PARTEA A PATRA Navigatia astronomica Sfera cereasca. Triunghlul sferic de pozitie diurnd a sferel ceresti Migcérile aparente ale agtrilor 9! sistemulul solar Timpul gl masurarea lul Calculul unghiulul la pol, al deciinatie! gi al orel culminatiel agtrilor Masurarea gi corectarea inaltimilor agtrilor Identificarea agtrilor Calculul separat al latitudinii 9! longitudinit Determinarea punctulul navel cu observatil astronomice Probleme ajutitoare de navigatie astronomicé15 sreRA CEREASCA. TRIUNGHIUL SFERIC DE POZITIE §1 Sfera cereasca gi elementele el ‘Observarea cerului dint-un punct oarecare de pe suprafafa Pammantulu last impresia are aspectul unei calote sferice. Pe timpul zilei, aceasta pare albastra, iar lumina Soarelui impiedica vederea sia altor astri; in anumite conditii se pot observa doar Luma si planeta Venus. Pe timpul nopfii, bolta cereasca se vede presfrath cu numerosi asi: in realitate, cu ochiul liber se vid aproximativ 6 000 stele, 6 planete gi Luna. ‘Aceasti calott sfericd poate fi practic asimilatA cu o emisferd. Imaginea de sfera ‘este generati de incapacitatea observatorului de a sesiza in spatiu distanfele radiale la astri; aceasta face ca observatorul terestru si vad& astrii ca gi cum ar fi situati la aceeasi distant, proiectati pe suprafata interioard a unei sfere de raza infinit de mare, avand centrul fn ochiul observatorului, numitt sfera cereascd. Considerim un observator in punctul O pe sfera terestrd gi reprezentam sfera cereasca concentricd si exterioari acesteia (fig. 15-1). Elementele sferei ceresti, in raport de care se determind pozitile astrilor, se obtin ca proiectii ale punctelor, liniilor si planelor principale de pe sfera terestré folosite de observator pentra orientarea pe mare (vezi cap. 2). Astfel prelungind verticala locului OC, ea injeapa sfera cereasca in punctul Z, numit zenit si Na, numit nadir; linia ce uneste cele dow puncte se numeste linia zenit-nadir. Planul perpendicular pe linia zenit-nadir ce trece prin centrul sferei terestre se numeste orizont astronomic al observatorului; acest plan intersecteaza sfera cereascl ddupa un cere mare (N, E, S, W). Dat fiind marimea neinsemnatd a razei sferei terestre in raport cu raza sferei cereyti, pentru orientarea pe sfera cereascd, precum gi in efectuarea anumitor calcule de navigafie astronomicd, Pimantul se considera redus la un punct situat in ochiul observatorului; fn acest caz orizontul astronomic se confunda cu orizontul adevarat al observatorului. ‘Axa polilor terestri PP’ prelungitt 1a infinit injeapa sfera cereasca in douk puncte: polul nord ceresc Py si polul sud ceresc Ps; linia care uneste cei doi poli se umeste axa polilor ceresti sau axa lumii, Polul nord ceresc se afl& aproximativ pe directia stelei Polare. Planul ecutorului terestru qq’ intersecteaz& sfera cereasci dup un cere mare 20 numit ecuator ‘ceresc. Planul ecuatorului ceresc este perpendicular pe axa polilor ceresti Py Ps in centrul sferei ceresti. . 405Imtersectia sferei ceresti cu. planul meridianului geografic al observatorului POP’ determina cercul mare PyZP; numit meridianul ceresc al observatorului. Linia zenit-nadit imparte meridianul ceresc al observatorului in doug semicercuri: ‘meridianul nordic ZPyNa, ce conjine polul nord ceresc gi meridianul sudic ZP 180° ...Pp= 360° 1 15-4’) Cercul orar al astrului mai poate fi determinat si fn raport de punctul vernal prin: ascensiunea dreaptd 0 a astrului sau unghiul 7. Punctul vernal ¥ este punctul de intersectie dintre ecuatorul ceresc si eliptict, prin care Soarele ~ in miscarea sa anual aparenti, trece 1a echinoctiul de primavart din emisfera australd in cea boreal (vezi cap. 17, § 3). Ascensiunea dreapta 0 & astrului este arcul de ecuator ceresc sau unghiul 1a centru corespunzitor, masurat de la punctul vernal yn sens direct pani la cercul orar al astrului; poate lua valori de 1a 0° la 360° (fig. 15-6). a Fig. 15-7 4ulUnghiul + al unui astru este arcul de ecuator cerese sau unghiul la centra corespunzitor, misurat de la punctul vernal 7, in sens retrograd, plind la cercul orar al astrului; poate lua valori de la O° la 360°. Din figura 15-6 gi din definiiile date se deduce c&: t= 360°—a. ais) Paralelul de declinayie al unui astru este determinat de declinayia 8 sau de distanja polard p a astu Declinapia 8 a astrului este arcul de cerc orar (MB) sau unghiul la centru corespunzator (§MOB), masurat de 1a ecuatorul ceresc pand la astu: poate lua valori de ta 0° (c&nd astrul se afl pe ecuatorul ceresc), pnd la 90° (cn astral se afl tn tunul din poli cerest). Declinafia astrului se consider nordici sau pozitivl, dack astrul se afl in emisfera nordicd gi este sudicd sau negativi, dacd astral se gaseste in cemisfera sudic8. Se noteazd: § =N 32°15/3 sau 8=+32°15'3; 8=S 12°31'6 sau 8=-12°31'6. Distarya polara p a unui astru este arcul de cerc orar PyB sau unghiul la centru corespunzitor PyOB, misurat de la polul ridicat pant la astru: poate lua valori de la 0° (cind astrul se afl4 fn polul ridical) pind la 180° (cnd astrul se afld in polul coborit) Relajile dintredistanfa polar si declinafa astrului sunt urmitosrele: ~ daca observatorul se afla in emisfera nordica (fig. 15-6): p=90°-8 (15-6) — cfnd observatorul se afl in emisfera sudica (fig. 15-8 b): p= 90°48, ase’) operatile efectuandu-se algebric. Din cele ardtate rezultd c& pentru determinarea pozitiei unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale sunt necesare douii coordonate: una pentri definirea cercului orar in raport cu. meridianul ceresc al ‘observatorului (¢ sau P) sau fat de punctul vernal (a sau 1); una pentru determinarea paralelului de declinatie in raport cu ecuatorul cerese (sau). La intersectia cercului orar cu cercul de declinatie al astrului, astfel determinate, ~unghiul orar gi unghiul 1a pol al astrului sunt marimi dependente de pozitia ‘observatorului pe sfera terestri; de aceea ele mai sunt denumite si coordonate ‘ecuatoriale locale; —ascensiunea dreapta, unghiul t, declinajia si distanfa polari sunt marimi proprii astrului, functie de poziia aestuia pe sfera cereascl, independente de pozitia ‘observatorului pe sfera terestra 412§3 Triunghiul sferic de pozitie. Formule utilizate in navigatia astronomicd pentru rezolvarea lul 1 Triunghiul sferic de pozitie rin intersectia meridianului cerese al observatorului cu verticalul gi cercul orar al astrului A se objine un triunghi sferic ZPA, numit triunghi sferic de pozit 15-Ra reprezintd triunghiul sferic de pozitie pentru un astru A gi un observatorsituat Ja o latitudine nordicf, iar figura 15-85 pentru un astru B gi un observator aflat in emisfera sudict. Virfurile triunghivlui steric de pozitie tn cazul astrului A sunt: zenitul Z, polul ridicat Py si astrul A. Laturile sunt formate din trei arce de cere mare: colatitudines observatorului ZPy=1=90°-@, distanja zenitald a astrului ZA =2=90°~h si distanja polar’ PN, =p =90°-8. Unghiurile sferice sunt: unghiul la zenit Z, ‘unghiul la pol P si unghiul paralactic A. WW me ne Fig. 15-88 Fig. 15-8b Dup& cum se observ, triunghiul sferic de pozitie este determinat de coordo- natele geografice ale observatorului si de coordonatele sferice ale astrului. Intro- ducerea nojiunii de sferi cereasc& in studiul determina pozitiei agtrlor conduce la simplificarea rezolvirii problemei punctului navei in navigajia astronomica, deoarece se Iucreazi numai cu unghiuri si arce, elimindndu-se distanfele; in rezol- ‘area triunghiului sferic de pozitie, raza sferei ceresti se considers egalA cu unitatea Coordonatele sferice ale astrului care definesc triunghiul sferic de pozitie se obtin din observatiile la astri (mAsurarea indlfimii deasupra orizontului, determinarea ‘unghiului ta zenit din relevmentul observat etc.) sau se scot din efemerida nauticd pentru momentul observatiei (vezi cap. 19). 413Problemele principale ale navigatiei astronomice isi gisesc solutionarea prin rezolvarea triunghiului sferic de pozitie, aplicdnd formulele trigonometriei sferice in ‘modul indicat in cele ce urmeaza. 2 Calculul inaitimii din latitudine, declinatie si unghi la pol ‘A Calculul tnalgimii prin formula sin h. Se dau: latitudinea observatorului, dectinajia si unghiul 1a pol al astruluis in acest caz, in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9 se cunose: colatitudinea 90°—9, distanja polar p = 90° -3 si unghiul la pol P, cuprins intre ele; inal- fimea h se obtine din distanta zenitald z = 90° — A, calculata prin aplicarea formulei cosinusurilor laturilor: cosinusul unei laturi este egal cu produsul cosinusurilor celorlalte dowd laturi merit cu produsul sinusuritor lor prin cosinusul unghiului opus, deci: cos (90° — h) = c0s(90° ~ @) cos (90° ~ 8) + sin (90° 8) sin (90° ~ 8) cos P sau: sin h = sin @ sin 8 +.c08 @ cos 8 cos P «sy Fig. 15-9 Formula (15-7), cunoscutd sub denumirea de formula indltimii, isi ghseste 0 largi aplicare la determinarea astronomic& a pozitiei navei; se rezolva logaritmic pe pai, considerind: azsing sin’ gi b= cos @cos 8 cos P <~ _Analiznd semnul fiecirui factor in parte, se stabileste regula semnelor pentru * cei doi termeni ai membrului din dreapta: —primul termen a este: — potitiv dact @ si 8 sunt de acelagi semn; ~ negativ daca @ si 8 sunt de semne contrarii al doilea termen b, deoarece produsul cos @ - cos 8 este intotdeauna pozitiv, are semnul functie de mArimea unghiului la pol, astfel: — potitiv daci P < 90°; ~ negativ daca P >90°. 414In cazul astrilor observati pentru determinarea pozitiei navei, indltimea calculatt trebuie s& rezulte intotdeauna pozitiva (astrul se afl in emisfera vizibila). Exemplu. 9 = +43°32'; 8 = + 19°26'4; Py = 76°43. SK se calculeze inaljimea astrului. Rezolvare: sin h = sin @ sin 8 + cos @ cos 8 cos P = (+a) + (+6) log cos 8 = 9.86032 log cot 8= 9.97451 og cos P =9:36102 Togo = 9.19585 22925 = 40113698 in h= + 038623 logsinh= "9.58686 he 2243.2 Caleta ain prin forma sin” = Stiind c& z= 90° - h, formula (15-7) se poate serie: cos z = sin @ + cos @ cos 5 cos P. Pe baza relajiei trigonometrice cos a 2 sin = ecuaia de mai sus ia forma: = asin? 225 _: sin? > 2sin? $=" —20s.@ cos sin? 1-2sin? 2sin? S sau sin? sin? 2=8 + cos cos5sin? = (15-8) Formula se rezolv8 utilizand tabelele logaritmice din Tablele Nautice MT 53, astfl: se calculeazd logaritmul termenului al doilea (U1) al membrului din dreapta: og Il = log, (sa? Zoos co) ena ato sin? 2, se intr tn tabla 5 cu P pe enon in? 8 = se face diferenta 9 ~ 8, scizind valoarea mai mic din cea mai mare, dact 9 gi 8 sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), dac8@ si 8 sunt de semne contrarii | 1 9~8 se scoate log sin? a. din sabla 5, intrind cu valoarea @~6 pe coloana sia? ~ se scade logaritmul termenului mai mic din logaritmul termenului mai mare gi se objine argumentul Arg = log a ~ log b; log a reprezint& logaritmul mai mare si log b — logaritmul mai mic; 41s~ se int fn tabla 3 (,Logaritmii sumelor ot") cu argumentul (log a ~log 6) 1 b se objine = wat +] . (¥. explicaiile table’ 3 ,logaritmii sumelor gi diferen- telor*); z, fA ne {n tabla 5 si se objine distanja zenitata z; ~ se calculeaz4 tnlhimea astrului din relia: h = 90° Exemplu. Se dau aceleagi date ca la punctul A. Sa se calculeze inaljimea dupa — se face suma log II + = log sin? — se intr cu log si formula sn? =, flosind Tablelenawtice MT 53. on bev. wnat Pane eer € Cael ini prin oma ha Expresia sin? ; ‘mai este cunoscuti si sub denumirea de haversinus o (hav ); deci se poate serie: sin? $ = hava (ass) Expresia de hav a (haversinus) este utilizatd de Tablele Nautice ,.Norie's“ Pe baza expresiei (15-9), ecuafia (15-8) poate fi scrisd sub forma: hav z =hay P cos @ cos 6 + hav (9 ~3) 5-10) Cu ajutorul primului termen al membrului din dreapta se determing un unghi auxiliar x dupt formula hav.x=hav P cos @ cos 8 deci: hav av x + hav (@ ~ 8) as-11) 416Logaritmi haversinus (log hav) si valorile naturale haversinus (,hav nat”) suat conjinute in tabla , Haversinus" (pp. 380-442) a Tablelor Nautice , Norie's" Formula 15-11 se rezolva astet —se calculeazd log hav x-log (hav P cos @ cos8); se scoate valoarea coreypunzatoare hav nat x din coloana din dreapta; = se calculeazi marimea (@ ~ 8), scizand valoarca mai mic din cca mai mare, daca @ si 8 sunt de acclasi semn; se face suma (@ + 8), daci @ si 8 sunt de semne contrari; ~ se seoate ,hav nat" de (p ~ 8); — se face suma ((hav nat x + hav nat (@ ~ 8)] si se obfine ,hav nat 25 — se scoate distanja zenital& corespunzatoare lui /Aav nat 2, care se transforma {in inalyimea astrului dupa relayia h = 90° z Exemplu. Se dau aceleasi date ca la punctul A. Py = 168495, log hay P gn +4332" Jog cos @ 19°26. log cos 5 Tog hav 5 hav natx 9-82 424055 hav nat (g ~ 8) hav nate h 3 Calculul dectinatiei din latitudine, inaitime si unghi la zenit Se dau: latitudinea observatorului @ indltimea astrului h si unghiul la cenit Z semicircular; rezultd i, in triunghiul sferic de pozitie (fig. 15-9) se cunosc: colatitudinea = 90° — @, distanta zenitala z= 90° —h si unghiul la zenit Z, cuprins intre ele, Declinatia atrului se objine din distanja polara p = 90° ~ 8, caleulati prin aplicarea formulei cosinusurilorlaturilor: €0s(90° ~ 8) = (90 ~ @) cos(90° ~ fi) + sin(90° ~ g) sin(90? ~h) cos Z de unde sin @ sin h + 08 cos h cos Z as-1y Ca si in cazul formule: (15-7) pentru calculul indltimii, ecuagia (15-11) pentru calculul declinafiei astrului se rezolva logaritmic pe parti, considerand: 2x =sin @ sin h si y = C08 @ cos h C08 Z. Formula (15-11) se aplicd 1a calculul declinatiei, folosité 1a identificarea unui astru necunoscut (veri cap. 21, § 3). 4174 Calculul azimutului din latitudine, declinatie gi unghi la pol A Calculul azimutului prin formula cotg Z Se dau: latitudinea observatorului g, declinatia 8 yi unghiul la pol P al astrului Rezulti c& in triunghiul sferic de pozitie (fig. 15-9) se cunose: distanta polari p= 90° — 8, unghiul la pol P si colatitudinea ! = 90° — 3; se cere a se calcula unghiul la zenit Z, care se transforma apoi in azimut. Se observ ci cele patru elemente care intra fn relajie sunt consecutive in triunghiul sferie de pozitie, puténd fi denumite astfel: Z-unghi de margine, |-latura de mijloc, P-unghi de mijloe si p-laturi de margine Unghiul ta zenit se calculeaza prin aplicarea formule’ cotangentelor sau formula celor patru elemente consecutive: cotangenta unghiului de margine inmulste cw sinusul unghiului de mijloc = cotangenta laturii de margine inmuljta cu sinusul laturii de mijloc minus produsul cosinusurilor elementelor de mijloc; deci cotgZ sin P =cotg (90° ~ 5) sin (90° - g) ~cos (90° ~@) cos P de unde, prin ‘impartire cu sin P se objine: clg Z = tg 5 cos @ cosec P —sin g cig P (5-12) Formula (15-12) se rezolva logaritmic pe parti. Unghiul la zenit Z se determina cu valori semicirculare, de 1a 0° 1a 180°; se notea7i de la nord — pe latitudini nordice si de ta sud — pe latitudini sudice, catre est sau vest, corespunzittor sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit se transforma apoi in azimut pe baza relatiilor (12-1). Calculul azimutului pe baza formulei (15-12) prezinta importanyi ta rezolvarea problemei de punct astronomic prin sistemul dreptelor de inaljime si la controlul corectici compasului. Exemplu: 9 = 44°08'N; 8 = 26°32"; Pg = 35°07’. Si se calculeze azimutul astruli: Reasrare coe? = cos 9 cose P-sin cig P= (4) +9) reste 6987 tepcos@ 85596 tog sin 9 = 9883282 Iopeose P__=024018 lopetg Po 0.5289 Tog = 079448 Top y= 99957) azo 495509902 aez =-0367 log cig Z = 9.56490 TOPO... Az-= 11082 Observatii: = unghiul la zenit Z se conteaza de la nord pentru cd latitudinea observatorului este nordicd gi are sensul est, deoarece unghiul la pol este estic; = azimutul se calculeaza la precizie de 0°.1 418B Calculul azimutului cu tablele ABC Formula (15-12) se imparte la cos @ gi devine: cig Z sec @ = tg Bcosee P ~ 1g @ ctg P (15-13) Se inmuljeste fiecare termen al acestei expresii cu 10° yi se noteaz primul termen al membrului din dreapta cu A, cel de-al doilea cu B si produsul membrului din stnga cu C, objindndu-se: A= 10 tg Bcosec P; (s-14) B=-ltgocgP «as 14’y C=A4B= Weg Zsecp 5-14") ‘Acestea sunt expresiile care stau la baza intocmirii tablelor ABC conjinute in diferte table nautice. Intrarea succesiva in tablele A, B gi C se face in modul indicat schematic in figura 15-10; analiza semnelor pentru fiecare expre: la stabiliea urmitoarelor reguli: Aceste pozitiv, dact @ si 8 sunt de acelasi semn; ~ A este negativ, daca @ si 8 sunt de semne contraris ~ daca lattudinea observatorului este nordic, B are semnul: poritiv, dact P > 90°; ~ negativ, dacd P < 90°; — daci latitudinea observatorului este sudicé, regula semnelor pentru B se inverseazt in parte conduce a At tt] |pff Suma algebricd A+B=C; unghiul la zenit Z semicircular este rezultatul expresiei: c =< cos: lOsecg 10 Se intra deci in tabla C* cu @ si C (vezi fig. 15-10) si se obtine Z semicircular, astfel: Z < 90° (cadranul I trigonometric), dac& C este pozitiv; Z> 90° (cadranul Il trigonometric), dack C este negat Unghiul la zenit se conteaza de la nord — pe latitudini nordice si de la sud ~ pe latitudini sudice, catre est sau vest corespunzitor sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit Z se transforma apoi in azimut pe baza relajilor (15-1). cig Z= ® (15-15) * Se Inmulfeste cu 10 din motive de comoditate a calculelor penta a se Iucra cu valori mai 419Utilizarea tablelor ABC faciliteaz considerabil calculul azimutului Exemplu. Se dau aceleasi date ca la punctul A de mai sus, Sa se calculeze azimutul Rezolvare: se intr in abla A cu P 56. ~ se intr in tabla B cu @ si ~ se intel in tabla Cou @ 61C. Az = 110° 5 Calculul unghiului ta pol din latitudine, inaltime gi unghi la zenit A Calculul unghiului ta pol prin formula ctg P Se dau: latitudinea observatorutui @, indltimea astrului h yi unghiul ta zenit Z semicircular. in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9) ye cunose deci urmitoarele elemente consecutive: distanja zenitald z= 90° — h, unghiul la zenit Z si colatitudinea 1=90°~@; se cere x4 se calculeze al patrulea element conse, tiv-unghiul la pol P. Unghiul la pol P se objine prin aplicarea formulei cotangentelor (formula celor patru clemente consecutive), astfel: tg P sin Z = etg (90° — h) sin (90° ~ @) — 08 (90° —) con Z de unde, prin impart cu sin Z se obtine cg P =1g h cos @ cosee Z ~ sin g cig Z (15-16) Formula (15-16) se rezolva logaritmic pe pari. Unghiul la pol se determina cu valori semicirculare, functie de semnul algebric la ctg P, cu sensul spre est sau vest, corespunzitor sensului unghiului la zenit Z. B Calculul unghiului la pol cu tablele ABC Se procedeaz’ in mod analog ca la punctul 4 B; se imparte formula (15-16) la cos @ si devine: Clg P see @ = tg h cose Z ~ 1g @ ety Z pe care inmultind-o cu 10 si notand cet trei termeni in acelasi fel ca ta punctul 4-B, se obtine: A= 101g hcosee Z s.17) B= 1018 eg 7; as-17) CHA+B=l0ctg P sce @ ast) de unde: 1g P= ——— = “cong as-18) r cos s- BP Tosece 10 Se constat c& expresile penru caleulul lui A, B si C sunt entice cu (15-14), (15-14) si (15-147), cu diferenta cP este inlocuit prin Z si prin h. Rezulté cd 420lablele ABC pot fi folosite si pentru calculul unghiului 1a pol, intrarea in ble efectuandu-se in modul indicat schematic in figura 15-11. Considerand pe h intot- deauna pozitiv, pentru agtrii observati in emisfera vizibild, analiza semnelor celor rei termeni conduce la stabilirea urmatoarelor reguli ~ A este intotdeauna pozitiv; ~ daca latitudinea obervatorului este nordicd, B are semnu: — pozitiv, dact Z > 90°; —negativ, daca Z < 90°; ~ dacd latitudinea observatorului este sudicd, regula semnelor lui B se inverseaza. Fig. 15-11 * = c Suma algebricd A + B = C; unghiul la pol se objine din formula (15-18), intrand in tabla C cu g si C (in modul indicat in fig. 15-11, astfel: P < 90° (cadranul I trigonometric), dacd C este pozitiv: P > 90° (cadranul I trigonometric), daci C este negativ. Sensul unghiulut la pol, estic sau vestic, este acelayi cu al unghiului la zenit Modul se utitizare a tablelor ABC pentru calculul unghiului la pol din @, si Z poate fi vazut in exemplul rezolvat la capitolul 21, § 3, punctul 1 6 Calculul declinatiei din latitudine, unghi la pol si unghi la zenit cu tablele ABC Tablele ABC dau unchiul la zenit din @, 8 si P pe baza formulei (15-13), Snmulyita cu 10: 10(cig Z sec @ = tg 5 cosec P~ tg @etg P) Ee Consideriim cunoscute @, P si Z; pentru calcularea declinajiei astrului din aceste elemente, tablele ABC se folosesc astfel ca si rezolve formula Fig. 15-12 10(tg 8 cosee P = ctg Z see @ + tg @ctg P) (15-19) 421{in acest caz, intrarea in table se face in succesiunea C, B, A. indicat in figura 15-12, rezolvandu-se consecutiv expresile: C= eigZsec@=A+B (15-20) B=-1ig cig P (15-20) A=C-B= 101g dcoxee P (15-20%) Se intra in tablele C si B, cu argumentele @ si Z si respectiv @ si P, In modul indicat in figura 15-12; se objine astfel C si B. Se face diferenta algebrict C- B= A; se intra in tabla A cu P si A Gn modul indicat in fig. 15-12), astfel ca si rezolve celatia care deriva din (15-0): A A e5=—4 = Asine cas.21 is 1Wcosee P10 ? odiul schematic sise objine 8 Analiza semnetor expresiilor (15-20) si (15-20) stabileste urmatoarele reguli — Ceste pozitiv daca Z < 90%; ~ Ceste negativ daca Z > 90°; ~ daca latitudinea observatorului este nordica, B are semnul: — poritiv, dack P > 90% — negativ, daca P< 90°; = dacti latitudinea observatorului este sudicd, regula semnelor tui B se inverseaza; — semnul lui A este cel care rezulta din diferenta algebrici A Semnul declinatiei astrului se stabileste astfe: — daci A rezulté poritiv, 5 este de acelasi semn cu g; ~ daca A este negativ, 8 este de semn contrar cu ¢. Modul de utilizare a tablelor ABC pentru calculul declinatiei poate fi vazut in rezolvarea probleme’ de la capitolul 21, § 3, punctul 1 B. 7 Calculul azimutului din deciinatie, unghi la pol si inaltime ‘Se dau: dectinajia 8, unghiul la pol P si inaltimea astrului A, Prin urmare, in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9) se cunose: distanja polara p = 90° 8, imghin! la pol P gi distan(a znitall ¢ = 90°; se cave ah se calcalee unghiu la zenit Z Se cbservi cl acesteclemente late ct douk sunt opuse in inunghil fri de pociie, deci unghin! la zeit se olgine prin aplicarea formaie! simusurilor sinusurile unghiurilor sunt proportionale cu sinusurile laturilor opuse, astfel: sinZ__sinP Sin( 90" —8) sin(00" =A) de unde sin Z = cos 8 sin P sec h (15-22) 422sari azimutului este de Formula (15-22) se rezolva logaritmic; precizia ne, (07.1, fapt care permite scoaterea logaritmilor functiunilor tigonometrice la pr de V,climinindu-se astfel ncesitateainterpolatilor. Sin Z rezulté imotdeauna pozitiv, deci trigonometric, nu se poate stabil daca tunghiul Ia zenit este mai mare sau mai mic de 90°; de aceca, unghiul la zeit Z se scoate din tablele logaritmice cu valori cuadrantale, mai mici de 90°. Pentru ca ace: unghi la zenit cuadrantal s& pat fi transformat in azimult, este necesar mai inti si se sabileascd cadrantul de orizont (NE, SE, SW, NW). Determinarea cadranului unghiului la zenit, Determinarea cadranului unghiului la zenit impune stabilirea origi de contare, nord sau sud gi a sensului, ext sau vest: sensul de contare al unghiului la zenit este acelayi cu al unghiului la pol (Ps. sau Py), care este un element cunoscut, Pentru precizarea regulilor de stabilire a origi de contare a unghiului a enit Z cuadrantal, in figura (15-13) considerim paralele de declinatie a trei ast ~ paralelul AA’ al unui asiru circumpolar A, avnd 3 > @ side avelayi sem; ~ paralelul BB‘al unui astru B, de 8 < @ gi de avelasi semn: ~ paralelul CC’ al unui astru C, avand 8 de sem contrar cu @. Fig. 15-13 Din figura 15-13 se deduc urmitoarele reguli pentru stablirea originii de contare a unghiului la zenit cuadrantal: a daca 8> @ side acelasi semn (cazul astrului circumpolar A), unghiul la zenit se conteazit de la punctul cardinal N sau S, de acelasi nume cu laitudinca: b—dact 8>@ si de acelasi semn (cazul astrului B), paralel de declinajie al astruluitaie primul vertical al astrului in emisfera vizibili,astfel c unghiul la zenit ccuadrantal se poate conta de la N sau S. Pentru determinarea originii de contare in acest caz presupunem: ~ hy, inaljimea astrului in prinul vertical, care se obine din tabla 2/-b (MT-53) in functie de 9 si 8 tabla este intocmitd pe baza formulei (16-3); P,, unghiul la pol al astrului in primul vertical, exprimat de sabla 2/-a (MT-53( in functie de accleasi argumente @ $i 3; tabla este imtocmitd pe baza formulei (16-4). 423‘Cunosend marimile hy si P, din figura 15-13, se observa urmatoarele: = daci hP,, unghiul la zenit se conteaz4 de la punctul cardinal S sau N, de acelasi nume cu latitudinea; — dct h> hy sau P 9 si de acelayi seman; Z se conteaz4 de la N; b~Sirrah, 8<@ si de acelayi semn; h,=41°(se0s din tabla 21-b, MT-53, in functie de 81g) A> My, deci Z se conteaza de la ‘c~ Fomathaut, 8 de seman contra: cu @; Zse conteazi de lS. 8 Calculul inaljimii si azimutului cu rigla cilindricd Presupunem astral A si triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-14); se coboard perpendiculara sferica AK din astrul A pe meridianul ceresc al locului si se obsin astfel ‘tei triunghiuri: triunghiul sferic de pozitie ZPyA si dowd triunghiuri sferice 424dreptunghice PyAK i ZAK, fn cele doud tiunghiuri sferice dreptunghice se consider = arcul OR =x, deci PGK = 90° — x; ~ areul SR R Fig. 15-14 Elementele cunoscute sunt: colatitudinea 1 = 90° ~ @, unghiul la pol P si distanta polard p = 90° — 8; se cere si se calculeze iniltimea gi azimutul. Rezolvarea succesiva a celor trei triunghiuri sferice duce la objinerea a trei expresii, care stau la baza calculului indlyimii si azimutului cu rigla cilindrica., Din triunghiul sferic dreptunghic Py AK se objine: cos P =cig nts 8 de unde: cig x =ctg 3cos P (15-23) Incare xeste un are auxiliar b~ In triunghiul sferic de pozipie ZPyA se aplic’ formula cotangentelor pentru lementele consecutive: Z,1=90°~@, P sip = 90° ~8, deci: lg Z sin P = ctg (90° 8) sin (90° - @) — cos (90° -) cos P in care se fac urmatoarele substtuiri: 190° ~ 9 = (90° -x) -(90°-y) tg 5=cos P tg x (dedusi din ecuatia 15-23) gi se imparte la cos P. Astfel se deduce: » ctg Z tg P= tg x sin (yx) cos (2) = cos x de unde: cig Pc tg (180° -Z) (15-24) 425Ecuajia (15-24) sta la baza calculului unghiului la zenit Z; Z constituie in acelasi timp un unghi auxiliar pentru calculul inaljimii astrului, prin rezolvarea triunghiului sferic dreptunghic ZAK. ¢— Din triunghiul sferic dreptunghic ZAC se objine’ cos (180° -Z) = ig hetgy de unde: ogy ogh io 605 (180° (15.25) Fig. 15-15 Expresia (15-25) sta la baza calculi indlyimii astruui Privind ecuatiile (15-23), (15-24) si (15-25) se observa c& cle contin numai doua funcfii trigonometrice: cotangenta si cosinus. Ca urmare, s-a procedat la calcularea scarilor log ct si log cos pentru unghiurile de la 0° la 180°, care au fost {nfigurate pe doi cilindri (fig. 15-15): scara log ctg pe un cilindru interior (1), ce se poate rot si migea axial, iar scara log cos pe un cilindru exterior fix (2). Pe un manyon (3) exterior acestora sunt insemnafi: indicele (4) - pentru cilindrul exterior si indicele 11(5) ~ pentru cilindrul interior; de asemenea, mansonul 3) poate fi rotit si miycat axial 426Dupa agezarea cilindrului interior la gradatia dorita in dreptul indicelui M1, prin rotirea si deplasarea sa axial, acesta se fixeaza prin risucitea uyoari la stinga a unui tambur (6) aflat in partea superioara Calculul unghiului la zenit sia inalyimii se rezolva prin rotirea si miscarea axial 4 cilindrului interior (1) si a mangonului (3), pnd cand mérimile ardtate in schema de mai jos sunt aduse succesiv in coincidenfi cu indici I si I 1 0 fous a 2 Pox » ke? yz . { #2" zero > h Cele trei serii de operatii a, b, ¢, care se efectueae’, rezolva succesiv ecuatiile (15-23), (15-24) si (15-25): prima determina arcul auxiliar x, a doua ~ unghiul la zenit Z si ultima — indljimea astrului h Studiul figurii (15-14) $i analiza ecuatiilor (15-23), (15-24) gi (15-25) conduc la stabilirea urmatoarelor reguli pentru rezolvarea practic’ a problemei cu rigla cilindric&: dd — mirimea arcului auxiliar x se citeste in dreptul indicelui {1 cu valori mai mici sau mai mari de 90°, astfel: 2x90" cand P > 90° x < 90° cand P< 90%; ¢ ~arcul auxiliar ¥ se determina din colatitudinea astfel: ¥ = 1+, cdnd @ si 8 sunt de acelasi semn; Y =1—x, cand @ gi 6 sunt de semne contrarii. ‘f—unghiul la zenit Z se citeste cu valori cuadrantale, mai mici de 90°. Originea de contare a unghiului la zenit, N sau S, se determina in functie de valoarea lui ¥. astfel: = dacd y < 90°, unghiul Ia zenit se conteaza de la punctul cardinal N sau S, de ‘nume contrat cu latitudinea observatoruluis daca y > 90°, unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal N sau S, de acelagi nume cu latitudinea observatorului Unghiul la zenit se conteaza spre est sau vest, corespunzitor sensului unghiului la pol. Unghiul 1a zenit cuadrantal astfel calculat se transforma fn azimut pe baza relailor (15-2). Usilizarea riglei cilindrice usurea7a si reduce considerabil durata de calcu {ndljimii si azimutului unui astru, elemente principale necesare determinarii astro- 90° ~ 9 gi arcul auxiliar x, * Schema de calcul est nsemnat si pe manyonul exterior (3) lrg lintice 427