Hitiți

Arabagiu Andrei Daniel , Luca Iustin , Dobrota Ryan

Introducere
• Poporul hitit a fost o civilizație antica care a existat în Anatolia (zona cunoscută acum ca
Turcia) în perioada aproximativ 1600 î.Hr. până în 1178 î.Hr. Hititii au format un regat
puternic și au jucat un rol semnificativ în peisajul geopolitic al vremii lor.

• Aspecte cheie ale poporului hitit:

• Centrul de Putere: Capitala hitită era Hattușa, un oraș cu ziduri impresionante și palate.
• Lingvistică și Scriere: Limba hitită a fost folosită și a fost înregistrată în inscripții pe
plăci de lut, unele dintre primele documente scrise cunoscute.
• Religie și Mitologie: Hititii aveau o panoplie complexă de zeități și credințe religioase,
iar mitologia lor a fost înregistrată în texte sacre.
• Conflictul cu Egiptul: Hititii au fost implicați în conflicte cu Egiptul, cunoscute sub
numele de Războaiele Hitito-Egiptene. Cele mai cunoscute tratate de pace din istorie au
fost semnate între hitiți și egipteni, cum ar fi Tratatul de la Kadesh
1. Asezare
Poporul hitit și-a stabilit principalele centre de putere în regiunea
Anatolia, care se află în prezent în partea asiatică a Turciei. Orașul
principal al hitiților și capitala lor a fost Hattușa, situată în centrul
Anatoliei. Hattușa a fost un oraș strategic, cu ziduri masive și palate
impunătoare.
În afară de Hattușa, hititii au avut și alte orașe importante,
inclusiv Yazılıkaya, care a servit ca centru religios. Alte orașe
notabile includ Alacahöyük și Sapinuwa. Aceste așezări au fost
situate strategic în regiunea Anatolia pentru a controla rutele
comerciale și pentru a stabili și menține influența lor în zonă.
Regatul hitit s-a extins pe teritorii extinse, inclusiv în regiuni din
ceea ce este astăzi Turcia, Siria și nordul Mesopotamiei. Această
așezare extinsă le-a permis hitiților să controleze resursele și să
participe la schimburile culturale și comerciale cu alte civilizații
antice din Orientul Apropiat.
 Perioada de glorie
• Perioada de maximă dezvoltare a poporului Hitit a avut loc în mileniul al II-lea și
începutul mileniului I î.Hr., mai precis în perioada cunoscută sub numele de
"Imperiul Hitit" sau "Perioada Nouă Hitită". Această perioadă de glorie și
expansiune a avut loc aproximativ între anii 1600 î.Hr. și 1200 î.Hr. și a inclus mai
mulți conducători importanți.

• Aspectele notabile ale perioadei de maximă dezvoltare a poporului hitit includ:

• Consolidarea Teritorială: Hititii și-au extins teritoriul semnificativ, ajungând să
controleze o mare parte din Anatolia centrală și de sud, precum și zone din
nordul Siriei și nordul Mesopotamiei.
• Relații Diplomatice și Comerț: Au fost stabilite relații diplomatice cu alte
civilizații puternice ale vremii, precum Egiptul și Asiria. Comerțul a jucat un rol
crucial în economia hitită, iar hititii au controlat rutele comerciale strategice.
• Sistemul Legal și Administrativ: Hititii au dezvoltat un sistem legal și
administrativ complex. Legile și regulamentele erau înregistrate pe plăci de lut și
reflectau o preocupare pentru justiție și echitate.
• Cultura și Religie: În această perioadă, cultura hitită a atins apogeul său,
manifestându-se în artă, arhitectură și literatură. Religia hitită a fost, de
asemenea, în plină dezvoltare, cu numeroase temple și ceremonii religioase.
 2. Activitatea economica

• Economia poporului hitit era în mare măsură agricolă, dar și bazată pe comerț
și metalurgie. Iată câteva aspecte cheie ale activității economice a hitiților:
• Agricultură: Hititii au fost agricultori iscusiți, cultivând cereale precum grâul și
orz, legume, fructe și viță de vie. Agricultura a fost coloana vertebrală a
economiei lor, asigurându-le hrana necesară și o bază pentru schimburile
comerciale.
• Creșterea animalelor: Pastoritul a fost, de asemenea, o componentă
importantă a economiei hitite. Poporul hitit a crescut animale precum oi, capre
și bovine, atât pentru carne, cât și pentru produsele derivate, cum ar fi lâna și
pielea.
• Comerț: Datorită poziției lor strategice în regiunea Anatolia, hititii au fost
implicați într-un activ comerț. Ei au stabilit rute comerciale cu civilizațiile
vecine, inclusiv Egiptul și Mesopotamia. Schimburile comerciale au avut loc
pentru diverse bunuri, inclusiv metale prețioase, materii prime și produse
finite.
• Metalurgie: Hititii au fost meșteșugari pricepuți în prelucrarea metalelor, în
special a bronzului. Anatolia era bogată în resurse metalifere, iar hititii au
exploatat aceste resurse pentru a produce obiecte prețioase, arme și unelte din
bronz.
• Economia hitită a fost diversificată și a avut multiple surse de venituri, inclusiv
agricultura, creșterea animalelor și comerțul. Această diversitate a contribuit la
stabilitatea economică a poporului hitit în timpul apogeului lor.
 Viata magico-religioasa
• Viața magico-religioasă a poporului hitit a fost profund înrădăcinată în credințe și practici spirituale,
reflectând o divinitate bogată și o serie de rituri ceremoniale. Iată câteva aspecte cheie ale vieții magico-
religioase a hitiților:
• Politeism și Pantheon Complex: Hititii erau politeiști și venerau o gamă variată de zeități. Pantheonul lor
includea zei și zeițe asociate cu diferite aspecte ale naturii, precum și cu domenii specifice, cum ar fi
războiul, fertilitatea, soarele, lună, și așa mai departe.
• Cultul Naturii: Hititii aveau o adâncă legătură cu natura și considerau că divinitățile lor guvernează
fenomenele naturale. Sacrificiile și ritualurile erau adesea legate de ciclurile naturale, precum agricultura și
sezonul de creștere a culturilor.
• Temple și Ceremonii Religioase: Hititii au construit temple impresionante dedicate diferitelor zeități.
Acestea erau locuri de închinare și adăposteau statui ale zeilor. Ceremoniile religioase implicaue dansuri,
cântări, procesiuni și sacrificii, având scopul de a câștiga bunăvoința divinităților.
• Arta Divinatorie: Hititii au folosit metode divinatorii pentru a anticipa viitorul și a lua decizii importante.
Printre tehnicile folosite se numărau observarea fenomenelor naturale, precum fulgerele sau zborul
păsărilor, și interpretarea viselor.
• Rituri Funerare: Credințele hitite privind viața de după moarte au avut o influență semnificativă asupra
practicilor funerare. Credeau într-o viață de apoi și, în consecință, au îngropat morții cu obiecte personale
și ofrande, pregătindu-i pentru călătoria lor ulterioară.
• Practici de Vindecare și Farmece: Magia și vindecarea au fost, de asemenea, aspecte importante ale vieții
religioase hitite. Preoții și preotesele au avut roluri în ritualuri de vindecare, iar farmecele au fost utilizate
pentru protecție împotriva bolilor și a influențelor malefice.
• Viața magico-religioasă a hitiților a fost intricată și a avut un impact semnificativ asupra vieții cotidiene.
Relația lor cu divinitățile, practicile rituale și credințele în forțele spirituale au definit multe aspecte ale
societății hitite.
 Aspectele de viata-culturala
• Arhitectura și Sculptura: Monumente în Hattușa
• Un aspect semnificativ al vieții culturale hitite este reprezentat de
arhitectura și sculptura monumentelor în orașul lor principal, Hattușa.
Oricare călător în Hattușa ar fi întâmpinat impresionantele ziduri ale
orașului și palatele elaborate. Poarta Leilor, cu sculpturi monumentale
ale leilor și zeiței șarpelui, este un exemplu notabil de artă
monumentală hitită. Aceste monumente nu numai că au avut o funcție
practică de apărare, dar au și servit drept expresie artistică și simboluri
ale puterii hitite.
• Literatura Sacra și Mitologie: Texte Cuneiforme
• Poporul hitit a lăsat în urmă o serie de texte cuneiforme care reprezintă
literatura lor sacră și mitologia. Aceste texte, înregistrate pe tăblițe de
lut, oferă o fereastră în lumea spirituală și credințele hitite. Enumerarea
zeilor și zeițelor, relatarea miturilor, precum și descrierea ritualurilor și
ceremoniilor religioase sunt consemnate în aceste documente. Ele nu
doar că au avut un rol religios, ci și unul cultural, contribuind la
păstrarea identității hitite și transmiterea cunoștințelor și tradițiilor de-a
lungul generațiilor.
• Aceste două aspecte, arhitectura și sculptura monumentală, împreună
cu literatura sacră și mitologică, au fost fundamentale pentru viața
culturală a poporului hitit. Ele au contribuit la conturarea identității
hitite, la exprimarea credințelor și la crearea unui patrimoniu cultural
remarcabil în regiunea Anatolia.
 Stiati ca?
• Primii Descifratori ai Scrierii Hittite:
• Scrierea hitită a fost pentru mult timp nedescifrată. În anii 1915-1917, arheologul ceh Bedřich Hrozný a reușit să descifreze limba hitită, realizând că
era înrudită cu limbile indo-europene. Astfel, hitiții au devenit unul dintre primii descendenți cunoscuți ai limbilor indo-europene.
• Regina Hitită, Puduhepa:
• Regina Puduhepa a fost o figură importantă în istoria hitită. Soția regelui Hattušili al III-lea, ea a jucat un rol activ în diplomație și politică.
Corespondența ei cu faraonul egiptean Ramses al II-lea, inclusiv scrisoarea în care a fost încheiat Tratatul de la Kadesh, este un exemplu de influența
sa și a poziției semnificative a femeilor în societatea hitită.
• Tratatul de la Kadesh:
• Tratatul de la Kadesh este unul dintre cele mai vechi tratate de pace cunoscute. Semnat între hitiți și egipteni în jurul anului 1259 î.Hr., tratat ul a pus
capăt conflictelor dintre cele două puteri și a stabilit granițele în regiunea Siriei. Textul tratatului a fost înregistrat în cuneiformă pe plăci de argilă.
• Biblioteca Reală Hittită:
• În orașul Hattușa, s-a descoperit o bibliotecă regală hitită care conținea numeroase tăblițe de lut cu texte în limba hitită. Aceste texte au inclus diverse
tipuri de informații, de la texte religioase și mitologice până la legi și tratate internaționale.
• Ceramica Hitită:
• Ceramica hitită a fost decorată cu desene geometrice și animale stilizate. O notă distinctivă a artei ceramicii hitite o cons tituie vasele cunoscute sub
numele de "rhyton," care au luat forma unor capete de animale și erau folosite în ceremonii religioase și libații.
• Relațiile Diplomatice cu Egiptul:
• Hitiții au avut relații diplomatice complexe cu Egiptul antic, iar corespondența dintre liderii lor, cum ar fi Hattušili al III-lea și Ramses al II-lea, a fost
înregistrată în detaliu. Această corespondență oferă o privire fascinantă asupra politicii și diplomației în lumea antică.
 Wikipedia,
https://historia.ro/sectiune/general/cine-au-
fost-hititii-582673.html