25 a n i ela a p a r i ţ i a
SVARGUS1
î„ H A R P A “
Str. M. Cogălniceanu 6 5
propr. Eír. S. Theümin
Singurul magazin bine asortat cn:
Articole şi instrumente mu­
zicale de toate felurile,
Depozitar exclusiv al fabrice-
lor „HOHN ER“ Acorde»
oane şi muzici de gură.
Depozit permanent cu plăci
de patefoane cu ultimele
noufăţi muzicale.
Biciclete din cele mai renu­
mite mărci mondiale.
Articole de Sport de orice fel.
Asortiment complect cu acce­
sorii pentru orice fel de biciclete
Depozit exclusiv pentru Jud. Prahova,
al fabricelor de cauciucuri
„Emerge“, „Dnnlop“,, ,Mishelin“, „Semperit“
STR TARG/OR &
1 I m m m VIZITAT!
EXPOZIŢIAdeMOBILE
/HIERESOUFu
Vizitaţi cu încredere
Elegantul Restaurant şi Berărie
„TROCADERO“
Din Palatal Halelor Centrale Ploeşti
Bucătărie aleasă.—Grătar special. — Chambre Separă.
Preţuri modeste.
Orchestră şi Diseur cu distinşii şef de orchestră
NiCU STANESCU şi tenorul bucureştean P. STAMATE
„FurnierPioesii
V . C o n s ta n tin e s c u
Fabrică de Tăbăcărie
Meşini — Comerţ de pielerie
Depozit de lână
Singura fabrică sistematică
d e
HRISTODOR HRISTODORESCD
Ploeşti, Strada Domnească No. 3
„STRUNGUL"
Soc. în nume c o l e c t i v
B u c u r e şti 1
str. Smârdan No. 29 str. Romană No. 5
Telef, 3.06.58
în t r e p r in d e r i p e t r o l if e r e
P ra h o v a p e tr o lif e r ă <33
Cum s i făcea odinioară extragerea petrolului şi cum se face azi.
FRAŢII g ro ssm ann
SOC. în num e C olectiv Societâţile petrolifere cari mereazâ in Prahova
Ploeşti, Str. Menieipală 3
Târgovişte, Str. Carol 11 li Tot judeţul Prahova este aşezat care face nerentaoilä 'exploatarea Instalează prima sondă. Apoi apar
pe o pânză de straturi petrolifere, unui astfel de zăcământ. sondele la Recea, „Arde pământ*,
Cumpărări de (iţei. tranzacţiani petrolifere, eu foarte mici întreruperi. Aproape
nu există localitate care în subso­
Pentru ca zăcământul purtător
de ţiţei să poată conserva cât mai
denumit astfel de săteni pentrucă
din neglijenta unui copil a luat foc
eoncesioni, reievenţe, proâose. ineiteie lul ei Ia o adâncime mai mică bine apest lichid, trebue să fie cu­
prins între straturile impermeabile,
nu se ştia ce. In realitate nu foc
ieşea din pămnât, ci gaze.
sau mai mare, să nu aibă petrol,
eontraete, acordând avansări ne spune d. inginer Singher, care marne sau argile sau chiar pânze
La Câmpina prima sondă apar«
în anul 1889 şi a fost instalată de
a făcut studii amănunţite despre de ape. către moştenitorii D. V. Hernia. In
formaţiunea petrolului în Prahova. Cea mai răspândită formaţiune
geologică dip jud. Prahova e meo-
1893 soc. „Kraus et Comp“ insta­
lează o nouă sondă care la 320 me­
Toate formaţiunile geologice pur
tătoare de petrol în exploatare sunt tri a dat de un strat de ţiţei. Apoi
ţianul. In Buştenari, Vulcăneştis, Fi-
Soc. ^Steaua Română“ instalează
iipeşti de Pădure, Morém, »muui,
formaţiuni secundare. Obârşia lui
e la adâncimi mult mai mari de etc. primează meoţianul. sonde la Câmpina şi Buştenari, etc.
In 1910 găsim sonde In următoa­
V IZ IT A Ţ I
cât colo unde îl găsim şi exploa­
tăm în zăcămintele primare. El De căn ise cunoaşte petro­ rele localităţi: Câmpina, Moroni,
Băicol, Ţintea, Drăgăneasa, Poiana-
S i n g u r u l E l e g a n t a mişrat !n straturile superioare
de aci şi unde datorită condiţiuni- lul in Prahova Vrăiitoarea, Buştenari, Călinei, A-
postolache, Tătara, Misltşoara»
RESTAURANT lor prielnice s>a fixat. in Prahova petrolul a fost ca Grăuşor, Moroni, PrlscarL Recea,'
Cu cât rocile din aceste straturi
BERBECDINPLOEŞTI au fost mai .poroase cu atât acu­
mulările de ţiţei au fost măi bo­
noscut din cele mai vechi timpuri Doftăneţ, Filipeştii de Pădure, Sol­
Ţăranii vedeau cum din pământ e- da Păcureti, Matiţa, Măgura, A“1
şeau şuviţe negricioase de petrol, postolache, Arde Pământ.
gate.
Intre zăcămintele de petrol şi
H strângeau şi-l întrebuinţau He
masivele de sare există o atrânşă
legătură. De foarte multe ori stra­
medical pentru vindecarea bolilor
pulmonare, fie la unsul încălţămin­ Cs societăţi de petrol
turile purtătoare de ţiţei conţin şi
apă sărată, ţiţeiul formând cu a-
tei sau al roţilor la care.
S’au făcut încercări pentru a fi
utilizat ca ulei de iluminat, dar nu
lucrează in Prahovei
ceastă apă o cmulsiune, de cele a putut fi folosit fiind puţin infla­ Astăzi în Prahova sunt următoa­
Vulcanizarea mai multe ori greu de separat şi mabil şi având miros urât. rele sodetătl de petrol : Astra Ro­
mână; Steaua Română; Concordia;
Prima distilerie din Europa Grupul Phoenix OUet transport Cy.
R e z iste n ta Ltd., din care lac parte : Orion,
Roumanian Cons. OU Ltd, şi Uni­
Deabia în 1856, NI. Mehedin- şi Europa, prima din lume fiinc rea; Creditul Minier; Columbia;
ţeanu a instalat la Râpov prima .cea înfiinţată în Statele Unite Româno-Americană; Prahova; I.R
Bucureşti Strada ştefan Cel Mare 214 distilerie de petrol din România Ide profesorul Silimon. D.P.; Dac>a Rom. Petr, sy Ltd.;
Stornaphta; Sondajul; Grupul Petr.
Ploeşti, Calea Câmpinei 74 Românesc; Româno-Belgiană de
Se execută orice fel de lucrări şi ropa~
Primul oraş din lume iluminat cu petrol Petrol; Româno-Afrîeană; Faraky
Românească Naţională Minieră;
Anglo Petroliferă Fetrolvina; Fo­
ra ţii In materia Cauciucăriei şi Camere Un amănunt interesant: nu Plo­ dinteanu la 8 Decembrie 1856. Ast raj Lemoine ; Cometa ; Ralph E.
ieşti a introdus iluminatul public fel primul oraş din lume unde ilu­ Fair; Duplen; Petrol Blök; Comp­
Automobilistice.
Prompt durabil şi eftin.
cu petrol distilat ci primăria ora­ minatul public se făcea cu petrol toir Minier; Comp. Fr. Petr Gallia;1
şului Bucureşti, care a încheiat un distilat a fost Bucureştii, în anul Subsolul Român ; Inter omnium pe­
contract de iluminat cu Ai. Mehe- 1857. trolifer ; Naphta Română Mirator-
Ramalea; Buna Speranţă; Naţională
Desvoltarea distileriilor
încetul cu încetul au început să
minieră ; Sospiro; Victoria ; Telega
Moreni; Petrolul, Soc. de petrol
de Buştenari; soc. Generală Mobi­
Distilarea se făcea în cazane cu liară şl Imobiliară; Motorul; Fr.
apară diferite distilerii la Târgo­ o capacitate de 1000 litri, iar ra­ Rom. de Petrol „Prospera“: Măceş*
vişte, Sărata Monteoru, Moineşti, finarea cu acid sulfuric şi spălarea R omânia Petroliferă; Faring; soc.
des pétroles roumains; Minerva;
Fraţii Chiţu &Jositescu
Soc. In nume colectiv'
etc. cu sodă se făcea în nişte vase de Gallianopílta, Coroana Română, Pe­
Toate aceste distilerii' aveau in­ lemn cu ajutorul unui agitator de trol Latina, etc.
stalaţii cu adevărat primitive. ; mână.
TAXELE LUATE DE MUNICI­
PIUL PLOEŞTI DELA ÎNTRE­
N.6 . RBNŢEA,6 . N, N.JQSIFESCUşi G.G.R.CHITD Bafinăriile moderne PRINDERILE PETROLIFERE
PLOEŞTI
Taxele luate de municlpltd Plo­
Prima rafinărie în adevăratul mână”. Au făcut apoi rafinării so­ eşti dela societăţile de petrol în
sens al cuvântului înzestrată cu cietăţile: Vega, Română-America­ ultim ii anî ating aproape cifra 700
toate aparatele modeme a luât nă, Aurora, Astra, „S. Parasche- m ilioane lei, sumă intrebutnaţtă ex­
Fierărie brută şi lucrată, Arti­ fiinţă la Câmpina în anul 1898 na”. etc.
clusiv pentru nevoile municipiului.
şi aparţine societăţii „Steaua Ro­
cole technice. >•'.Şi?:;'
H. SOROCA
Materiale pentru construcţie; Cum se făcea odinioară exploata­
Instalaţiuni de apă şi canal; rea petrolului în Prahova
*» P E T K OGEN"
Mitinguri şi Bobinete; Exploatarea petrolului după cum săparea und astfel de băi, ţinând BUCUREŞTI 1.
spun bătrânii din judeţul nostru se seama în special de mijloacele ru­ Strada Sfinţii Apostoli, 24
Ţevi, burlane hermetice, etc. făcea prin „gropoaie“. dimentare pe care le avea la înde­ Telefon 3.43.17
O ygropoaie" era o mică săpă­ mână ţăranul prahovean. Dar ţăra­
tură în pământ în care se adu a nul nostru s’a dovedit a fi foarte importaţiune directă de
de către ţărani păcura groasă care iscusit şi căuta prin orice mijloace vaselinuri şi uleiuri
străbatea Până la suprafaţa pămăn. să-şi atingă scopul: păcură cât mai
tulul. De acolo era scoasă cu căldă­ multă în raport cu mijloacele de medicinale,
rile şi dusă spre a fi întrebuinţată. exploatare. Şi atunci au ieşit ia ixpediţiuni în toată ţara
Cum însă ca timpul păcura a fost iveală spălătoarele de păcură.
Cazane do aburi
din ce în ce mai întrebuinţată si Dela băi s’a trecut direct la pu­
cum ,gropoaiele" m făceau decât
ţurile de mână cari erau de două
oficiul de depozitare a păcurei care feluri
Motoare: Diesel, Benzină, Electrice se scurgea la suprafaţa solului s’au tunde jn ce priveşte forma : ro­
gândit ţăranii că nu ar ti rău să sau pătrate.
Tuburi die fier
sape ceva mai adânc că poate, poa- Prima
consta în
şi cea mai mare greutate
săparea puţurilor şt scoa­
Board Heize!
Prőfini Rotary te vor da de păcură mai multă rí
sticlărie pentru corpuri
astfel au apărut cele dintâi „BĂI". terea pământului afară. Piscurile
vinde O „baie” era o groapă pătrată erau foarte mari, moartea pândea de luminat
cu dimensiunile de 3-4 metri latura în ori ce clipă prin gaze, surpări, Candelabre; Plafoniere, Lu­
şi cu adâncime care nu trecea în etc. stre Becuri, Cabluri şi tot
nici un caz de 15 metri. Lăcărirea (extracţia) se făcea cu felul de materiale electro-
Săparea acestor „băi” se făcea crivacul sau cu „hecna’’ formată technice
Theodor Bivolarii deobicei în timpul iernii, zăpuşeala din „porumbor” ş i ,grătar”.
fiind mai mică şi împrospătarea ae­ „Hecna.” apare pentru prima da.
rului făcăndu-se cu ajutorul zăpe tă in comuna păcureţi în anul
Bucureşti, IV
Str. Mitropolitul Ghenadit Pî-
trésen, 139 (fostă Labirint)
Ploeşti, Strada Bărcăneşti 18 zii cu mai multă uşurinţă. 1870 şi e o copie după acele cari
Telefon 1635.
Işi închipuie ori cine prin câte se întrebuinţează la extragerea
greutăţi de nedescris se ajungea la sării.
Telefon 3-64-92
Cum se face exploatarea astăzi
Azi exploatarea se face prin son­ Instalează pe moşia iul G. Gr. Can- OPTICA MODERNA
de cari sunt de trei sisteme; cana­ tacuzlno la Drăgăneasa circa 25
dian, pensilvanian şl hidraulic. sonde. «A RG U S»
Primele sonde au apărut cam In acea vreme adâncimea cea mai
A Gin.
N CG i Ou v eRl e aA prin anul 1864 la Tg.-Ocna şi tot în mare a unei sonde era de circa 400
acelaş an Lamboridi face primele metri şi anume a sondei dela Voîla
sondagii la Ţintea în judeţul Pra­ proprietatea de astăzi a contelui de
hova. Biomé, soţul Marthel Ştirbei, oare
Ploeşti, Str. Cogălniceanu 2
Magazia special de optică cu cele
mai moderne instalaţiuni pentru
oehelari
Instrumente chirurgicale, articole
Mai târziu apar primele sonde ia a murit intr’un accident lângă Câm­ higienice şi bandage medicale
Fabrică de Tricotugre Colibaşi şl Moreni, instalate de soc. pina,
„Suchard“ din Vîena. Mai târziu se La Buştenari soc. Thaiss et Co.
PLOEŞTI.- Str. Căpitan Orleano Petre 3 .Telefon 1777
P ro d u c e
la flacara sason trícotage pentru Dame,
Copii fi Bărbaţi.
Gh. I. Bangherianu
P lo e ş t i
Sanatoriul Mare atelier mecanic pentru
Mircea Botescu reparaţiuni de Automobile
Casă fondata Iu Anul 1909
Ploeşti ars instalaţiile eele mai moderna cbimrgieale
Garai special pentru
A u to m o b ile
Ploeşti, Strada Rudnloi
Telefon. 1558
Ploeşti Str. Barbu Delavrancea No, 2 4
(fostă Rudului)