nu va mai fi oxigen.
Hrana noastră es№ A stfel, a fost declarat « m onum ent
produsul unei lungi serii de procese natu­
rale, care, de asemenea, sint legate de
plante. Pentru a supravieţui, trebuie p lani­
ficat şi p lanificat foarte cu g rijă »6.
R e fe rito r la aceeaşi problem ă, cunoscu­
tu l a rh ite c t peisagist d r. ALOYS BER-
N A T Z K Y 2 ne oferă u rm ătoarele date
concludente:
Producţia de lu c ru a unui fag izolat
în Vîrstă de 100 ani, în a lt de 25 m
şi cu o c irc u m fe rin ţă a coroanei de
15 m, în tr- o oră, este urm ătoarea:
asimilează din 4 800 m3 aer, 2 352 gr.
b ioxid de carbon (СО.,) şi 960 gr.
apă (H 20 ) ;
produce 1 712 g r. oxigen ( 0 2) şi
1600 g r. glucoză (C 6H 12O e).
V o lu m u l acestui a rb o re , îm preună cu
rădăcini şi ra m u ri este de circa 15 m3,
adică 12 000 kg.
C arbonul c o n ţin u t în acest arb o re şi
înmagazinat în cei 100 ani, p ro vin e din
40 m ilioane m3 de aer sau din Volum ul
a circa 450 000 apartam ente de 90 ma.
în cei 100 de ani, acest a rb o re a pus
la d isp o ziţia o a m e n ilo r cel puţin
20 000 kg oxig e n (cantitatea de oxigen
asim ilată a fo st scăzută).
Pentru a în locui acest a rb o re , ar tre b u i
să plantăm 2 700 de copaci tin e ri,
cu cîte un volum al coroanei de 1 m3.
Un hectar de spaţiu verde (a rb o ri,
a rb u ş ti, şi peluze) a cărui suprafaţă
de frun ze este de circa 5 ha, asimilează
din aer în 12 o re circa 900 kg bioxid
de carbon şi e lim ină circa 600 kg oxigen.
O m ul îşi ia necesarul de oxigen din
p ro d u cţia de oxigen a 150 m2 supra­
faţă de frunze pe an.
în afară de cele m enţionate, vegetaţia
îşi aduce o c o n trib u ţie m ajoră la am e li­
orarea m ic ro c lim a tu lu i şi atenuarea Zgo­
m o tu lu i în cadrul lo c a lită ţilo r. *I,
Prin varietatea şi frum useţea peisaje­
lo r pe care le alcătuiesc, spaţiile verzi
c o n trib u ie în mod h o tă rîto r la men­
ţin e re a to n u s u lu i psihic al oam enilor,
la recrearea lo r.
Toate acestea ju stifică faptul că la
fiecare s fîrş it de săptămînă asistăm la
un adevărat exod al o ră şe n ilo r către
zonele intens plantate.
D in acest punct de vedere, m un icipiul
Bucureşti, p rin cele aproape 2 500 ha
de spaţii verzi îşi m erită pe deplin faima
de_ oraş-grădină.
In anul 1978, suprafaţa de spaţii verzi
realizate şi ra p o rta te la num ărul de
lo c u ito ri, în p e rim e tru l co n s tru ib il, era
de 18,70 m2, iar p rin planul de sistem ati­
zare, la nivelul anului 2000, la o populaţie
p re lim in a tă de 2100 m ii lo c u ito ri se
prevede o suprafaţă de 32 m2/lo c u ito r 3.
Pentru com paraţie, cităm o serie de
lo ca lită ţi :
Paris — 1,5 m 2 spaţiu V e rd e /lo c u ito r;
Roma — 4 m2/lo c u ito r; Londra — 9
m2/lo c u ito r; Moscova .— 11 m2/lo c u ito r;
B erlin — 13 m2/lo c u ito r; Viena — 25
m2/lo c u ito r; . W ashington — 50 m2'/
lo c u ito r; Am sterdam — anul 2000 —
53 m 2/lo c u ito r 3.
★ 15,16. STEJARUL (Quercus ro b u r) din strada Dreaptă
D in tre numeroasele exem plare de
a rb o ri şi arbuşti plantaţi sau restu ri
ale u n o r păduri seculare ce au e xistat
pe acest te r ito r iu , unele au fost decla­
rate M O N U M E N T E ALE N A T U R II.
* în ca drul u n o r n u m e re v iito a re ale re v is te i,
se v o r pub lica o serie de a rtic o le re fe rito a re la
a p o rtu l zo n e lo r ve rzi în a m e lio ra re a m ic ro c lim a ­
150 tu lu i lo c a lită ţilo r.
al n a tu rii » stejarul lui M atei Basarab,
de la Plătăreşti, jud. Ilfov, în anul 1940,
p rin tr-u n Jurnal al C o n siliu lu i de M in iş tri,
pen tru im p o rta n ţa sa isto rică ; au mai
d o b în d it această calitate de « m onum ent
al n a tu rii » o serie întreagă de a rb o ri
şi arbuşti de o însemnătate ş tiin ţific ă
rem arcabilă, p rin tre care:
lenupărul (Juniperus thurifera ) — A r ­
bore sau arbust ajungînd pînă la 15 m
în ă lţim e , răspîndit în Europa de
sud, vest şi A frica de nord. Specie de
interes ornam ental, la noi în ţară se
găseşte în c im itiru l BelIu , fiin d unicul
exem plar mai bătrîn din ţ a r ă 7.
Platanul (Platanus ace rifo lia ) — Specie
exotică, poate ajunge u n e ori pînă la
30 m în ă lţim e şi peste 1 m grosim e,
longevitatea de cîteva sute de ani.
C o lo ra ţia deosebită a tu lp in ii, frunzele
fo a rte m ari, fo rm a de ciu cu ri pendenţi
a fru c te lo r în tim p u l ie rn ii şi rezistenţa
la insecte, fum şi praf a fru n z e lo r, sînt
elem ente care fac ca P. acer folia să fie
fo lo s it frecve n t ca a rbore ornam ental
s o lita r în parcuri sau pe marginea a le ilo r7.
In Bucureşti, pe cheiul D îm b o viţe i,
lîngă podul C o tro ce n i, se găseşte un
platan (Platanus acerifolia), considerat
decanul de vîrstă al a rb o rilo r bucureş-
te n i (circa 450 ani). O frum oasă alee de
platani se află pe s tr. Berzei.
Dudul Alb (Morus alba) — A rb o re
ce poate atinge înălţim ea de circa 15
m, o rig in a r din Japonia şi China4.
In Bucureşti, se află un e xe m p la r secular
în curtea bise ricii Batiste, apreciat la
Vîrstă de circa 270 ani.
Salcimul japonez (Sophora japonica ) —
A rb o re e x o tic , o rig in a r din C hina şi
Coreea, poate ajunge la o în ă lţim e de
20— 30 m.
Specie de rem arcabil interes ornam ental,
apreciată pen tru frun zişu l fin , Verde Viu,
re ziste n t la atacul in se cte lo r, în flo rire a
tîrz ie (iulie-august) şi form a pa rticu la ră
a fru c te lo r (păstăi)7.
în Calea RahoVa nr. 1 şi în s tr. M arin
Serghiescu din Capitală, se află cîte un
exem plar de Sophora de mare valoare
decorativă, declaraţi « a rb o ri o c ro tiţi »5.
Paulovnia (Paulownia tomentosa) —
A rb o re e xo tic, o rig in a r din C hina şi
Japonia, de dim ensiuni m ari, poate atinge
în ă lţim e a de 15 m.
PauloVnia este un interesant a rbore
de parc d a to rită abundenţei şi c u lo rii
I , 2. PLATAN (Platanus a c e rifo lia ) la Podul Cotro­
ceni — decanul de vîrstă al a rb o rilo r C apitalei —
fo to g ra fii de Dorin C irle a 3 ,4 ,5 ,6 ,7 . P lata n ii seculari
de pe strada Berzei — se rem arcă deform area coroa­
nelor ca urm are a lipsei de spaţiu v ita l, m u tilă rile
şi c ic a tric ile p ric in u ite odată cu ridicarea unuia dintre
blocurile învecinate, foto D. Gîrlea
8, 9. DUD ALB (Morus a lb a ) contemporan cu Brânco-
veanu, pe strada Batiştei
10. S alcim ul JAPONEZ (Sophora japonica) din strdda
M a rin Serghiescu
I I , 12. PAULOVNIA (Paulownia tomentosa) pe strada
Popa Chiţu şi în incinta bise ric ii cu acelaşi nume
13,14. MAGNOLIA (M agnolia soulangiona) din strada
General Dona despre care se poate spune că e un arbust
o crotit, da r. . . . n e în g rijit
n r. 12, arbore fa ln ic şi panou ja ln ic
17. ULMUL DE CÎMP (Ulmus procera), Calea Victo­
rie i 115
18,19, Două rem arcabile p ilc u ri de TISA (Taxus
baccata) în strada Ştirbei Vodă 132 şi în strada Tu­
n a ri 34 şi o plăcuţă corect executată
20. Şantierul e un element obişnuit al peisajului
bucureştean. Din păcate, nu pe toate şantierele se
respectă le gile ce ocrotesc natura — cei doi arbori
din im agine « a u fo s t» nuci
21. Un mod lăudabil de integrare a unui arbore re­
m arca bil în fro n tu l noului Bulevard Lacul Tei, spre
reciprocul folos, n atură-arh itectură şi spre lauda a rh i­
te c tu lu i (Carol H acker, şeful de proiect)