DATE DOWNLOADED: Sat Oct 28 14:54:34 2023

SOURCE: Content Downloaded from HeinOnline

Citations:
Please note: citations are provided as a general guideline. Users should consult their preferred
citation format's style manual for proper citation formatting.

Bluebook 21st ed.

Loredana Cochior, Some Aspects of the Improper Exercise of the Right of Unilateral
Termination of the Contract, 2022 Revista ROMANA dE DREPT COMERCIAL 134 (2022).

ALWD 7th ed.

Loredana Cochior, Some Aspects of the Improper Exercise of the Right of Unilateral
Termination of the Contract, 2022 Revista Romana de Drept Comercial 134 (2022).

APA 7th ed.

Cochior, L. (2022). Some aspects of the improper exercise of the right of unilateral
termination of the contract. Revista Romana de Drept Comercial Romanian Journal of
Commercial Law, 2022(1), 134-145.

Chicago 17th ed.

Loredana Cochior, "Some Aspects of the Improper Exercise of the Right of Unilateral
Termination of the Contract," Revista Romana de Drept Comercial / Romanian Journal of
Commercial Law 2022, no. 1 (2022): 134-145

McGill Guide 9th ed.

Loredana Cochior, "Some Aspects of the Improper Exercise of the Right of Unilateral
Termination of the Contract" [2022] 2022:1 Revista Romana de Drept Comercial 134.

AGLC 4th ed.

Loredana Cochior, 'Some Aspects of the Improper Exercise of the Right of Unilateral
Termination of the Contract' [2022] 2022(1) Revista Romana de Drept Comercial /
Romanian Journal of Commercial Law 134

MLA 9th ed.

Cochior, Loredana. "Some Aspects of the Improper Exercise of the Right of Unilateral
Termination of the Contract." Revista Romana de Drept Comercial / Romanian Journal of
Commercial Law, vol. 2022, no. 1, 2022, pp. 134-145. HeinOnline.

OSCOLA 4th ed.

Loredana Cochior, 'Some Aspects of the Improper Exercise of the Right of Unilateral
Termination of the Contract' (2022) 2022 Revista Romana de Drept Comercial 134
Please note: citations are provided as a general guideline. Users should consult
their preferred citation format's style manual for proper citation formatting.

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance of HeinOnline's Terms and
Conditions of the license agreement available at
https://heinonline.org/HOL/License
-- The search text of this PDF is generated from uncorrected OCR text.
-- To obtain permission to use this article beyond the scope of your license, please use:
Copyright Information
 Cateva aspecte privind exercitarea abuziva a dreptului
de denuntare unilaterala a contractului

Some aspects of the improper exercise of the right

of unilateral termination of the contract
Dr. Loredana COCHIOR
Notar public, Camera Notarilor Publici Bucuregti

Q Rezumat
Dreptul de denunjare unilateralareprezintafacultatea de a dispune incetarea,
respectiv aneantizarea contractului in absenja unei culpe a celeilalte parji i
constituie manifestarea cea maifamiliars i simbolica a expansiuniiunilateralismului
in domeniul contractual,find inclus in categoria drepturilorpotestative extinctive.
Totupi, exercitarea dreptului de denunjare unilaterala implica raportarea la
prevederile art. 15 C. civ., potrivit carora niciun drept nu poatefi exercitatin scopul
de a vatama sau pagubipe altul on intr-un mod excesiv i nerezonabil, contrarbunei-
credinje. Din aceasta perspectiva, se impune a se determina atat compatibilitatea
dintre caracterul potestativ al dreptului de denunjare unilaterala i controlul a
posterioriprivind maniera sa de exercitare, precum i sancjiunea aplicabilain cazul
exercitariisale abuzive.

Cuvinte-cheie: denunjare unilaterala a contractului, buns-credinpj, abuz de

drept, dreptpotestativ extinctiv, dreptdiscrejionar,drept controlat

Q Abstract
The right to unilateral termination is the power to order the termination or
cancellation of the contractin the absence of a fault of the other party and represents
the most familiarand symbolic manifestation of the expansion of unilateralism in the
contractual field, being included in the category of potestative extinctive rights.
However, the use of the right of unilateral termination implies reference to the
provisions of Article 15 of the Civil Code, according to which no right may be used in
order to injure or harm anotherparty or in an excessive and unreasonable manner
that is contrary to goodfaith. From this perspective, it is necessary to determine both
the compatibility between the discretionarynature of the unilateralterminationright
and the a posteriori control of the manner in which it is used, and the sanction
applicableas well in the event of its improperuse.

Keywords: unilateral termination of contract, good faith, abuse of right,

extinctive potestative right, discretionaryright, controlled right

Preliminarii

Unilateralismul, privit ca fiind aptitudinea unei persoane de a crea efecte de drept

prin manifestarea sa de voin;a, este considerat in literatura de specialitate ca avand o
conotatie peiorativa, modelul demn de a fi urmat in cadrul relatiilor private din

1 Prezentul articol contine fragmente din teza de doctorat a autoarei, denumita Denuntarea
in diferite categoriide contracte, sustinuta la data de 20
unilateralaa contractului. Particularitati
septembrie 2021 la Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Drept.

134
 Cateva aspecte privind exercitarea abuziva a dreptului de denuntare unilaterala a contractului

dreptul obligatiilor fiind contractul 2 , fats de care unilateralismul se afls intr-o relatie
antinomics manifests, caci aparitia sa pare ar nesocoti inssyi principiile contractuale
elementare 3

.
Expresie a unei mutapii in dreptul contractelor, unilateralismul este favorabil
acordarii prerogativelor unilaterale parpilor, cu scopul de a permite formarea, modifi-
carea sau incetarea legaturii contractuale, astfel ca prerogativele introduse in aceasts
maniers in edificiul contractual, in pofida aspectelor comune, prezinta functii diferite
i sunt fie adiacente unei neexecutari a obligatiilor asumate, fie independente de orice
neexecutare, remarcandu-se, apadar, eterogenitatea manifestarilor unilateralismului 4

.
Inclus in sfera prerogativelor extinctive, dreptul de denuntare unilaterala a
contractului reprezinta facultatea de a dispune incetarea, respectiv aneantizarea con-
tractului in absenta unei culpe a cocontractantului i constituie manifestarea cea mai
familiars i simbolics a expansiunii unilateralismului, fiind cunoscut sub denumiri
diferite, precum revocares, denuntare, rupturs (incetare), concediu6 , dezicere .a., dar
i retragere (precum in cazul dreptului de denuntare unilaterala conferit de legislatia
consumerists, denumit in literatura de specialitate i retractare).

2 L. Aynes, Rapport introductifin Ch. Jamin, D. Mazeaud (coord.), L'unilatdralismeet le droit

des obligations,Ed. Economica, Paris, 1999, p. 3.
3 R. Encinas de Munagorri, L'acte unilateraldans les rapportscontractuels, Ed. LGDJ, Paris,
1996, p. 10. Unilateralismul contravine vadit consensualismului inerent edificiului contractual,
caci permite interventia unei parti asupra unor elemente care, traditional, constituie obiectul
acordului de vointe al cocontractantilor sau intra in competenta instantei de judecata, dar si
pentru ca pare a fi un instrument prin care partea mai puternica isi poate impune vointa
(S. Bros, La place de l'unilateralisme: progrds ou danger?, Revue des contrats n4/2012,
disponibil pe www.lextenso.fr., ID RDC020121452). De asemenea, dezvoltarea unilateralis-
mului este adesea apreciata in literatura de specialitate ca fiind una dintre cauzele declinului
principiului fortei obligatorii a contractului, ca urmare a contradictiei fats de acest principiu
(P. Lemay, Le principe de la force obligatoire du contract d l'6preuve du ddveloppement de
l'unilatdralisme,Ed. Mare&Martin, Paris, 2014, p. 35).
4 P. Lemay, op. cit., pp. 27-28.
s Totusi, notiunea de revocare prezinta un sens mai larg, vizand atat contractele, cat si
actul juridic unilateral. In dreptul contractelor, se considers fie ca notiunea de revocare include
atat revocarea conventionala (mutuus dissensus), cat si revocarea unilaterala, fie ca urmare a
unei neexecutari a unei obligatii, precum rezolutiunea unilaterala, cat si independent de orice
neexecutare, precum denuntarea unilaterala a contractului (a se vedea C. Chabas, L' inexecution
licite du contract, Ed. LGDJ, Paris, 2002, p. 20, inclusiv nota de subsol nr. 6; J. Flour, J.-L. Aubert,
E. Savaux, Droit civil. Les obligations. L'acte juridique, 16e 6d., Ed. Dalloz, Paris, 2014,
pp. 403-407; F. Terr6, Ph. Simler, Y. Lequette, Droit civil. Les obligations, 11e 6dition, Ed. Dalloz,
Paris, 2013, pp. 525-527). Alteori, in literatura de specialitate se apreciaza ca revocarea include,
alaturi de mutuus dissensus, numai dreptul de denuntare unilaterala, fie de sorginte legala, fie de
sorginte conventionala (P. Vasilescu, Drept civil. Obligatii, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucuresti,
2017, p. 474). Implicit, actul juridic unilateral extinctiv nu reprezinta decat o denumire
doctrinara introdusa ca urmare a unei multitudini de situatii particulare, care par a apartine
aceleiasi categorii juridice - a se vedea Y. Pagnerre, L'extinction unilaterale des engagements,
Ed. Panth6on-Assas, Paris, 2012, pp. 330-331.
6 P. Lemay, op. cit., p. 29.
7 Termenul de retractare este utilizat in literatura de specialitate nu numai in cazul
prerogativei unilaterale extinctive din legislatia consumerists, ci si in cazul in care denuntarea
unilaterala produce efecte retroactive - a se vedea, spre exemplu, C. Chabas, op. cit, p. 20, nota
de subsol nr. 6; J. Goicovici, Formareaprogresiva a contractului, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti,
2009; S. Mirabail, La rdtractationen droit privd frangais, Ed. LGDJ, Paris, 1997, pp. 2 si urm.

135
Loredana Cochior

Dreptul de denuntare unilaterala se exercita prin manifestarea unilaterala de

voint; a titularului, care, in aceasta maniera, dispune desfiintarea contractului cu
executare instantanee, respectiv incetarea contractului cu executare succesiva. Astfel,
exercitarea dreptului de denuntare unilaterala se realizeaza prin intermediul unui act
juridic unilateral, care va produce efecte extinctive asupra contractului, fie ex tunc, fie
ex nunc, in functie de modul sau de executare.
Mentionat in cadrul art. 1.321 C. civ. ca fiind o cauza de incetare a contractului,
dreptul de denuntare unilaterala poate avea ca sursa fie vointa legiuitorului, fie vointa
partilor, multitudinea drepturilor de sorginte legala, precum i caracterul supletiv al
prevederilor art. 1.276 C. civ. impiedicand atat abordarea intr-o maniera unitara, cat i
decelarea unui regim juridic comun.
Exponent al unilateralismului tolerat de mecanismul contractual, dreptul de
denuntare unilaterala nu exclude, totugi, orice protectie a cocontractantului chiar
daca, dat fiind caracterul sau potestativ, implica supunerea subiectului pasiv, care nu
se poate opune disparitiei legaturii contractuale, astfel ca admisibilitatea i limitele
unui control a posteriori privind maniera sa de exercitare, din prisma abuzului de
drept, prezinta un deosebit interes in literatura de specialitate.

Admisibilitatea controlului a posteriori o exercitari dreptului de denun-

tare unilaterala a contractului din prisma abuzuludecrept.
Drepturile potestative confera titularului lor, numit potentior, puterea de a
influenta situatiile juridice preexistente, modificandu-le, stingandu-le sau creand noi
situatii juridice, prin vointa sa unilaterala, fara ca cealalta parte, aflata intr-o pozipie de
supunere sa se poata opunes. In consecinti, drepturile potestative nu reprezinta un
scop in sine, ci un mijloc de a obtine o noun situatie juridica9 i se caracterizeaza prin
legatura de supunere dintre subiectul activ i subiectul pasiv 0 . Astfel, pentru aceasta
categorie de drepturi subiective, esentiala este puterea pe care o are titularul for de a
interveni, prin vointa sa unilaterala, in situatii juridice preexistente in care sunt
prezente i interesele altor persoane"l.
Abuzul de drept reprezinta o expresie a incalcarii indatoririi generale de buna-
credinti, care are la origine exercitarea unui drept. Din prevederile art. 15 C. civ.,
reiese ca abuzul de drept nu presupune neaparat intentia de a vatama sau pagubi pe
altul, adica reaua-credinit, ci este suficienta absenta bunei-credinte in exercitarea
dreptului, caracterizandu-se prin faptul ca, din pricina neglijentei sau nepasarii

Alteori, retractarea, din prisma efectelor retroactive pe care le implica, este diferentiata de
revocare, considerandu-se ca revocarea este circumscrisa actelor juridice cu efecte ex nunc
-

P. Vasilescu, op. cit., p. 481.

8 I. Najjar, Le droit d'option: Contribution d l'6tude du droit potestatif et de l'acte unilateral,
4e 6d, Ed. LGDJ, 1994, n*99, p. 102, apud G. Helleringer, Les clauses du contract. Essai de
typologie, Ed. LGDJ, Paris, 2012, p. 190.
9 C. Lefer, Les droits potestatifs dans le contrat de travail, these de doctorat en droit priv6
soutenue en public le ter juillet 2016, Universit6 Panth6on-Assas, p. 29, disponibila pe
https://docassas.u-paris2.fr/nuxeo/site/esupversions/c78d8cf5-5358-4a33-8c13-9e8120f4dfe
0?inline, accesat ultima oara la data de 04 mai 2022.
10 C. Lefter, op. cit., p. 30.
11 V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2013,
p. 49. A se vedea si C. Lefer, op. cit., p. 30.

136
 Cateva aspecte privind exercitarea abuziva a dreptului de denuntare unilaterala a contractului

titularului dreptului subiectiv, exercitarea acestuia se realizeaza intr-o maniera

excesiva i nerezonabila, de natura sa afecteze drepturile sau interesele legitime ale
altuia12
.
In ceea ce priveyte dreptul de denuntare unilaterala a contractului, deli
exercitarea acestuia, materializata printr-un act juridic unilateral, stinge situalia
juridica generata de respectivul contract, fara ca cealalta parte sa se poata opune
desfiintarii (incetarii) contractului, nu inseamna ca interesele subiectului pasiv sunt
lipsite de orice protectie. Caracterul potestativ al dreptului de denuntare unilaterala a
contractului nu exclude controlul exercitarii sale din prisma abuzului de drept, caci nu
se are in vedere prejudiciul produs de incetarea efectelor raporturilor juridice
contractuale, nefiind, apadar, influentati existenta legaturii de supunere dintre
subiectul activ i subiectul pasiv, specifica drepturilor potestative, ci prejudiciul cauzat
de exercitarea contrary bunei-credinte a prerogativei extinctive, incadrandu-se,
apadar, in parametrii instituiVi de prevederile art. 1.355 C. civ.
Cu toate ca in literatura de specialitate, nesocotirea termenului de preaviz este
adesea considerata a fi o aplicatie a abuzului de drept1 3, mentionam ca respectarea
termenului de preaviz nu exclude posibilitatea abuzului (de pilda, una dintre parti
denunta unilateral contractul dupa ce i-a incurajat cocontractantul sa realizeze
investipii semnificative in vederea derularii legaturii contractuale'f), iar nerespectarea
acestuia nu implica un abuz de drept, ci reprezinta o exercitare fara temei a dreptului
de denuntare unilaterala's, adica o neexecutare a contractului aflat inca in fiintal6 , dat
fiind ca nu s-a produs efectul extinctiv al denuntarii unilaterale 7 , motiv pentru care
incetarea contractului survine la momentul implinirii termenului de preaviz, fart a fi
necesara o alta manifestare de vointa a titularului prerogativeils.

12 I.
Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere in dreptul civil, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2013, p. 376.
13 A se vedea, spre exemplu, A. Almasan, Drept civil. Dinamica obligatiilor, Ed. Hamangiu,
Bucuresti, 2018, p. 448; J.-S. Borghetti, Responsabilit6 ddlictuelle et responsabilit6 contractuelle
(Cass. com., 6 fdvrier 2007, n°04-13178), Revue des contrats n*3/2007, disponibil pe
www.lextenso, ID RDC020007731; T. Genicon, Amdnagement conventionnel de la libert6 de
resiliation:l'exclusion d'un preavis et de toute indemnit6 est-elle possible?(Cass. 1re civ., 1 7fevr.
2011, n°10-13980), Revue des contrats n*3/2011, disponibil pe www.lextenso.fr, ID
RDC02011832; C. S6vely-Fourni6, op. cit., p. 504; I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit.,
p. 377.
14 Y.-M. Laithier, De la necessit6 d'un delai de preavis en cas de rupture unilaterale d'un
contrat d duree indeterminee (Cass. 1re civ., 11 mars 2014, n° 12-2986), Revue des contrats
n*3/2014, disponibil pe www.lextenso.fr, ID RDC110s7.
1s V. Stoica, Potfi drepturilepotestative exercitate abuziv? in F. Mangu, L. Bercea (coord.),
Abuzul de drept. In honorem Ion Luld, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2016, p. 476. A se vedea si
Y. Pagnerre, op. cit., pp. 979 si urm.
16 E. Savaux, Du role de la bonne foi dans le preavis de resiliation unilaterale du contrat,
Revue des contrats n°1/2015, disponibil pe www.lextenso.fr, ID RDC111n4; P. Lemay, op. cit.,
pp. 403 si urm.
17 A se vedea si L. Cochior, Scurte consideratiicu privire la exercitarea abuziva a dreptului
de denuntare unilateralda contractuluicu executare succesivd, in PR nr. 6/2019, pp. 53 si urm. si
literatura de specialitate citata acolo.
18 L. Toma-Dauceanu, Dreptul de denuntare unilaterald a contractului in M. Nicolae,
R. Rizoiu, L. Toma-Dauceanu (coord.), In honorem Valeriu Stoica. Drepturi, libertdti si puteri la
inceputul mileniului al III-lea, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2018, p. 917. Neavand un
fundament comun, este permisa cumularea daunelor-interese datorate ca urmare a nesocotirii

137
Loredana Cochior

Dreptul de denuntare unilaterala nu este supus intotdeauna controlului din

perspectiva abuzului de drept, existand anumite exceppii, prin care se asigura tocmai
realizarea finalitaiii conferirii prerogativei extinctive. Astfel, problematica abuzului in
cazul exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului este indisolubil
legate de includerea acestei prerogative extinctive in sfera drepturilor potestative i,
mai cu seama, de clasificarea drepturilor potestative in drepturi discretionare i
drepturi controlate1 9
.

In pofida fundamentelor distincte, dreptul de denuntare unilaterala a contractului

conferit de legiuitor prezinta caracter preponderent protector din perspectiva
titularului sau20 (spre exemplu, drepturile de retragere din legisla.ia consumerista
reprezinta un corectiv aferent unui consimtamant insuficient analizat, fiind consi-
derate expresia unui drept fundamental, respectiv libertatea contractuala, caci au ca
finalitate garantarea unui consimtamant liber i in cunoptinta de cauza, compensandu-
se astfel ineficienta mecanismelor din dreptul comun 2 1, dreptul de revocare a donatiei
conferit sotului donator asigura sinceritatea intentiei liberale, protejand donatorul
impotriva efuziunilor pasionale i a abilelor spolieri 22 , dreptul de denuntare unilate-
rala a contractului de inchiriere a locuintei incheiat pe durata determinate conferit
chiriagului urmarepte protejarea intereselor acestuia 23 etc, in timp ce dreptul de
denuntare unilaterala a contractelor cu executare succesiva incheiate pe durata
nedeterminata contribuie la eradicarea viciului perpetuitatii, asigurand libertatea
individuala a partilor), simpla finalitate protectoare, fie i impusa de norme impe-
rative, nu este, ab initio, susceptibila de a exclude controlul din prisma abuzului de
drept. Bunaoara, deli contractul incheiat pe durata nedeterminata (care implica
absenta unui termen extinctiv), nu se confunda cu cel perpetuu (considerat un
contract irevocabil incheiat pe durata determinata 24 , care depapepte o durata

preavizului cu cele datorate ca urmare a unei rupturi abuzive a legaturii contractuale, fiind
necesara operarea unei distinctii intre prejudiciile rezultate (Y. Pagnerre, op. cit., pp. 980-981).
19 lntr-o tentative de a alcatui o lista a drepturilor de retractare din perspectiva binomului
drepturi discretionare-drepturi controlate, se apreciaza in literatura de specialitate ca vor fi
discretionare drepturile a caror exercitare nu poate cauza prejudicii altuia (precum retractarea
opozitiei), drepturile care implica factori afectivi a caror subiectivitate exclude orice control
(precum revocarea donatiei intre soti, revocarea dispozitiilor testamentare, retractarea
consimtamantului in cadrul procedurii de divort), drepturile care fac obiectul unei reglementari
a carui mecanism si finalitate implica o decizie discretionare (precum dreptul de retractare din
legislatia consumerista), dar si drepturile de retractare cu titlu oneros - a se vedea S. Mirabail,
op. cit., pp. 186-190. A se vedea si J. Goicovici, op. cit., p. 309.
20 A se vedea si P. Jestaz, Rapport de synthese in Ch. Jamin, D. Mazeaud (coord.), op. cit.,
pp. 94 si urm.; S. Bros, loc. cit.
21 Y. Pagnerre, op. cit., p. 794, inclusiv nota de subsol nr. 265.
22 S. Mirabail, op. cit., p. 137.
23 0. Litty, Inegalit6 des parties et duree du contrat. Etude de quatre contrats d'adhesion
usuels, Ed. LGDJ, Paris, 1999, p. 266; P. Jestaz, loc. cit., p. 96.
24 J, Ghestin, Existe-il en droit positiffrancaisun principe generalde prohibition des contrats
perpetuels? in Melanges en I'honneur de Denis Tallon. D'ici, d'ailleurs: harmonisation et
dynamique du droit, Ed. Soci6t6 de l6gislation compar6e, Paris, 1999, p. 254.

138
 Cateva aspecte privind exercitarea abuziva a dreptului de denuntare unilaterala a contractului

rezonabila in raport cu viata umana, astfel ca aduce atingere libertaiii individuale)25

,
totugi, prerogativa extinctiva conferita de legiuitor prin art. 1.277 C. civ. decurge din
prohibilia angajamentelor perpetue, caci dreptul de denuntare unilaterala are o
configuratie aparte, conturata de norme cu caracter imperativ (prezinta caracter
reciproc i gratuit), limitele impuse libertatii contractuale asigurand astfel respectarea
prohibitiei angajamentelor perpetue. Agadar, pentru a se preveni posibilitatea blocarii
unei parti intr-un contract perpetuu, niciun cocontractant nu poate renunta la dreptul
de a denunta unilateral contractul i nu poate fi obligat la plata unei contraprestatii in
schimbul exercitarii prerogativei extinctive 26 . Cu toate acestea, finalitatea urmarita de
legiuitor prin dispozitiile art. 1.277 C. civ. prezinta autonomie in raport cu exercitarea
abuziva a dreptului de denuntare unilaterala, astfel ca dreptul de denuntare
unilaterala a contractului cu executare succesiva incheiat pe durata nedeterminata nu
poate fi inclus in sfera drepturilor discretionare extinctive.
Fiind o exceptie de la controlul a posteriori din perspectiva respectarii dispo-
zitiilor art. 15 C. civ., caracterul discretionar al dreptului de denuntare unilaterala nu
este inerent caracterului legal i imperativ al prerogativei extinctive i nici nu decurge
implicit din rolul sau protector, ci constituie o exceptie necesara asigurarii finalitatii
dreptului potestativ extinctiv de sorginte legala. Prin urmare, drepturile cu caracter
discretionar, departe de a constitui regula in cadrul categoriei drepturilor potestative,
sunt necenzurabile in temeiul abuzului de drept deoarece finalitatea atribuirii for
prevaleaza asupra considerentelor de echitate, deli sunt susceptibile de a fi exercitate
abuziv 27
.

Astfel, in ceea ce priveyte drepturile de denuntare unilaterala reglementate de

legiuitorul roman, in categoria exceptionala a drepturilor discretionare pot fi incluse
revocarea donatiei intre soti i dreptul de retragere conferit consumatorului28 intrucat
rolul protector al acestor drepturi extinctive impune inexistenta unui control din
perspectiva bunei-credinte.
Admiterea unui eventual exercitiu abuziv al faculta3ii de retragere i-ar conferi
profesionistului posibilitatea de a contesta sistematic decizia cocontractantului
protejat, o asemenea solutie descurajand exercitarea retractarii 29 i periclitand insayi
scopul prerogativei conferite de legiuitor. Posibilitatea acordata consumatorului de a
reveni asupra angajamentului sau reflecta preocuparea legiuitorului de a proteja
partea vulnerabila conferindu-i, a posteriori, un timp de reflectie de care ar fi trebuit
sa se foloseasca inainte de luarea deciziei, astfel ca atat de reflectia, cat i decizia finala
a consumatorului trebuie sa fie libere i necontrolate, in pofida faptului ca intervin
dupa incheierea contractuluio.

2s M. Fabre-Magnan, Droit des obligations. Contratet engagement unilateral,6d. 3e, Ed. PUF,
Paris, 2015, p. 421.
26 Asadar, aparitia viciului perpetuitatii deriva din absenta termenului extinctiv, daCa
durata contractului depinde de vointa arbitrary a unei parti (L. Lawson-Body, Rdflexions sur la
distinction entre le terme extinctif et le terme suspensif, Petites affiches n?169 /23.08.2002, par.
nr. 17, disponibil pe www.lextenso.fr., ID PA200208233), fara ca cealalta parte sa dispuna de un
drept de denuntare unilaterala a contractului, care constituie corectivul necesar asigurarii
protectiei impotriva angajamentelor perpetue (idem, par. nr. 31).
27
J. Goicovici, op. cit., p. 309.
28 Ibidem.
29
0. Litty, op. cit., p. 184.
30 Ibidem, pp. 183-184.

139
Loredana Cochior

in ceea ce priveyte revocarea donatiei intre soli, preocuparea legiuitorului de a-1

ocroti pe sotul donator exclude de asemenea orice control cu privire la exercitarea cu
buna-credinta a dreptului de revocare ad nutum. Fiind o tehnica prin care se asigura
protectia impotriva ,,influentei spoliatoare la care un sot poate sa fie supus din partea
celuilalt"31, controlul revocarii pe taramul bunei-credinte ar periclita insayi finalitatea
pentru care a fost conferit acest drept.
Utilitatea dreptului de denuntare unilaterala de sorginte conventionala rezida in
flexibilitatea pe care o confera titularului, care, nesigur in privinta evolutiei situatiei sale
sau in privinta circumstantelor economice ulterioare, iii rezerva dreptul de a desfiinta,
respectiv de a pune capat contractului, asigurandu- i o cale de adaptare la capriciile unui
viitor incert i avand astfel posibilitatea fie de a renunta la operatiunea juridica
respectiva, fie de a incheia un nou contract, fara a fi necesar recursul la justitie3 2

.
Controlul exercitarii dreptul de denuntare unilaterala a contractului din prisma
abuzului de drept se extinde i asupra prerogativelor unilaterale conferite ,,simetric"
(reciproc), dar i asupra celor prevazute cu titlu oneros deoarece bilateralizarea
acestei prerogative nu tempereaza riscurile inerente naturii sale de drept potestativ3 3
i nici nu reprezinta consecinta unei protectii legale care sa justifice derogarea i
includerea acestora in sfera drepturilor discretionare.
Prin urmare, caracterul discretionar al dreptului de denuntare unilaterala a
contractului, privit ca drept potestativ, decurge numai din vointa legiuitorului, astfel
ca parpile nu pot deroga de la prevederile privind prohibilia abuzului de drept 4

,
indiferent de izvorul legal sau conventional al prerogativei extinctive, deoarece nu se
poate deroga prin convenpii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseazd
ordinea publicd sau bunele moravuri (art. 11 C. civ.). De aceea, dreptul de denuntare
unilaterala este, in principiu, supus unui control a posteriori, regula fiind cea a
exercitarii drepturilor cu buna-credina, conform prevederilor art. 15 C. civ.

Subordonarea dreptului de denuntare unilaterala a contractului exis-

tentei unor motive temeinice - remediu impotriva exercitarii abuzive?

Conditionarea aparitiei dreptului potestativ extinctiv de existenta unor anumite

motive, considerate temeinice, este un mecanism prin care se asigura restrangerea

31 L. Uta, Contractul de donatie, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 135.

32 S. Bros, loc. cit.
33 C. S6vely-Fourni6, op. cit., p. 433. In sens contrar, considerandu-se ca o astfel de
,bilateralizare a unilateralismului" ar conduce la contracararea efectelor exercitarii abuzive, a
se vedea J. Rochfeld, Les droits potestatifs accordds par le contract in Etudes offerts d Jacques
Ghestin. Le contract au debut du XXe siecle, Ed. LGDJ, Paris, 2015, pp. 767-768. Mentionam,
totodata, ca atat caracterul reciproc, cat si caracterul oneros al dreptului de denuntare
unilaterala de sorginte conventionala apartin sferei tentativelor de bilateralizare a unilatera-
lismului, cu scopul de a asigura compatibilitatea prerogativei extinctive analizate cu logica
mecanismului contractual, estompand artificial arbitrariul spre a se evita raportarea la conditia
pur potestativa si aplicarea sanctiunii aferente sub auspiciile reglementarilor anterioare
(prevederile art. 1.010 C. civ. din 1864, respectiv ale art. 1.174 C. civ. fr. din 1804) - a se vedea,
spre exemplu, Ph. Delebecque, L'andantissement unilateral du contract, in Ch. Jamin,
D. Mazeaud (coord.), op. cit., p. 63 si urm.; M.A. Frison-Roche, Unilatdralitd et consentement in
Ch. Jamin, D. Mazeaud (coord.), op. cit., pp. 28-29.
a4 Y. Pagnerre, op. cit., p. 887. In sens contrar, a se vedea F. Terr6, Ph. Simler, Y. Lequette,
op. cit., p. 797.

140
 Cateva aspecte privind exercitarea abuziva a dreptului de denuntare unilaterala a contractului

facultaiii de a dispune incetarea legaturii contractuale, susceptibil de a fi aplicat atat in

cazul contractelor cu executare instantanee, cat i in cazul contractelor cu executare
succesiva incheiate pe durata determinata3 s.
Agadar, daca prin lege sau printr-o clauza s-a conferit unei parti dreptul de a
denunia unilateral contractul numai in cazul unor motive determinate sau, dupa caz,
temeinice, existenta dreptului potestativ extinctiv este subordonata existentei unor
astfel de motive. Exigenia unui motiv real sau serios poate avea ca scop excluderea
unei prerogative extinctive apte de a fi utilizata dintr-un simplu capriciu sau cu
lejeritate, nefiind interzisa urmarirea unui scop personal, deoarece autorul actului
juridic extinctiv ramane singurul in masura sa aprecieze proportionalitatea directa
dintre incetarea legaturii contractuale i trebuintele sale, controlul judiciar fiind
limitat numai la aprecierea validitaiii actului juridic unilateral, fare a putea fi extins cu
privire la oportunitatea sau pertinenta acestuia3 6

.
Notiune maleabila, motivele juste sau legitime prezinta un continut diferit in
functie de particularitaiile spelei, urmand a face, apadar, obiectul unei aprecieri in
concreto, inandu-se seama, printre altele, de contractul in cauza, de obligatiile
instituite in sarcina partilor, de calitatea acestora etc. 37

.
Cu privire la rolul motivelor temeinice pentru incetarea contractului prin
manifestarea de voint; a unei parti, se mai apreciaza in literatura de specialitate ca
acestea sunt susceptibile de a avea doua utilitaii: fie atesta absenta abuzului de drept,
fiind un mijloc de protectie impotriva acestuia, astfel ca absenta unui motiv temeinic
in exercitarea dreptului de denuntare unilaterala genereaza obligapia de indemnizare,
cu titlu de sanctiune, fie constituie o franc pentru exercitarea dreptului de denuntare
unilaterala, caz in care existenta dreptului permite partii respective sa dispuna
incetarea contractului, dar absenta motivului justificat va genera o obligatie de platy a
unei indemnizatii, care reprezinta un pret, astfel ca in aceasta situatie exercitiul

as In cazul contractelor incheiate pe durata nedeterminata, dat fiind ca dispozitiile

art. 1.277 C. civ. au ca finalitate eradicarea amenintarea viciului perpetuitatii, limitarea
prerogativei extinctive la anumite situatii poate fi introdusa numai cu respectarea prohibitiei
angajamentelor perpetue (de pilda, se poate stipula ca, o anumite perioada de timp, partile au
dreptul de a denunta unilateral contractul numai in anumite circumstante, urmand ca dupa
expirarea termenului respectiv, contractul sa poata fi denuntat unilateral in conditiile art. 1.277
C. civ.), astfel ca domeniul predilect pentru un drept de denuntare unilaterala conditionat de
existenta unor motive temeinice este reprezentat de contractele cu executare instantanee si cele
cu executare succesiva incheiate pe durata determinate.
36 C. S6vely-Fourni6, op. cit., p. 621.
37 C. Corgas-Bernard, La rdsiliation unilatdraledu contrat d durde ddterminde, Ed. PUAM,
Aix-en-Provence, 2006, p. 266.
Uneori, partile pot indica un anumit un motiv care sa permite aparitia dreptului de
denuntare unilaterala, care nu implica producerea unui eveniment viitor, ci o simply constatare
a unei stari de fapt: ,Clauza de denuntare, necontestata de parti, a presupus dreptul paratei de a
se dezice de contract la constatarea unor deficiente cu privire la contractele de arenda, pe baza
documentelor scriptice prezentate de reclamante, iar nu neexecutarea unei obligatii
contractuale din partea acestora. Independent de imprejurarea ca in actul intitulat
«invitatie/declaratie de denuntare» emitentul a relevat si alte deficiente constatate cu prilejul
propriei analize documentare, denuntarea a putut opera numai in legatura cu problemele
regasite in contractele de arenda, in limitele stabilite in clauza specifica. Operand in aceste
circumstante, denuntarea, chiar circumstantiate de alte elemente, nu a presupus, contrar celor
considerate de recurente, nevoia de cercetare a conditiilor rezolutiunii". ICCJ, s. a II-a civ., dec.
nr. 2144 din 04 noiembrie 2020, disponibila pe www.rolii.ro.

141
Loredana Cochior

dreptului este gratuit numai in prezenia motivelor determinate, precum in cazul

mandatului irevocabi 38 . Cu alte cuvinte, obligativitatea motivelor temeinice pentru
exercitarea prerogativei extinctive implica fie o inversare a prezumpiei de buna-
credinti, fie se creeaza doua drepturi potestative extinctive alternative: unul cu titlu
gratuit, caracterul sau gratuit fiind conferit de prezenia motivelor temeinice, precum
i unul cu titlu oneros, generat de absenta motivelor temeinice. Fare a fi imposibil de
imaginat stipularea unui drept de denuntare unilaterala cu titlu gratuit, daca existenta
sa este subordonata unor motive temeinice i, alternativ, a unui drept de denuntare
unilaterala cu titlu oneros, in absenta existentei unor motive temeinice, de cele mai
multe ori, in virtutea unei dispozipii legale sau a unei clauze contractuale este prevazut
un singur drept de denuntare unilaterala, a carui existenti este subordonata unor
astfel de motive.
Cerinta motivelor temeinice sau justificate nu vizeaza numai dreptul de denun-
tare unilaterala, ci poate privi i alte drepturi potestative i atrage aparitia unei
obligatii de justificare 39, fie anterior exercitarii dreptului, precum in cazul retragerii
judiciare din societaiile de persoane i cu raspundere limitata, cand existenta
motivelor temeinice trebuie probate in fata instantei in vederea incuviinirii retragerii
[art. 226 alin. (1) lit. c) LS] 40, fie ulterior exercitarii dreptului, in caz de litigiu.
Justificarea presupune, spre deosebire de motivare, un referent fati de care se
examineaza conformitatea, fiind necesar ca incetarea edificiului contractual sa fie
intemeiata pe motivele socotite valabile 4 1, introducandu-se astfel un raport de
proportionalitate intre motivul invocat i incetarea, respectiv desfiintarea contractului
prin manifestarea unilaterala de voint; a unei parti42 . Astfel, in absenta motivelor
temeinice, prejudiciul suferit de catre destinatarul actului juridic extinctiv nu este
considerat legitim, antrenandu-se raspundere civila contractuale a autorului sau 43

.
Existenta motivelor temeinice constituie exceppia in materia drepturilor potesta-
tive extinctive44 i genereaza insayi aparitia dreptului de denuntare unilaterala45

,
astfel ca lipsa acestora presupune absenta dreptului i implica aparitia unui act juridic

38 C. Chabas, op. cit., p. 113. Intr-o alte opinie, abuzul de drept implica un control a
posteriori, in timp ce existenta unor motive temeinice pentru exercitarea dreptului de denun-
tare unilaterala implica o subordonare a priori a validitetii actului juridic extinctiv (C. Corgas-
Bernard, op. cit., p. 266).
a9 Remediul rezolutiunii unilaterale poate fi tratat ca o prerogative unilaterala extinctive
care implica o obligatie de justificare, motivele temeinice fiind circumscrise conditiilor
neexecuterii rezolutorii - a se vedea P. Lemay, op. cit., pp. 435 si urm.
40 Legea nr. 31/1990 privind societetile, republicate in M. Of. nr. 1066 din 17 noiembrie
2004, cu modificerile si completerile ulterioare.
41 P. Lemay, op. cit., p. 431.
42 Y. Pagnerre, op. cit., p. 1148; C. S6vely-Fourni6, op. cit., p. 621.
4a A se vedea Y. Pagnerre, op. cit., p. 1148 si jurisprudenta citate acolo.
44 A se vedea C. S6vely-Fourni6, op. cit., pp. 481 si urm. In pofida subordonerii sale unor
motive determinate, dreptul potestativ nu se converteste in putere, ceci limitarea sa este
exterioare, temperand numai vointa egoiste, in timp ce limitarea inerente puterii decurge din
finalitatea sa si prezinte caracter intern (ibidem, p. 483).
4s In acelasi sens, a se vedea I. Sferdian, Controlul arbitrariului in denuntarea unilaterald a
contractului, in F. Mangu, Probleme controversate in dreptul obligatiilor. Buna-credintd in dreptul
privat. Executarea obligatiilor civile. Rdspunderea civild, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2019,
p. 111.

142
 Cateva aspecte privind exercitarea abuziva a dreptului de denuntare unilaterala a contractului

extinctiv ilicit 46 . In schimb, exercitarea abuziva a dreptului de denuntare unilaterala

implica un act juridic extinctiv licit, disparitia edificiului contractual reprezentand

46 Cu privire la sanctiunea aplicabila unui astfel de act juridic de denuntare unilaterala, am

identificat in literatura de specialitate doua opinii.
Astfel, potrivit unei opinii, obligatia de invocare a unui motiv temeinic este o conditie de
fond a actului juridic de denuntare unilaterala (C. Corgas-Bernard, op. cit., p. 266), controlul
motivelor din perspectiva controlului validitatii actului juridic de denuntare unilaterala
gasindu-si aplicatia in materia drepturilor potestative numai daca partile sau legiuitorul au
conferit respectarii unor anumite motive un astfel de rol (C. S6vely-Fourni6, op. cit.,
pp. 619-620). Prin urmare, se considera ca, in cazul drepturilor de denuntare unilaterala
subordonate existentei unor motive legitime sau temeinice, din moment ce sunt circumscrise
drepturilor potestative care necesita o justificare prin intermediul unor obiective certe, desi
egoiste, spre a deveni acceptate in ordinea de drept (ibidem, pp. 469-470), intervine inglobarea
motivelor respective in cauza mediate a actului juridic prin intermediul caruia se exercita
(ibidem; C. Corgas-Bernard, op. cit., p. 343). Cu toate acestea, prevederile art. 1246 alin. (4)
C. civ., potrivit carora prin acordul partilor, nu pot fi instituite si nici suprimate cauze de
nulitate, orice conventie sau clauza contrary fiind considerate nescrisa, impiedica o asemenea
interpretare, existenta dreptului de denuntare unilaterala fiind subordonata existentei
motivelor temeinice atat in situatia in care aceasta conditionare derive dintr-o dispozitie legala,
cat si in situatia in care isi are izvorul in vointa partilor. Pe de alta parte, dincolo de faptul ca,
astfel cum reiese din prevederile art. 1.239 alin. (2) C. civ., existenta unei cauze valabile se
prezumd pand la proba contrard, controlul referitor la existenta motivelor temeinice sau
legitime din perspectiva actului juridic unilateral prin care se exercita dreptul de denuntare
unilaterala din perspectiva cauzei mediate prezinta neajunsul sanctionarii cu nulitatea relative,
astfel ca poate fi invocata numai de persoana al carei interes este ocrotit prin dispozitia legala
incalcata [art. 1.248 alin. (2) C. civ.], or existenta cauzei implica, in situatia analizata, protectia
titularului dreptului de denuntare unilaterala, in timp ce restrangerea dreptului potestativ
extinctiv este prevazuta in favoarea cocontractantului (C. Corgas-Bernard, op. cit., p. 344).
Intr-o alta opinie, la care achiesam, inexistenta motivelor temeinice atrage raspunderea
contractuala a autorului actului juridic, actul juridic ilegal fiind ineficace, caci este emis fara
drept, in sprijinul acestei solutii fiind si prevederile art. 1.270 alin. (2) C. civ., potrivit carora
contractul se modificd sau inceteazd numai prin acordul pdrtilor on din cauze autorizate de lege
(Y. Pagnerre, op. cit., p. 1160). Tot in sensul ca actul juridic de denuntare unilaterala nu produce
efecte, intrucat a fost emis in absenta dreptului potestativ extinctiv, contractul incheiat pe
durata determinate in speta respective necontinand o astfel de prerogative extinctive, a se
vedea si C. Ap. Timisoara, s. a II-a civ., dec. nr. 319/2020 din 15 septembrie 2020, disponibila pe
www.rolii.ro.
Cu toate acestea, in ceea ce priveste mandatul cu reprezentare, se impun cateva precizari.
In primul rand, revocabilitatea mandatului, asa cum reiese din analiza dispozitiilor art. 2.032
alin. (1) C. civ., inglobeaza atat un drept potestativ subordonat existentei unor motive justificate,
precum si o potestativitate extinctive fara drept, insa eficace pe cale de exceptie, astfel ca
revocarea nejustificata nu implica un veritabil drept potestativ deoarece daunele-interese
datorate pentru repararea prejudiciului sunt o sanctiune a neexecutarii contractului, iar nu un
pret al revocarii (a se vedea C. S6vely-Fourni6, op. cit., p. 437, autoarea referindu-se la revocarea
mandatului in interes comun si a mandatului irevocabil, adica exact la varietatile de mandat
carora si doctrina franceza le atribuie un drept de revocare supus existentei unor motive
justificate. A se vedea si D. Chirica, Unele probleme actuale referitoarela contractul de mandat,
RRDP nr. 3/2019, pp. 271 si urm.). In consecinta, revocarea mandatului este o notiune
polisemantica, desemnand atat incetarea contractului de mandat ca urmare a exercitarii unui
drept de denuntare unilaterala, cat si ca urmare a unei manifestari de vointa a mandantului in
absenta unei prerogative extinctive, asadar ilicita, dar eficace, nefiind admisa mentinerea
mandatului impotriva vointei mandantului.

143
Loredana Cochior

numai contextul in care se manifesta comportamentul contrar bunei-credinte al

titularului prerogativei extinctive 47

.
Obligapia de a proba existenta motivelor temeinice incumba, in caz de litigiu,
titularului dreptului potestativ, care se prevaleaza de efectele actului juridic de denun-
tare unilaterala, iar nu cocontractantului sau, indiferent de partea care se adreseaza
instantei, in timp ce abuzul de drept trebuie dovedit de catre partea care it invoca,
adica de cocontractantul titularului dreptului de denuntare unilaterala.
Astfel, indeplinirea cerintei referitoare la existenta motivelor temeinice nu
exclude, de plano, posibilitatea exercitarii abuzive a dreptului de denuntare unilaterala
a contractului. Cu toate acestea, se impune a se preciza ca, deli cerinta existentei unor
motive temeinice nu genereaza, in principiu, in sarcina autorului actului juridic de
denuntare unilaterala i o obligatie formala de motivare, privita ca o comunicare a
motivelor deciziei sale (motivare simpla) 48 , aparitia obligatiei de justificare are ca
principal beneficiu simplificarea realizarii controlului judiciar cu privire la exercipiul
prerogativei unilaterale din prisma abuzului, ca urmare a continutului obligatiei de
justificare ce incumba titularului dreptului potestativ extinctiv in cazul unui litigiu 49

.
Sanctiunea exercitarii abuzive a deptului de denUntre uiatrl
Debi existenta unei conventii pare sa atraga angajarea raspunderii contractuale,
utilizarea termenului ,,abuz" in prezenia unui contract nu reprezinta nimic altceva
decat o maniera de reintroducere a delictului civil in cadrul contractuluiso.
In ceea ce priveyte sanctiunea exercitarii abuzive a dreptului de denuntare
unilaterala, o parte a literaturii de specialitate apreciaza ca se impune mentinerea
foriata a contractului atunci cand o parte iii exercita contrar bunei-credinte dreptul
sau potestativ extinctiv, privita ca modalitate de reparare in natura a prejudiciului

47 A se vedea si V. Le Blan-Delannoy, Le maintien judiciare du contrat en cas de rupture

abusive: I'impasse?, Petites Affiches n16/ 24 ianuarie 2005, par. nr. 5 si urm., disponibil pe
www.lextenso.fr, ID PA200501246.
48 C. Corgas-Bernard, op. cit., p. 266; C. S6vely-Fourni6, op. cit., p. 488 si literatura de
specialitate citata acolo. Obligatia de motivare se impune a fi delimitata de cea de justificare
deoarece, din perspectiva prerogativei extinctive analizate in cadrul prezentei lucrari, moti-
varea, denumita in doctrina de specialitate si motivare simpla, presupune doar o comunicare a
motivelor care au determinat exercitarea prerogativei extinctive, oferind numai o explicatie cu
privire la decizia sa de a inceta contractul, in timp ce justificarea sau motivarea calificata
presupune corelarea motivului invocat cu un alt referent, cu ajutorul caruia i se examineaza
conformitatea (P. Lemay, op. cit., p. 431 si literatura de specialitate citata acolo). In ceea ce
priveste continutul obligatiei de motivare in sens larg, se arata in literatura de specialitate ca
obligatia de motivare (simpla) presupune o simpla prezentare a motivelor care au determinat
adoptarea deciziei de a dispune incetarea contractului, care poate fi generala sau imprecisa, fara
a putea fi neconforma cu realitatea (P. Lemay, op. cit., p. 437), in timp ce obligatia de justificare
(motivare calificata) presupune expunerea precisa a motivului si stabilirea unei legaturi de
cauzalitate intre motiv si exercitarea prerogativei extinctive, astfel incat sa reiasa caracterul
intemeiat al acesteia din urma (a se vedea ibidem, pp. 435-436).
49 A se vedea C. Corgas-Bernard, op. cit., pp. 263 si urm.; D. Mazeaud, Durdes et ruptures, in
Revue des contrats n*1/2004, par. nr. 18, disponibil pe www.lextenso.fr, ID RDCO2004129.
so F. Rouvi6re, La remise en cause du contrat par le juge in G. Lardeux (coord.), L'efficacit6
du contrat,Ed. Dalloz, Paris, 2011, p. 52.

144
 Cateva aspecte privind exercitarea abuziva a dreptului de denuntare unilaterala a contractului

cauzat prin abuzul de dreptsi, in timp ce o alta parte a doctrinei apreciaza ca se

impune, mai degraba, dezdaunarea victimeis 2

.
In vederea decelarii sanctiunii aplicabile abuzului in cazul exercitarii dreptului de
denuntare unilaterala, se cuvine a se identifica prejudiciul indemnizabil. Astfel,
prejudiciul material produs cocontractantului nu deriva din efectele extinctive
produse de actul juridic unilateral valabil format, caci acesta reprezinta manifestarea
unui drept potestativ extinctiv, conferit fie in temeiul unei clauze contractuale, fie in
temeiul unei dispozipii legale, ci din comportamentul anormal al titularului
dreptului 3. Prin urmare, abuzul in exercitarea prerogativei extinctive implica
elaborarea unui act juridic unilateral cu nesocotirea obligatiei de buna-credin 5 4 , de
pilda prin caracterul intempestiv al rupturii prin raportare la comportamentul
anteriorss sau prin circumstantele vexatorii on deosebit de prejudiciabile, astfel ca
numai maniera de exercitare, iar nu dreptul in sine, confera cocontractantului dreptul
la daune-intereses6 . In consecinta, se impune realizarea unei distinctii intre exerci-
tarea prerogativei extinctive, ale carei efecte au fost acceptate de catre cocontractant,
i imprejurarile exercitarii sale, care prezinta caracter autonom, deoarece neutrali-
zarea efectelor actului juridic extinctiv ar conduce la repararea in natura a unui
prejudiciu nesusceptibil de a fi reparat, neexistand, apadar, o legatura de cauzalitate
intre prejudiciu i faptul generators 7
.

Concluzii

Controlul a posterioridin prisma abuzului de drept nu altereaza potestativitatea,

nefiind susceptibil sa conduca la estomparea sau la disparitia legaturii de supunere
inerente dreptului de denuntare unilaterala a contractului, privit ca drept potestativ,
ci are rolul de subordona exercitarea prerogativei extinctive analizate dezideratului
respectarii obliga~iei de buna-credina.

si Pentru prezentarea acestei opinii, a se vedea V. Le Blan-Delannoy, loc. cit., par. nr. 3 si
urm. si A. Marais, Le maintienforcd du contrat par le juge, Petites Affiches n° 197/02 octombrie
2002, disponibil pe www.lextenso.fr, ID PA200210027 si literatura de specialitate citata acolo.
s2 V. Le Blan-Delannoy, loc. cit., par. nr. 17.
s3 C. S6vely-Fourni6, op. cit., pp. 654-656.
s4 Ibidem, p. 628.
ss M. Fabre-Magnan, L'obligation de motivation en droit des contrats in Etudes offerts d
Jacques Ghestin, op. cit., p. 326.
56 Ibidem, pp. 325-326, nota de subsol nr. 92. A se vedea si C. Corgas-Bernard, op. cit., pp.
243 si urm.
s7 C. S6vely-Fourni6, op. cit., p. 656.

145