1. Notiuni introductive 1. Informatia volutia societitii noastre din ultimele decenii a adus cu sine si dezvoltarea diverselor sectoare ale tehnologiei, Bea aici si pe cel al tehnicii de calcul. Tot asa cum la inceputul secolului trecut au fost adoptate o serie de descoperiri si inventii, precum radioul, telefonul, automobilul sau avionul, in acelasi mod, astizi se poate vorbi deo veritabili lume in care unul din rolurile decisive fi revine calculatorului. Acesta a p&truns si s-a impus, practic, in orice domeniu de activitate. De la simplul pliant pe care fl ridicati din cutia postal dimineata pand cartea pe care 0 tineti in ménd (includem aici gi manualul de fat), de la supermarketul unde va faceti cumpiiriturile la bancomatul biincii din colt, de la operatiile pe cord deschis pani la ghidarea satelitilor de telecomunicatii $i a navetelor spatiale, toate presupun, mai mult sau mai putin, apelul la un calculator, Rolul su in realizarea tuturor acestor obiecte si/sau activititi este strans legat de informatie. Cum anume, vom vedea in cele ce urmeaza. o> $4 ne imaginim urmatoarea sitvatie deja achiztjonat, memorata - numérul de telefon al frecvent intlnité:cineva doreste s& afle ora robotului , rezultatul actiunii sale fiind reprezentat de exact de la robotul telefonic. In acest caz, _aflarea unei cunostinte noi — ora exact compusa din: or, Exemplu persoana respectiva utilizeazi o cunostinti minute, secunde, {n acest proces apar dou cunostin{e — numirul de telefon gi ora exacti. Acestea difers intre ele tocmai gradul de noutate pe care il prezinti: una este cunoscuti (atit de citre persoana respectivi, cat si de citre alti numérul robotului, spre deosebire de cealalti — ora exact comunicati de citre robot — care este nou’. Pentru usurinta exprimirii cotidiene, astfel de cunostinfe cu care lum contact permanent sau pe care le ‘memorim pentru mai tarziu le numim date sau informalii. Astfel, putem vorbi despre date sau despre informatii cunoscute, noi, permanente si perimate, {in mod corect ins denumirea de date trebuie atribuitd cunostintelor deja dobandite, fixate, uzitate, memorate (care au trecut de faza de noutate si pot deveni bagaj de cunostinte). Ele desemneazi elementele primare, provenite din diverse surse, fri o forma organizati care si permit luarea unor decizii, Denumirea de informatie’ trebuie asociati cunostintelor noi, obtinute prin intermediul datelor (ca rezultat al prelucririi datelor). O dati care nu aduce nimic nou nu se poate considera informatie. Putem identifica urmitoarele trisituri ale informatiei: + Informatia are un aport de cunostinte ce nu constituie in mod obligatoriu stiri sau noutiti pentru toatii lumea; + Informatia desemneaza stiri care pot fi inregistrate intr-un anume mods + Nu poate exista informatie decat in legdturi cu un fenomen variabil care are un num&r finit de stiri. Informatia se defineste drept o formulare a unei cunostinte noi ce poate fiinregistrata si care se referd la starea de moment a unui fenomen ce se ‘modifica in timp si care are un numar finit de stari. Volumul datelor cu care omul vine in contact depaseste cu mult capacitatea sa de prelucrare. Unei persoane i-ar trebui mai multi ani pentru a citi tot ce s-a scris intr-o singura zi, chiar dacd ne referim doar la un singur domeniu de activitate. Un prim pas pe care fl va face acea persoand va fi clasificarea datelor si, respectiv, a informatiilor, in functie de complexitatea lor, «+ date/informatii elementare (simple); + date/informajii compuse (structurate). in prima grupa intra datele/informatiile izolate, care au un aport de cunostinfe punctual, fari a fi nevoie de cunostinte ajutatoare pentru clarificarea sensului (numarul de telefon al unei persoane, suma a doua numere, un numér care intra intr-un calcul, un sunet de alarm etc.). 1. In dictionarul Linré cuvantul informatie se afli 1a originea unui termen juridic: ,a deschide o informatie impotriva Iui X", desemnand astfelo actiune de clutare de indici, stiri de orice naturd in legiturd cu persoana X.