atcuai fioroase Migcarea cae ate loca nivel acestor articulates minima ne america liniare ea yi sua gerncidi Sale sau geranci nana ebue ania incnasaism + rcp fea eters leet eames tea leg wrdae, eta plata del paren araat. Colana verteeats Suan spe pacer * Pg pace sale ia co 8 tgs deel pcre cu gene ining) 3s ape spate sealer) 88 te pest ear um tn, exe Btn tl gt sen ururie areal ssn cl sult Ur ad mid ceva, lg rai lla ete oral Contac muse san ma evden ttt stapler irepaiata lune dre merle Inne oa api sane eae exe ma un aan he suin ‘lmao fungine ent mie incon om) “+ gape seins ste Kieren nce esti de cae 3 reba tera gnats (ma a ei aglpainu¥ tes but oad conpe arenes ‘ieiagerurcls seen herded onbar Pap colons vertebra i eiue fs pet ea rove ses Pecan pn ep ei an celina infarc + Tamera czas ex rl been de dpe mi ee de ie erin arts = Creal ca pote fama a ict ~ Senbitea prt errs anata tia is mute pesane pret due con pes (xin fsomalge) Mobitzares ~ Eisai ae cee? etemgeae ui? ~ Pon pie decane mgd rec mnie? Merge ace coe? sr mgeent grea eo vce dng stings - st sini + Surtperrsepitafila esi? ac igen ain eeimzat, eat ebro ‘Doles ari teas de ce ambled mare * cSndpoblma ae gre mci sau reach, ge pave pate ‘anne oem Explorari paraclinice in bolile reumatologice 415. ted Epi cars ewer gant nest Fig. 181 Ariculaiesinovats normals Articulafille sinoviale Artculatile sinvale (Fig. 182) incld arteultile bi-cavtate (ox sold) $artcuatile de tip balama (ex. intealangiene} Acestea sunt ‘concepute pert a permte migcarea, cre este lmiaté la raza nece- Sard, iar stabilitatea este menfinutS in timpul ulin, Sarcina este distrbuits pe toaté supratta ariculai, prevenind ast detrorrea pin supraincireare sau prin utlzare necorespuneitoare. Fiecare ‘component structural a unelaticulaisinovalejoac8 un ol functional sential dfertele compenente sunt afectat dileritin procesele bli. sul juxtaarticular Structura oaselor ificlogia sunt prezenat a pagine 473, Osul core intrBin componenta une articuati (oul jntaarticular) este nat vas Culariat, un strat de colagen mineralzatacopersint-un stat subtire ‘sul cortical Rezstena la presiune scade foarte mult dac8 inveligul ‘normal intraarticular de carl hiain se uzeazi aga cum se I in atrozd (OA, vezi p. 433). Acest proces poate duce la anomali de cestere gi de remodelare osoasi (vezi p40}, Cartilajul articular Cartlajulhiain care céptugeste cascle in interiorul unei ariculati se rumeste carl articular, Este vascular ii prea ntieni din chil sinoval. Este compus predominant din colagen de tip I, cocifeat de ‘gera COLZA: care formeazs oreea aseminstoare plese Condrocitele ‘secrets colagen g proteoglani care sunt incorporal in cart. Detec- tele de carta artcuar gale oaselorsubiacent cracter2eaz8 OA, lichidul sinoviat care este conectts la peros, este cBptugts de novia este foarte subie (pune cee) si vascuarizta ‘Suprafata sa este neted8, neaerenta g permeabilaproteine gcris- tale. ichidul sinvil este un fi foarte viscos,secetat e la celulele sinavile gi car are 0 consistant simiard cu plasma. Glcoproteinele sigur un coeficientscizut de recareintre supateele cartlaginoase “Teace tendoaneor gi bursele sunt de asemenea ciptusite de sinoval ‘nflamata sinoviale este o caracteristic a artite inflamatori Sinoviala Capsula arcu! sinovials jamente $i tendoane -Aceste struct stabilzeazS artical, Ligamentele a grade varie de éastictate sacestlucruconribierigtateasaulalaetatea articulator (veri p. 492) Tondoanele nu sunt eastice 9 transmit frta musesaes ‘asele Capsule articular este format prin mpletieatendoarelr sigs ‘mertelor Locl in care un tendon sau un bgament se inserd pe os se rnumeste ented si pate fi sedi infamatic in timp ce majoritatea ga ‘mentor tendoonelor se af in fara atc, unl, precUm tn anu supaspins de a vel ure i igamentle incrucgate de genunchi, Yaverseazi aricuaia.nflaratia sau traumatismele acestor ‘arbcuai pt determina sparta unorsirgtome article severe. Vasele de singe si nervii Ligamentele,periostul tesutul nova capsule aticular3 uo bogatd vasculaizate gl inervati. Ouretea deriva de obcel cin infimata aces- tor struct, itrucat membrana sinvialé este prea putin ner ‘Muschiul scheletic, ‘Aces! jesut este format din marunchiuti de miaite care contin mel- fecue de acting gi de miczin. Acestea ee inttepatund gi formeazs riofiele, car realizeaza contractia muscular intr-un mod simiar ‘cu mugchiul miocaric. Pochetele de miofibiele (fescicul) sunt aco- petite de fesut conjunctiv,permisiuml, care se contepeste cu epi- risiumol (care acoperé mugchiu) gi formeess tendonul, care se atagea2d de supratea oscasé (enters). Fira afc component a articulate in sine, mugchi sunt att de ‘sts lega de articuai neatincordarea $i tensiunea museulars sunt frecvent interpreta de pacienti ca durere atcular3. Durerea de’ muschi side ligamente (durerea miofascali) este un simptom rmusculoscheletal recvent, Boao inflamatore primar a muschivli (iorta) survine mut mai rae EXPLORARI PARACLINICE IN BOLILE — ReUMATOLOGICe caine te Investigatile nu sunt necesare n multe inte problemele musculos- cheletale;diagnostcul se stablste prin anamne2S si prin examen biectiv Testele suplimentare pot fi utile la excluderea une’ ate atecfuni gl linsiea pacientlui sau a medicuui de familie. ented Analize de laborator + Hemoleucagrama: + Hemogiobina. Avemie normociom’, nemocitar’. sugerears ‘prezentauneiinflmafi sau une bol auteimunecronice. Anemia hipccrom, micrctara sugereazi deficient defi, care post secundarb sSngedtilor gastcintestinale induse de medicamen- tele antntamatoare nestercciene (AINS), + Leucocitee, Neutoiia pare in infect bacteria’ (ex. atta septicd). De asemenea, poate apirea secundar tratamentul cu lucocortico.Limfeperia se inthnest in bile wralesauin LES. Netropenia poate eflectasupresia mduve osoase indsd rmedieamertes Eczinofia aparein granulomstoraeozinoficb cu polangeité(EGPA, eosinophic granulomatosis with poangitis). + Trombocitele. In orice iflaatie conic’ poste apareatrombo- to23. Tombocitopenia apare in supcesia medular3indusB de rmacicamente sau poate fi ocaractristica a LES. + Viteza de sedimentare a hematilor (VSH) 9 proteina C-reactivd (PCR). © crestere 2 acestora incicd inflamate, Vascontatea plasmaticd craste de asemenea in boll infarator + Biochimia osoas gi hepaticd, Fostataz alalins svid crescutd ‘sugereaz5 boalé hepatica sau osoasa. Cresteree transaminazeor se poate datoratoxciti medicamentoase. Alte teste de sénge siurind + Eloctoforeza proteicé (sav imunotaarea,testarea sere’ n= turlor usoare $ dezareaproteinei Bence Jones urnare se solicits pentru a exctudemielomal maltplu ca ocauzs a VSH-ului creseut 416 Reumatologie ‘Sindrom Sjogren ~” | Say Zi | rane cence heels at svi ‘Hepatits ‘Boll hepatice cronmice | ae prea camatiain | veto vat | = mtoonostvinrauvt | Endocardits infections oe va | + Acidul uric sere ~ pentru gut *+ Tita antisteptolzne O- in teumatismul articular acu Autoanticorpii serici + Factorulreumatoid (FR) FA este detectat pin test de imunoab- sorbpe legat cu enzimé (ELISA). FR sunt anticorpi (de cbicel Imunopiobulnd (lg) Mt dari IgG sau IgA) increptai impotiva portuni Fe @ IgG. FR este prezont ls 70% dint persoanele cu PR, dar ru are valoare dlagnostic8. FA este pont giin multe bol reumatice autoimune (x LES) in infecticronice sau la persoane varsrice asimptomatice (Cadranul 18.6). + Anticorpit antiproteine citrulinate (ACPA) Acesti anticorpi sunt diretionat tmootiva antgenior trina: vimentra,flxino ‘en, alfa enolaza si colagenul de tip Il Anticorpit sunt murat rin tehnica ELISA si sunt identifica la pina la 80% dnt per- soanele cu PR, AU © specifictate inal pentru PR (90%, cu 0 senaitvtate de 60%). Dozarea lor este uti In boala precoce cu FR negatv, pentru 0 cferenfia PR de o artité tanztore (vezi Cadranul 18.28). Pozitvitatea FR s/sau ACPA este asociatb cu un prognostic mal post sicu oprobabilitate mai mare de a dez- volta ererlun’ osoace in PR, + Aanticorpit antinuclear (ANA, antinuclear antibodies). Aces sunt detectaiprin imunofluorescentdliecté pe seciuniproaspat inghetate de fcat sau rnichi de sobolan sau Ind de ceive Hep-2. Diferite patternut reflects 0 varctate de specific antigenice care sunt asocatecutabioui ince dere Testul ANA.este util- zat ca tet de screening pent LES gi sclerodermie; negativtatea| [ANA face ca boaa si fe improbabil, ns tirur seSzute apar in PR sin infec cronice sau la perscanele sBnétoase, in special la vars (Cadranul 18.6). ‘+ Anticorpii ant-ADN dublu catenar (ADNde). Rcesta se de rmin8 printr-un test de preciptaie (testul Fart), prin ELISA sau lun test de-imunofuorescents care utlizeazé Crithdia uciiae (ce contine ADNAe}. Cresterestitrulu de an AONe este foarte specifics penta LES; mai mutt, tirulcreste si scade in parlel cu actvtatea boi, astel cit poate futlizat in monitrizare. + Anticorpi antiantigeni nuclear slubili(ENA, extractable nucle ar antigens) (vezi Cadranul 18.28), Acest anticorpi au un pattern z Es = ——— a See essen #ie Poti rua ‘ita jovenis opti Hepaitaauteimuns Lupus indus medicaments Minstein gravis Fora pulmonar isopatcs isbet ra segs ¢ Mononuclear inteconeb 0 Popa sinicosd ° [ANA patat la imunofuorescenfs $i pot fi dentifcai prin ELISA ‘Cea mai mare utitate clic o au + anti-Ro 5 antLa, care apar in sindromul Slegren sn LES: + anti-Sm,fosrte specific pentruLES + anti-sox, care este cel mai frecvent dine articorpiiantisin tetazici care aparin dermatomiozt sau polimiozts + antitopolzomerass | (ant-Scl 70), care este specifieS pentru sclerodermia sistemic’ + anti-ARN polimerazs I $i cae apar in sclerodermia siste- sunt asociai cu fibcoza pulmonac. ‘+ Antcorpi antictoplasma neutrofielr (ANCA) (vezi pagina 466). ‘cesta sunt autoanticorppreponderent IgG drectonatimpotva ntgenior dn ctoplasma granulocitelor neutrofle (rele molecule find erzimele din granule primare ale granuloitelor neuf) sa ‘macrotagea tea fir izozomi). Ancol ANCA aparinvascultle de vase mic. La examenul prin imunetluorescenfsindvectspater- ‘te cele mai importante cn purct de vedere clic sunt + proteinaza 3 (PR3-ANCA),numité si citoplasmicd sau cANCA, produce un aspect granular in imunotiuorescents gi apare in ‘ranvlomatoza cu poliangeit (granulomatosis with polyangi tis, GPA) + mieloperoxidaza (MPO-ANCA), numité si perinuclear3 sau ANCA, recunascuté in imunefluorescenta prin firarea per: ‘clears nits in poiangeita microscopied gin granulo: matoza eoziofiicS cu poliangelté (EGPA,eosinophile granu lomatesis with polyangits). + Anticorpi antitestolipdicl. Acestia sunt detectati in sindromul antfostoipiic (vez. 486) + Complementul. Ttrl scdzt al tacturler complementulu seric indi consumul acestora gi sugereazB activates boli in LES, Artrocenteza si examinarea lichidului sinovial xaminarealchiulu articular (sau dn bursa) este ulin eiagrostcul artiteisoptice, atte reactive sau artitel microcristaline. Aspectul Tehiduui este un ingicator al eiveluui de iflamatie. Procedura este ‘adesea urmats de inectarea de glucocorticoid. Artrocenteza are rl terapeuticin atta miroerstain (Fig, 82 si Cadraml 1 ‘rocenteza urmat8 de analiza ichidului sinoval se etectueazs ‘atunci can se suspecteazs oetciogie septic8 sau microcrstaling, in special in monoartite.Lichidul normal este clr, re culoarea pails $! contine mai puin de 4000 de leucocite/mm?.Lichidulintamator TE Armenia et 0 ocese xrcoetebve lca nna my ca oes procera pcendiedineicnsieénir 1 bee el eae we rd ae pra aie pile pier, pla coe mile nee asco ihe nce, Intec atu, iectnd anes pe mst ce ara dc pet Seale eins cea apt pe mis cosa. 5. akobney ie coma seinge pnb} a arole, 5. amin ici ising cee dacs ect saunu ca eat cu glen ch eto ete Inge sav rb) 9 ‘ciel int penta eae mizoto. 1 Aecpeiecu pce stu ails eve solos Cie ve pail ees pose ae nal SH pacetl see rw sev eugene deta pee ma rut e cite tle dct nee se agent sauder ete ese pale semrle nines in acai Lich apa s te perry aren rice colaafe Gam si cul Getler de cise pa ent cx azo mezzo lumi gr, Lei are din area sep aaa bia 2 ‘este tuloure gi contine mai mult de 3.000 loucocite/mm. Lichidul septic este opac, mai putin viscos si confine pans la 75000 leuco- cite/mm. Uneor paolagile coexist Microscopie jn lumind polaizatd evidentiord prezenya exis: talelor in *+ gutdccrstal cu bireKingentnegatvs,sciculare, de urst monasodie + boale prin depozitare de pirofstat de cali cristae de pirctos {ate cal, ramboice, cu bretringena slab poz Coloratia-Gram este cbigatrie dacs se suspecteazb o artits ‘septicd i poate identifica meciat microorganismul, Se vor efectua cult din chidul sinovial, eu antibiograms. Diagnosticul imagistic + Radiogratia poste diagnostics anumiteafectivi (x: PRin evolutie) $1 este recvent prima investiga care se efectueaz3 in trauma- tisme, Radografe se pot vaualza Ingustarea spajuui articular, ‘erozin’ in PA calefir ale fesutuior mai, frmarea de os nou (ex osteotite), sedderea densitatiiminerale osoase (osteopenie) sau cropterea acestei (osteoscierozs): +I ducerea lormbar8 cuts (vez p42), raciografia este indicat umai daci curerea este persistent, recuents, asocité cu simptome sau serne neurlogice, agravatinoctum sau asociat cu anumite simptome, cum af febra sau seBderes in greutate Explorari clinice in bolile reumatologice 417 + La vassnici medificsieraciologice sunt frecvente si pot 3 ‘evidertieze artroz8 sau spondiloé - termen care se refer la Of coloanei vertebral, + Radiograia are o valoare diagnostics foarte mid in attain flamatore precoce, dar servegte ca 0 releringl fat de care se vor judeca medicine uitericare. + Ecograta ese foarte ui in explrarea structurlor periarcuar, «8 tumeferir de fesuturi mo! gia tendoanele sin evidentierea hoviei active artitele inflaton. Este din ee in ce mi arg folosit in examinarea umuli gate strutu in timpul migesi (2 sincromul de confict al umulu). Ecografia Doppler mascaré ‘haul de singe gi prn urmare i infamatia.Ecograia poate ghida lectusteainjectilor cu glucororticoin + Imagistica prin rezonanti magneticd (IRM) evientiaz3 mod fede osoase gale structurilorntraaticulare i foarte mare deta lu, Viauaizarea anumitr structuri poate f imbunstati cu diferite tehnci de IRM, Secverfle ponderateT, permit vivalizares de de- tai anatomice, cle ponderate T, evideniaslichdel, iar secverta STI permite detectares edemului miduvei osoase, 1AM ul este ‘mai sensibil deci radiograta in detectaes patoiogi’ ortiulare si perarticulare In stadiu precoce. Injectarea substantel de contrast pe baz3 de gadolinium eviden}azs infratia tsulra AM-ul este Uutlin special in decelares leziunilrfesutilo altel decatcele os: case, din interior sau din jurul articulate, ex rupturi meriscale la rivelu! erurchilui,ryptr ale coafel rotator; in evidentierea compresuniradScnilornervoase de a rivelul colonel vertebrae: In decelaea inflamatiei muschuli din miozt sin dpistarea pre- coce a inflamaiesinovialen atta inlamatore + Tomografiacomputerizat axiad (CT) permite detectares leziv- hilo fesutulor caste ins doza ce raiai este mare. + Scintigrafaosoasafolosste radionuclide cbc re sidetectoazs turnover ul osos anormal ciculaa singel: dey nespeifs, uti le localzares zonelor eu nema, nfectie au meigntote Este cel ‘maine utiliza in ascciere cv ate temic deimagisteS anatomic + Osteodensitometria (OA) utiizeaz’ doze foarte mici de raze X pentru a mssura densitatea minerals os08s si est fost In screening-ul si monitrizarea osteoporoze + Tomograia cu emisie de poztroni (PET) utiizeaz’ radioruci, cate se descompun prin emisia de positron, Fiuoro-2-deoxiglucoza 58 va localiza in zonele cole mai active metabolic, permitind astfel ‘objinerea de magi’ funetionale. PET perms locaizarea tumorlor sleviertierea vascultlor de vase mari ex. arterita Takayasu. PET ‘este combinati cu tomogafia computerizatS pentru a imbunstt detalle anatomic, Alte teste pentru investigarea bolilor reumatologice + Artroscopia este un mic directde vavalzae a articulate spe cial articular gerunehilui sau umérulu Se pot efectuabiops, spot efectua arumiteinterventichrurgicale (ex pentru rupture {6e menis) gs pot indeprta corpurlibere din atculate + Studie de conducere nervoasa si electromiografa sunt ulin agnostiulsndreamelor de compresiunererveas (ox. sincromul do tupelulcarpian sau tsi) s pert adferertia mozta de nevropati SINDROAME CLINICE IN REUMATOLOGIE ‘Acestea pot fi Imparit n te tis + Ourerea este cauzaté de leziuni ale fesuturlor moi periartcu- Jae, cum ar fi muschi seu tendosnele; anticulaile In sine sunt normale. Acestea sunt cole mat freevente probleme locomotor s 418 Reumatologie ents cos ate uerede spec cee sci in capa saute soe ot nat Snitanede pee sient tego! sta Cotto iene ‘uel cpon ‘via ae ie at cxpanescpion sina conan Mees ‘iron asia pad Fig. 18.3 Patologia musculoscheletala comund. OA, osteoarthritis untin general sunt autolimitate sau rispune ls analgezie ugosr fvioterapie sau exerci fice + Patologia intereseaza articulatiain sine, OR este mal trecventa dct arta infamatorie, apare in special fa vérstic + Bile reumatice autsimune. Acestea includ colagenczee, pre ‘cum lugusuleitematos sistemic, unde simptomele musculosche- letale sunt doar una dintve maniestinle boli sstemice, Fi he ‘veri Cadranul 18.8. Durerite mecanice sau musculare ale rey gatului (ale centurii humerale) Durerea muscular unix sau bilateral care intereseazd regiunes itu este fecvents i de obcelautoimitatd. Ourereaeronicd In aceasta egiune poate apltea din cauzatensuni muscular cauzate de amsietate sides. Modiear de spondloa pe rasograte sunt decelabile dupa vista de 40 de ani, dor ns provoaa intotdeauna dure, Spondiloza poste provocs ns rgiitateg crepe riscl de duter mecarce seu muscu ire ale Stu. Contractara muscular este palpablé si durerosed presiane 3 poate determina opozite anormal a gti ex. torticols cut Durerea de gt cu interesare musculard na este localat int un pune fix afetesz8 myc tape2,procesul spins C7 i mus- culatura paracervicalé (rei fs nivel centri Pumerale). Oureree iaciazS adeseain sus, spre occiput se Insofeste recvet de cefalee + Yamatsm (cise) * uret mecanin au muscae © Cap se amie Joab) aegis etre sav Ok + lepine Vien + Pima veumais Heri sie compen + Fromage cid "ici reveaze sete) + Srdioms éeduerecronical renter supe'aue (apt ce rune) + non + Spore archi + lepuniaeumina aac aane edi a trek © Sia deco! sab "upredecoateaare Auchan Moder senarale ex modieet oa mater es Fines» Sista! Abts unstula rat Fei cote cs Fala Sits! ——Flenis cotula Seba Police yindex Swine —_Extenla ‘asiocarpians | or Degetuifeciy Weptal Extensa ctl co Fajamedsisa Nicunul ——Fleiacegetelor ‘nab eget meg yecie n Foe medalss Nicol Absuchagi act ral eget de tip tensional Aceste caactaristicl sunt, de asemenea, observate in durarea cronicd generalzas (vex p. 428) Tratament Se recomand cue scurt de terapieanaigezca gi se expla patologia pacienior. Faoterapia jut le ameliorates contact sia dure ‘acing inva exerci tehnci de elaare gif imbundtjese pos- tura. Un terapeut ocupational poate face recomandari cu prvi la ergonam lou! de muncé (veri p. 430) Compresia radacinii nervoase ‘cesta este secundard une! hemi de dsc sau apare prin compres neo rBdBcini nervoase de cite osteofitele spondiazice cate ingus teaz8 canalulracculr Hernia aut de dsc se manifests prin duree unatrad ls nivel ‘tull, care iradiazé in regiunea inerscapulara $n umer. AceastS lurere dua este urmat de 0 dureteascutta, azeminstoare goculd lect careiradiazéditalin membralsuperio.ntertoriuldedistoutic 8 cin nervoase 3 se Insoeste adesea de parestez, amore, slébciune muscular sau pirderearetlexelor (Cadranul 18.9) ‘Spondiloza cervicala apare la pacientul varstnic - apar ostofite ‘posterolateral core comprima dicina nervous giprovoacs dutere ‘adieulard (vez Fig. 26.84): spondiiozaapare cel maitrecvent le rve- lul C5/C6 sau C8/C2 iar modificbile sunt evidenyate ce! mai bine prin raciogratie cervical, efectuata in incidenta obicd, 1AM poate ‘ferentiandintre OA fatter articuate, ingustares cansluloi medu- au a gular de conjugare gi hernia de disc Tratament Initia in functie de nacesitti, se recomanda purtare de guler carvi- ‘al odinn3, analgezie si sedate. Pacieni rebuie sftutis8 nu rcice 158 nu ducd arteole grle Fig. 18.4 Imagine de rezanantd magneticd a coleanei vertebrate cevvicale. La nivelulC6/7 se evdentian8 0 hemie de dsc mare, ‘ental (sigeatS) i modicdr ma mst ivlul C24 g 4/5 De cbicei, pacioni se recupereazs in 6-12 siptimini Etoctuarea {nt est indicat atunci end intr in dscute interventia chiurgicals sau in cazurle in care diagnostcul este incert (Fig 18.4) Un medic “specialist in terapia dures poate efectua un bloc anestezcselectv al ‘dacini nercase cervicale care amelioreaz8 durerea in timp ce discul ‘se redreseazi.Intervetia reurochiruical este recomandatd dacd _durerea este persistent sav dack semnele nevrolagic ex. sBbicune, parestei sunt severe sau biatrale, Ouerea radicular bilateral este (urgent neurochirurgicald, eoarece orn central de disc poate Ccomprima micuva spinivi. Osteoitele posterioare pot determine clauaicaye spinal si mielpatie cervical Leziunea whiplash Lezunea whiplash rez din forele de accolerare-deceleraeaplicate la nivel gbtukit, care survin pie fn accidentee ratiere atune’ edn ‘masina unei persoane care poatd centura de sigurant este lout in spate. Un plan de deciziebazat pe citer clice permite identfcarea persoaneor cu rise Thats la care se va efectua radiograte;asfel, ‘visto probabilitatescBzut8 de lenin osoase grave éac’ urmatoarele crite sunt ncepline ‘+ rw enista sensibltate cervical pe line medians + auexstd deft newrologic focal + starea de vigilent este pstrata + nueristimoniatie + nuerist nici oats lziune dureroas. Examinarea CT cerebral se inci la pacinticu afectare osoass, ‘Examinarea IRM evident.az8 uneor lzivni severe de fesututi mo Leriunea whiplash poate cuce lait saulacerer de despagubie Leniunea whiplash este o cauzs frecvents de durere craic, dep) ‘majaitatea pacienjilor se recupereazd in cBteva siptimdn sau ln Recuperares intarzaté depinde, n parte, de gravtatea act ine. Patternul dureicronce este adesee complex; durerea inereseazS ‘itul umeri safle Pot apres gi smptome subiective, procum dure e cap, amet si tulburri de concentare. Natura sublectva a acestor simptome a generat contrverse hn ceea ce privest causa acestra, Tratament ‘ratamentul const in ratamentul ansetii(pacientuleste adesewsut- cetnd §1arwios), analgezie, recomandare de guler cervical pe termen sour gifiioterapie. Duorea poate dua citeva sptémni sau unis pacientul trebuie averizat in acest sens. Fiioterapia prolungts nu @ Patologia musculoscheletala comund 419 + Ourmea dn totic eater ee ma acral oss gait ins ba + Uninl des pate peduce dee ceva send + urea dose mse el igs owe cag dona cert) ruta insert + utero anges eri rs cna nee de ese le ment sper ide seme usc, ove riciun beneiciun studile tnce. Durerea de umar Umarul este © aticlaie supericialé cu o gamé lagi de miscare. CCapul humeral este put pe loc de coat rotatory, care face parte cin capsula articular. Tendoanele cuprinse in coata rotatolor apartin infspinosul si rotundului mic posterior, suprespinosului superior si rotundului mares subscapulaull anterior. Coatartatrior (in special ‘mugehiol supraspinos) impedied capul humeral s8 se blocheze Impotiva aeromionuli tn timpul abduct detoiul se idic8 supe spinesul se retrage pentrua produce o miscare de colt, iar tubero- Diatea mai mare aluneed sud acromion fxd confit, Migearea in Patologia umarului poate fi restrictonatS sau poate provoca durere Diagnosticulprecisalpatologiiumrulu este dificil de stabil xcisiv in examen circ; imagistica este adesea necesa, DOurerea in umér poate fi cauzaté§ de probleme la riveul gtu- hui iagnosticu dferenial este prezentat in Cadranul 1810, Arita inflamatorie precoce si poiniai.areumatics la vrstici pot debuta (cu dures de uma Tendinita coatei rotatorilor ‘coast afectiune este © caurbtreeventé de durere de umd la toate varstele pore dupa troumatisme in 30% dn cazut est bata in sub 5%, Durereairaciaz’ spre porunea superioar® a bratlu si este _agravata de abducta ge ridcareabratelr, miscricare sunt adesea lita, Durerea este mai accentuaté la milocul raze de abduct si diminud pe masurd ce tatu se rsie8 complet fenomen numit sr ‘drom de arc dureros' Cind pacientl este examinat dn spate, scapula se roteste mai devrame decit de obice in timp rider, Pisicarea pasiv a bafull reduce confit este mai putin dureroas8, Durerea severd practic imobiizeaz8atculatia, deqise pstreaz8 un grad rotate (comparati cu capsulta adezivd; vexi mai jos). Apare trecvent, ca enomen de insoyie, contractura dueroass a musehivli tape. Po ‘sta @ bursité subscromialé asociatd. Busta subacrorilé izoata apare dup vauratiem cirect, la cAderee pe bafulentins sau pe cot Osteoftele acromiocaviculare creserscul de confit si uneesiebuie Indepsrate chirrgieal. Raciografa este adesea normal, ecografia este foarte util intru- cat evidentiané burst, tendinta rupture parjale sau complete ale tendoanelor. Injectile cu glucocorticiai pot fi efectuate rin ghia ecograic. Tratament Analgeziccle, AINS silsau fiterapia pot fi sufcionte, dar durorea severd necesitdinfivayi eu glucocoricoa in bursa subscromials (veri Fig. 185). Pacionti ebuie averizati cé 10% dinte ei vor prezenta agravares dure timp de 24-48 de ore dup infitrate. La 70% dine pacient, durerea se amelioreas in 5-20 de ail spacieni ‘si mobilzeazd singuri arculayia, Fixioterapia este utd cazul Petssteneirigiitii. Dacd infitrayia liberd nu est oicient, se pot Tncercainfitratile cu glucocorticoi ghidate ecograi i 420 Reumatologie Freceleoaeid — etclaia serena seta Fig. 185 Regiunea umaruui cu iustrares loculi de injectic gia spatill subacromial Ruptura coafei rotatorilor Fupture coafei otatorior apare prin traumatism, dar poste fs sponta la vrstnci gin PR. Abdu activ abrajull este limiata, Ins pacientil invata s8iijeze ridicarea braull cu ajutorul bral! conttaateral,Odats ridicat,bratl poate fi sustinut de muschiul del told, La perscanele mai tinere, ruptura este reparatéchirurgica inst acest Wuory este far posibll la varsnic| sau Tn PR. Unii pacent) beneiciand de interventieartroscopicl Tendinita gi bursita calcificd Depositele de piofasfat de calcu din tendon sunt vicible pe radi ‘grate, dar nu sunt intotdeauna simptomatice, Patogeneza nu este clara degl ischemia ar putea ca un rl, Depozitl est localiza, cel mai frecvent, in apropierea mari tuberoatt. Pot apivea dureri de ‘mir recurente, acute sau cronicegilimitarea mobili Ifitraia cu ‘alucocomiciai poate ameliora duerea. Calcif pot perssta dar Pot si dsparea in timp. in cazlpersistente! dure se poste efectua aspirajia sau spargerea depoztelor cu ultasunete sub contro! ec0- rt Indepsrtarea artroscopicd este rar necesar3. Prezenta cristalelor in bursa subacromialé determind o bursts foarte dureroass, car se insojeste de imitarea mobili uml Umirul este ald tumefa, iar radiogafc se evidenyaz8 o opaciate ifuza in bursé. Diagnosticu!diferenfial al bursiticalctce se face cu guta, cu boaa prin depoaitare de piofostat de calcu gi cu atta septica. Aspiratiainjectiacu glucocorticoizi pot amelioradurerea, Capsulita adeziva (umarul -Aceastd afeciune poate s8insoascdletun ale cost rotator au Poate suveniin urma hemiplegia chirurgie toracce sau sénului. a infartulsi miocardic sau le diabetic. Intal apare o durere savers de mir i educereatreptats 2 gradu de miscar; ummeazS o faz Inghetata caacteriaats de pierdere tturor migcsiloc umarulu dr Cu durore mic, AINS gi infitraile intraarticular de anestezc local si siveocorticoii sunt ule faza dureroasd, Ukerior, dupa s3ptimani sau luni, apare o imbundtre teptaté a funciei uméruli, Dup ce urerea se arcelioreazi kinetoterapia si fzoteapia dar intevertia atroscopic poate accolerarecuperarea functional Durerea dela nivelulcotului ‘Durerea de la rivelul cotului poate fi secundaré epiconditi,artite ‘eflamatori gi ocaxional, actroze /— Wiis exteasnta cman fo Fig. 186 ofitvatia in cot tenismenuiuijucdtorl de tenis Epicondilita ‘ous sedi trecvent la care apare inlamatie la locul inset ten- donului pe os (entezita) sunt epicondllul humeral lateral la insectia tendoanelor extensoria (,cotul tenismenuli” sau epicondilitalate- sali) $i epicondiul medial la inseria terdoaneler lexriler (,cotul gottulu" sau epicondilita medial. potida numer, nciuna intre picondite nu ae legatu cu sportl respectiv! [La examenul oblectv exist® sensiblitate locals. La contractia ‘mugchilerinteresati apare durere Tn antobrat; tpi: la prehensiune ‘sau fnerea une plase gree {in epicondiita lateral) sau la tinerea ‘une vi (in cotul gofului), Ourerea poate fi prezent gin repaus, Tratament ‘Recomandet repaus sindrumai pacientul spre un kinetoterapeut. 0 intitraie local cu glucocorticoa in punctul de sensibitate maxims ‘este utd atune’cdnd durerea este sever (Fig 18.6) isd este nevoie de ficioterapie pentru a preven recurentele. Nervul ulnar trebuie ev- tat cdnd se efectueazs infitratia in epiconcilta mediald. Ambele patologi se rezols sponta in cole in urma dar ocazional persist flatunci necesité decompresiechirurgieal, Durerea de la nivelul mainii sia incheleturii main veri Cadranul 1831, Ourerea de la nivelul miinilor este cel mai feecvent secundars unoractivitati mote repetate, legate de munca [Atunci end dureres se insoteste de parestei se suspecteszso lez une neurclogcdlarivelulncheieturi mani, cotuli sau gitulu. Dacd durerea sredoarea se agravears dimineata cava est otenosinowts ‘a0 0 aft inlamatori. Distibutia dureri le veil mini indica adesea diagnosticul Tenosinovita Tendoaneleflexoilor degetelor sunt Tnvelite de tei sinovae. Ifa ‘mafia acestre apare o dat cu utzarea repetat sau necorespun- 2tcare sau in atta infiamatore. Ingeosarea teciartendincase este desea palpabil Tenosinovita de exoriprovoacé durerin degete la prchensiune si redoarea matinaléa mini, Uneoriaparedegetulin esor:cind degetul imine bocat in exie dimineata sau dupa prehensiunegitrebuie tins print migcarepasvarealzatécucealalt msn. Uneor se poate papa tun nodulla nivel! tendoul. de oboe porunea distal 9 palme. Degetulin resort gpare ma recvent la pacieni diabetic. Toatevarstele Wirt + Fasntemeiatn + Onin + sro = edi Htarde) Ostee fal bas) * Oeeert + Ata capanetcapien = Oedurnin + Yagntsm fra dest + Sino dene ean + Searing ce is + chsesianse ‘a deca + aiinritarie 2 Ms + Fesonen Roya vp.) = host + Sncomulderiregerse = Hose cempletip ver 30) OF ie itergee Se Tenosinovita de extensor! este mai putin ecverts,exceptie fac persoanele cu poiartrté teumatoids. Tumtieea in clepsidrd se entinde de pe patea dorsal 9 Bin gi sub retinacululextensotor Tenosinovita lui de Quervain intereseaxs tendoane'e police respectv scurt extensor al policelu slung abductor a potcelui si provoacs durere g tureliere in zona stoide radia. Exists sensi Dilitat local, ar urerea este a fe fexa policeluiin palma. Tratament Se recomands repaus tex 9 AINS. Infilaia eu glvcocortceei tn vecindtatea tendonului (un tendon) amelioreazé simpomele. Dacé simotomele persist se poate recomands interventa chirurgicai ‘Sindromul de tunel carpian pare prin compresiunea nervulu median spi imtataltuneluui carpan. Oe cele mai multe ri survne cpa, ins’ uneoricauza poate ‘identiicat ca ingrosérligamentae, ale tencoanelor sau cesterea in dimensiune a oaselor. (Cauzele sunt prezentate lap. 888)-Tabloul clinic este de obiceitipic si diagnostic - paciontul descr amorteal, funi- citi g duere intertrial de dstibute al nervlui medion. Ourerea poate iacia cétre atebrat.Atofia mugchior eminent terare apare concomitert cu perderea func’ senzcriale la riveul degetoor 1-35 8 jumitih radile a degetuui 4 Ouerea poate 1 reproduss orn pereufa ner in tunel carpian (sem Tine) sau prin menfineres Incheieturii mani in flexi ima de 60 de secunde (testul Phaler) ‘Tratament Se recomand® purtarea une! ortee care mentne incheetua in dor siflexie in tinpul nopti, ceea ce amelireaza simptomele (ste gest iagnostic); putarea timp de céteva séptiméni poate cuce la recu- perare completa. Ae, se etectueazs infra cu glucocortcozi in tunel carpian (evita nervll) care sunt efciente in aproximatv 70% in cazur recurente pot apirea, Simptomele persistente sau le nile nervoase produc latent prlungit in tunell earpian in studi lie de conducere nervoas si necests decomoresiechirrgial Alte afectiuni c: Artrita inflamatorie ‘Aceasta se poate maritesté prin duree, umetiere si redoare la rive atiulailor manor In poliarita routed articulate raciou! ‘nocarpiene, artical intrfalangiene proximale (IFP) sarticulaile ‘metacargofalangiene (MCF) sunt afectate simetric. In atta peor 2icd gin ait reactivs poate apirea tumefere unui deget (acti. dar situmeterea articulate intralangiene distal (IFO) simoditcari ale unghilor ere apa ntr-o marier® asimetici, provoacd durere Patologia musculoscheletala comund 421 ‘Aceasta afecteazé articulate IFO gi, mai putin reeven,ariculayile 'FP, care suet initial tumefate gi rogi. Iflamata gi durerea dispar, Insétumeterea osoasé amare. Artroza primei articulati carpometacarpiene Provoac’ dutere la baza degetuli mare la palpare sau sigitate redureroasila bara degetui mare. Apare Hecvent|a persoanele care ausiOA amin. Fractura de scafoid [pate cuvere in tabachera anatomic’. Fractura nu este imediat evident pe radiografi; dacd exist suspciuneaclnicd se recomands purtarea unei atele, Fracture de scafoid netratate pot determina dure ctonic’ arin detecte de sudura a oaselo. Chistul sinovial CCistul sinoval este 0 tumefiee gelatinoasé, adesea necureroasé care apare prin upturaparialé a capsule articular sau a tecitendi- roase. Apate frecvent lo incheietura mBini Teatamentul nu este ‘esentialdeoarece multe chste se resoro sau ru provoacd probleme let intns in emia de csc inerioars si semincinat in hemia de dsc superioarS)in asociee cu anaigezie si miorelarante.Odatd ce durerea devine tolerabil,incurjgipacientul s8 se mobilzeze $i indrumat-l I ‘un kinetoterapeut pentru exerci sl educate de prevente IRM este Investigatiade elec care evidentiaz’ modticariledscae seventala compresienerv0983 nfitratile ghidate imagistc la ive epidural sau |a dicing nerveasddiminueazé rapid durerea, desi nu este clr acd acceloreazirezoluia sau provin chirurga. inectileepidurle caudale sunt mai putin efciente decit cele ombare, Pentru aceste procedu ‘webuies fie disponibil ehipament de resusctareIndeumatipaciental spre neurochirurg pentru mirodiscectomie sau hemilaminectomie in _umétoarelesituati: sernele neuroogice sunt sever, durerea persist si este soverd mai mult de 6-10 siptimdni sau dacd hora de discul este central, Dacd est afecta tonusul vet urinave saul stineters ui anal, cazul devine o uigens8 neurochirigicels. Stenoza de canal lombar si stenoza foraminala Prerdereaprogresiva a inljimidieuli, OA fafeteor articulate osteo fiteleposterolaterale si hipertotia ligament flavum - toate conti- buie la stenoza foraminalé. Aceste mecdifcéri provoacé. dures radicuare sau claudicate spinal - durere gi parestai in tertorl de distribute al nervuliinteresat acest simptome sunttipcdeclangate demes siameliorate de repaus,Diagnosticul iferntalalctaudicatie! spinale ev claudicaiaintermitents din boola arterials peierics se face prin prezenja simptomelor senzoile, a amelioii mult mai lente a duret in repaus si prin prezerta pusutilor normale la nivel Picicarolor in stonoza spinal, Similar, stonoza spinalé cervical poate produce cleudicatie spinal eu semne gi simptome Ia nivelu! ‘memrelor superoae, Investigatia de etecte pentru a localiza ezine si a evalua exter- sia steno2eispinae este IRM. Stenaze canalului medular la mai mult

    You might also like