Elena-Mihaela Garabet Liviu- ioe 7 Lau relia TESTE DE FIZICA PENTRU BACALAUREAT NICULESCUDesire IP 2B Nao a Romi "Tested ied pent calaureat ens Mol Cre (oo), Ca “fara Ming one) Bore Ewra NICULESCU, 2018 Ban are-er.02209. I rei, Taine ‘© Fura NCULESCU, 2018 1 Resi: D, 004 ~ Bucur Roms ‘obo 02131299 2; Fax 02131297 83 Era elitr nak Comena olin: ww nicer r0 ‘Comers ema zane (Comena lfoice O72 505 85,021 31297 2 ‘Tebmedntr Carnes Bia, eran Alxandr opi opera: Caen les wll, CORES! Ison ore-snse-02249 Tost erste zeta lio at as cin tl ord as anes sn amon un moe, eon eu meen, ncl pin feta, “neta sa pin once stom de soe sl acesrea Cl, fd permisnea tar ICULESCU ‘ee nerespetne» azar peed conde nm utara spunea pen a sg maoal st trstoral vid popes inc tara ICULESCU este paren tbulor oil OXFORD UNIVERSITY PRESS In Roda mall: onforncleck. re; wiwxtor les.Profesorii iti deschid usa. De intrat, trebuie sd intri singur.”" Proverb chinezese Am elaborat aceasta culegere de teste din dorinfa de a veni in sprijinul liceenilor care vor s& invefe, s& aprofundeze si st igi evalueze cunostintele de fizica. Cele 36 de teste pe care le confine sunt concepute dupa modelul subiectelor de la Examenul de Bacalaureat si sunt organizate pe trei niveluri de dificultate ~ minimal, mediu si avansat, cu respectarea structurii celor patra module specifice: ‘A. MECANICA, B. BLEMENTE DE TERMODINAMICA, C. PRODUCEREA $I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU D. OPTICA. Solutiile prezentate sub forma de barem pot fi descircate de pe site-ul editurii: http:/vww.niculescu.ro/ si permit realizarea autoevaludiii nivelului de cunostinfe al fiecdrui elev pentru promovarea examenului de Bacalaureat gi a admiterii la facultafile de profil. 2 B-wacriicae) + A - [Antrenament) = Cc ~ [Candidat reusit]! Profesorii autori ai acestet luerari vi ureazai mult succes in antrenamentul pe care et vi-l propun pentru susfinerea examenelor pentru care va pregatiti?Teste de fizic# pentru bacalaureat BREVIAR TEORETIC A. MECANICA © Modelul punctului material Punctul materia lui material i se asociaz’ masa acestuia. © Viteca, vectorul vitexit {in migcarea rectilinie, definim viteza medie prin relatia unde Ax = deplasarea, Ar= durata deplasérii Definim viteza momentand prin relatia ; Dy vgs = 5 in migearea plan8, definim viteza medie prin relaya: unde AF = vectorul deplasare, Ar=durata deplasarii, Definim vectorul viteza momentand v= lim = sar dt Vectorul viteza momentana este intotdeauna tangent la traiectorie. © Acceleratia, vectorul accelerajie o in migcarea rectilinie, definim accelera si acceleratia momentand prin relafia {nlocuieste corpul real in situafile in care dimensiunile corpului nu afecteaza studiul. Punctu- aaaasasBreviar teoretic © Miscarea rectilinie uniforma este miscarea cu vectorul vitezd constant (¥ = const.) ea cu vectorul acceleratie constant (& = const.) © Legea de miscare este functia care descrie dependenta de timp a coordonatei sau a vectorului de pozitie: x(0), F(. © Miscarea rectilinie uniform variatét este mis Legea miscérii rectilinii uniforme: eax, ty (Qh unde x= coordonata la momentul ¢, x, = coordonata la momentul initial, © Sistemele de referinta inertiale sunt acele sisteme de referints in care este valabil principiul inerfiei.Sistemele de referin{a inertiale au proprietatea ca sunt in repaus sau in migcare rectilinie uniforma unele fat de altele. Se apre- ciaza cd Pamantul poate fi considerat un sistem de referinf& inertial pentru studiul fenomenelor mecanice. © Sistemele de referinga neinertiale au proprietatea c& sunt in migeare acceleraté fats de sistemele de referint§ iner- fiale. @ PRINCIPIUL INERTIEI (1): Toate corpurile din Univers au inerfie. © Inerfia este o proprietate a tuturor corpurilor de a-si menfine starea de repaus sau de migcare rectilinie uniforma in absenfa actiunilor externe sau de a se opune schimbiiri acestor stiri cfnd intervin actiuni exterioare, © Masa este marimea fizicd scalara care masoara inertia corpurilor © Forfa este marimea fizica vectorial’ care masoar’ interactiunea corpurilor Fortele pot produce doua tipuri de efecte: dinamice si static. Efectul dinamie consti in schimbarea stirii de migcare (imprimarea unei acceleratii), iar efectul static const {in deformarea corpurilor. @_ PRINCIPIUL FUNDAMENTAL AL MECANICII CLASICE (I!) Principiul fundamental face referire la efectul dinamic al fortei Atunci ciind 0 forti actioneacit asupra unui corp, ti poate imprima 0 acceleratie direct proportional cu _forta si invers proportionala cu masa lui: Unitatea de masurd a forte’ in S.1. este Newton; 1 N= 1 kg- 1 mvs? Principiul fundamental al mecanicii clasice este valabil doar in sistemele de refering’ inertiale, Daca il ap cm in sisteme neinertiale trebuie si adaugm o pseodo-forta, care nu are reactitmne, numité fortd de inertie. Forfele se pot exercita prin contact al corpurilor (de exemplu, forta de frecare, tensiunea in fir) sau prin inter- ‘mediul unui camp, de la distanta (de exemplu, forta gravitationala, forta electrostat © Unghiul de frecare este acel unghi @ al unui plan inclinat la care alunecarea liberd, in jos, a unui corp se face uniform, Acest unghi depinde de corpul ales si are proprietatea c& tg @ = I @ PRINCIPIUL ACTIUNILOR RECIPROCE (III): Dac un corp actioneazit asupra altui corp cu o fort numiti actiune, atunci cel de-al doilea corp actioneaza asupra primului cu o forta egalit in modul, pe aceeasi directie si in sens opus, numiti reactiune. Observayie; actiunea si reactiunea sunt egale ca valoare, au orientari opuse ca sens si au punctele de aplicatic pe corpuri difeTeste de fizicd pentru bacalaureat © Forfele de contact sunt acele forfe care se manifest’ in interactiumnile ce au loc pe durata atingerii corpurilor. © Forfa de frecare la alunecare @ Legile frecarii la alunecare: I. Forta de frecare la alunecarea intre doud corpuri nu depinde de aria suprafetei de contact dintre corpuri. IL. Forfa de frecare la alunecare este direct proportionala cu forta de apisare normalé exercitati pe suprafata de contact a corpurilor; F,=w-N. Coeficientul de frecare la alunecare, p, este o constantd specificd naturii suprafefelor aflate in contact si gradu- lui de prelucrare a acestorz. @ Legea Hooke: Alungirea relativi, &, a unui corp deformat elastic este direct proportionala cu efortul unitar, o, la care este supus, constanta de proportionalitate fiind inversa modulului longitudinal de elasticitate al materialului, E. Forta elasticd este forta care se manifesta intre regiunile interne ale unui corp de~ format. Sub actiunea ei, corpul revine la forma initial atunci cand actiunea fortei deformatoare dispare. So slzeal = constanta elastic’, Tensiunea in fir este o forta de tip elastic care se manifesta in orice sectiune a unui fir sau bard care realizeaza conexiuni intre corpurile componente ale unui sister, 1 Lucrul mecanic ~ mérime de proces Lucrul mecanic efectuat de o forté constanta F pe parcursul unei deplasari d este definit prin relat L=F-d=F-d-cosa, unde @=masura unghiului format de F sid. Lucrul mecanie este o mirime de proces, Unitatea de mésura a lucrului mecanic in $.1. este numita Joule; 1 = 1 N= 1m, © Lucrul mecanic al unei forte de tractiune, (a € [0, 90°) ) se numeste Iueru mecanic motor si are semn pozitiy, iar lucrul meca- nic al unei forfe rezistente (a € (90°, 180°]) se numeste Jueru mecanic recistent i arc sernn negativ. Forfele perpendiculare pe directia de miscare a corpului nu efectueazai lueru mecanic. jBreviar teoretic © Interpretarea geometricit a lucrului mecanie: jntr-o deplasare rectilinie, modulul lucrului mecanic este egal cu aria subgraficului fortei ca functie de depla- sare, delimitat de: graficul forfei, axa coordonatei punctului de aplicatie al fortei $i dreptele verticale care tree prin punctele de aplicatie extreme. 7% © Fy (x) =A x) cad (Ft): Gx) © Expresia matematicd a lucrului mecanic efectuat de greutate in camp gravitational unifo L=im-g-h, iferena de nivel intre punctele extreme ale deplaséii, ++” cfind greutatea produce deplasarea (corpul coboara), +” efind greutatea se opune deplasairii (corpul urea). © Lucrul mecanic efectuat de forta de frecare la alunecare: L=-Fy-d=-w Ned. unde © Lucrul mecanic efectuat de forta elastica: x) ae unde —_x,,,= deformrile inifial si finald ale corpului, Fy man (=k SE +” gind forfa elastic produce trecerea din starea deformata in cea nedeformati, +7” end forta elastic’ se opune deformrii (alungire sau comprimare). © Puterea mecanicd dezvoltata de o forfé constanté masoara lucrul mecanic efectuat de acea forji in unitatea de timp: L im a Ar Puterea mecanicé definits prin relagia anterioara se numeste putere mecanicd momentand, Daca se renunti la conditia de limita, atunci utilizim puterea medie, P, = Puterea momentani poate fi exprimat gi astfel: Unitatea de masuré a puterii este Watt, | W=15/ 1s. © Randamentul planului tnclinat este definit prin relatia: unde .,~ lucrul mecanie util, efectuat impotriva greutatii corpului pentru a-t ridica vertical fa inaljimea h, L, = huerul mecanie consumat in cursul operatiei de tracta~ re uniformd a corpului pe planul inclinat, L,= [Lol = Gh, L.,= lucrul mecanic efectuat de forta de tractiune = (G,+F) +LTesto de fizicd pentru bacalaureat Randamentul planului inelinat poate fi exprimat prin relatia I, mgh sing, 1 17.” mg(sina+peosa)l sina+poosay, Hh : © Energia cinetict a unui punct material este definits prin relajia ee E.=imv, unde m=masa punctului material, ‘v= viteza punctului material @ Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material: Variatia energiei cinetice a unui punet material, in raport cu un sistem de referinta inertial, este egald cu Iucrul mecanie efectuat de forta recultanté care actioneaza asupra punctului material in timpul acestet variati L=AE, © Energia potentiald este energia ce caracterizeaza sistemele in care actioneaz cel putin 0 forta conservativa. Ea depinde de pozitia reciproca a elementelor din sistem gi se mai numeste energie de pozitie. ‘orta conservativi este acea fort care are proprietatea ci Iucrul mecanic pe care il efectueaz depinde doar de punctele extreme ale deplasivii si nu depinde de traseul urmat intre aceste puncte si nici de legea de migcare a cor- pului in acel cmp. Forfa de atractie gravitafionala si forfa elastica sunt dou’ exemple de forte conservative. Forta de frecare este un exemplu de for{d neconservativa sau disipativd. 8 Variatia energiei potentiale poate fi definité prin relati AE, unde = Iucrul mecanic efectuat de catre fortele conservative re actioneazi in sistem, AE, = variatia energiei potenjiale a sistemului in urma efectuarii acestui lucru mecanic. 1 Variatia energiei potentiale gravitafionale a unui sistem corp-Pamant: Jp po = * 8" h,—m* g-h,=m-g- Ah, unde hr, = diferenta de nivel dintre pozitia inigiala si Pamant, diferenta de nivel dintre pozitia finala si Pamént. Energia potentialé a unui sistem isi justific denumirea prin faptul c& exprima un potential, o disponibilitate a sistemului de a efectua lucru mecanic prin actiunea fortelor conservative. 1 Variatia energiei potentiale de tip elastic a sistemului corp-resort elastic. AE pa kA, unde x, = deformarea initials, x, = deformarea finala, Forfa conservativé isi justificd denumirea prin faptul c8, daca intr-un sistem actioneaz numai forte conserva- tive, atunci energia mecanica a acestuia se conserva. 1 Energia mecanici ~ mirime de stare — este marimea fizic& scalar’ ce caracterizeazA capacitatea unui corp sau a unui sistem de corpuri de a produce lucru mecanie. Energia mecanica a unui sistem este suma dintre energia cinetica si energia potenfiala a sistemului si este ca- racteristic& stirii in care se afls sistem Legea conservarii energiei mecanice Intr-un sistem mecanic izolat, in care actioneaza numai forfe conservative (fara frecare si/sau tractiune), energia mecanici are aceeasi valoare in toate stirile sistemului. Observagie: Energia mecanici, = E, + E, a unui sistem se conserva, daca lucrul mecanic al forfelor neconservative care acfioneazit asupra sistemului este nul 10 mannaBreviar teoretic Teorema de variatie a energiei mecanice a unui sistem Intr-un cémp de forte conservative, in care actioneazit $i forte neconservative,variatia energiei mecanice a unui sistem izolat est eegala eu lucrul mecanic efectuat de ciitre forfele neconservative, Conservarea energie! mecanice este o consecinta a teoremei de variafie a energiei cinetice gi a defini gici potentiale, L=AE, © Logg, + Dogg, = AEC Logos ~ DE, © Logg, TAB, + AE, © Lay, = AE. DaciL,,..,, ~0, atunci £ = const. ener- © Impulsul mecanic al punctului material ~ este marimea fizica veetoriala definit& prin produsul dintre masa si vectorul vitez& al punetului material, pemi @ Teorema variatiei impulsului ) pentru un punct material Variatia impulsului mecanic al unui punct material este egala cu impulsul recultantei forfelor ce actioneaca considerate. asupra punctului material intre sti B-Mt=Ap- b) pentru un sistem de puncte materiale Variatia impulsului mecanic al unui sistem de puncte materiale este egala cu impulsul recultantei forjelor externe ce actioneazé asupra sa: Fog A= MPa. Observafie: forfele interne din sistem nu pot modifica impulsul sistemului, pot produce doar redistribuiri ale acestuia ‘intre componente. @ Legea conservarii impulsului: 2) pentru un punet material Impulsul mecanic al unui punct material se conserva daca rezultanta fortelor ce actioneazét asupra lui este ula sau dacé timpul eét actioneazi forjele externe este foarte scurt. F =0.@ p= constant. b) pentru un sistem de puncte materiale Impulsul mecanic total al unui sistem de puncte materiale se conserva dacit recultanta forfelor externe ce actioneaza asupra sistemului este nula sau dacé timpul cat actioneazi forfele externe este foarte scurt. Fo 0.€> Biyy = constant © Ciocnirea este o interactiune de scurta duratd intre dowd corpuri. Datorité acestui fapt (durati scurt&) se poate afir- ‘ma ci intr-o ciocnire are loc conservarea aproximativa a impulsului mecanic total al sistemului Brine bce Pr in cazul in care corpurile raman unite dupa ciocnire, ea se numeste plasticd, atunci cind corpurile se separa, cioenirea este elasticd. Ciocnitea elastic in care energia cinetica se conserva se numeste ciocnire perfect elasticd. Este un caz ideal. uTeste de fzicé pentru bacalaureat B. ELEMENTE DE TERMODINAMICA © Modelul gazului ideal are urmatoarele caracteris ~ gazul este format dintr-un numar foarte mare de particule identice, atomi sau molecule, consi forme; ~ ciocnirile intermoleculare gi cu peretii vasului sunt perfect elastice; ~ interactiunile dintre molecule se neglijeaza; ~ migcarea moleculei intre doua ciocniri succesive este rectilinie gi uniforma; comportarea moleculei se supune legilor mecanicii newtoniene. © Unitatea de masé atomicd este a 12-a parte din masa unui atom de carbon, izotopul cu numarul de masi 12: mo 1,66-107" kg © Masa moleculara, m,, este masa unei molecule, exprimatd in kilograme sau in submultipli ai kilogramului. © Masa moleculara relativé este numarul care arati de cate ori este mai mare masa unei molecule fafé de unitatea de masi atomic’, u= (kg) u(kg) Masa moleculard relativa se poate calcula prin insumarea maselor atomice relative ale atomilor din compo- nenfa moleculei, findnd cont de indieii din formula chimica a molecule. De exemply,m, = 2-m, bm, =2-1+16=18, © Masa molard este masa unei cantitati de substanfa care exprimata in grame, este numeric egal cu masa molecu- Jara relativa a substantei, =m, g/mol (sau kg/kmol) Masa moleculard relativa si masa molard coincid ca vatoare, dar diferi prin faptul c& prima nu are unitate de misura si se referd la 0 molecul, iar cealalté are unitate de miisuri si se referd la un ansamblu de molecule. © Cantitatea de substanté sau Numérul de moli reprezint& raportul dintre masa substanfei respective si masa sa molara, M H © Presiunea este mirimea fizicd scalard definiti prin raportul dintre forta exercitata in directie normalA pe o supra- fata si aria suprafetei respective, Unitatea de mésurd in S.1. este Nim? sau Pascal (Pa). Legea lui Avogadro Volume egale de gaze in aceleasi condifii de temperatura si presiune, contin acelasi numa de molecule. © Volumul molar in condiii normale de presiune si temperatura este acelasi pentru orice gaz si are valoarea V,, = 22,4 Vmol = 22,4 m'/kmol. © Numérul lui Avogadro reprezint& numérul unic de molecule conjinute de 1 mol (kmol) din orice substanga si are valoarea N, /, = 6,023 - 10” molecule/mol = 6,023 - 10% molecule/kmol © Contactul termic a dou sisteme este o stare in care sistemele sunt izolate de exterior, pot schimba energie intre ele, fara a schimba lucru mecanic, dar nu pot schimba energie cu mediul extern. 2Broviar toretic © Echilibrul termic: Dou sisteme aflate in contact termic sunt in echilibru termic, daca intre ele nu are loc 1ici un schimb energetic. mc ds 0 273,15 Corespondenta tntre valoarea numericd a tem. -———} + TK) peraturii in scara Celsius si valoarea numeric = © +>) a acesteia in scara Kelvin. 273,15 0 T(K)=# (°C) + 273,15 © Temperatura este un parametru (mirime fizic’), ce descrie starea de echil aflate in echilibru termic au acecasi temperatura, © Scara de temperatura este 0 functie ce face legitura intre mulfimea starilor de echilibru termic si multimea valo- tilor temperatur © Procesul cvasistatic este procesul in care fiecare stare intermediara poate fi consideratd o stare de echilibru. © Procesul ciclic este procesul care se termina intr-o stare identicd cu starea initiala. ibru termic a doua sisteme. Doua sisteme 1 Procesul general / Transformarea generalét de stare: Definitie: Transformarea generalé de stare este procesul in care masa gazului riméne constant. eh T 1 Ecuatia termicd de stare a gazului ideal stabileste legatura dintre parametrii unui gaz intr-o stare de echilibru a acestuia: mistant Legea procesului general: pV=vRT, unde v= cantitatea de substanta (numarul de moli); R=8,31 10° J-kmol + K = constanta universalé a gazelor. 1 Procesul izoterm este procesul in care masa si temperatura gazului sunt constante. Legea Boyle-Mariotte: pV constant Reprezentati grafice: Pt Pt vi > > > Vv T fe 1 Procesul izobar este procesul in care masa si presiunea gazului sunt constante, Legea Gay-Lussa ViT=constant sau Vl+a-n, unde ‘oeficient de dilatare izobara = 1/273,15 grad, ¥, = volumul la 0 °C. Reprezentati grafice: p+ Pt v4 > > > v T T 3Teste de fizic® pentru bacalaureat 1 Procesul izocor este procesul in care masa si volumul gazului sunt constante. Legea Charles: pIT= constant sau p = p,(1 +B, unde B = coeficient termic al presiunii = 1/273,15 grad"', P,= presiunea la 0°C. Reprezentiri grafice: P P v v Tr r © Lucrul mecanic in termodinamica ~ marime fizicd de proces Luerul mecanic este 0 forma de schimb de energie intre sistemul termodinamic si medi, care se produce atunci cénd variaza cel putin o dimensiune a sistemului. De exemplu, daca gazul dintr-un cilindru cu piston se destinde sau este comprimat, evasistatic, la p = const., exercitind sau suportand o forta constants, F d L=F-d=F-d-cosa Lucrul mecanie depinde, atét ca valoare edt si ca semn, de procesul in care este schimbat. in cazul destinderii, AV> 0 = Lis, sesiemmetatl 7 OF iar in cazul comprimari AV <0 = Liveinssisondea man O- © Interpretarea geometricd a lucrului mecanic in termodinamicé Ljy= A (aria hagurata) Lynd A B, B— A sunt transformati de stare evasistatice 1 Energia internd a unui sistem termodinamic — mitrime fizicd de stare © Energia internét a unui sistem termodinamic este U= suma energiilor moleculelor ce compun sistemul in cazul gazului ideal, U este suma energiilor cinetice ale moleculelor, intrucat lipsa interactiunilor moleculare face si nu existe alte forme de energii (potentiale). Energia interna a unui gaz ideal depinde direct proportional de temperatura la care se afl @ Céldura — mérime fizica de proces © Cildura este 0 forma de schimb de energie intre sistemul termodinamie si mediu care se produce atunci cand are Joc o modificare a temperaturi sistemului sau cénd temperatura raméne constantd, dar se modified distanfele inter- ‘moleculare (in timpul transformarilor de stare de agregare) Caildura depinde atét ca valoare cét si ca semn de procesul in care este schimbata. fn cazul incatziri, AT>0 = Qroicsesten sturata™ 0+ <0. iar in cazul racitii, AT< 0 Once sesinem stunt © Anveligul adiabatic al unui sistem termodinamic este un invelis ce nu permite sistemului sa schimbe energie sub forma de cildura, 4Breviar teoretic @ PRINCIPIUL | AL TERMODINAMICII: Jn orice proces termodinamic inchis, variatia energiei interne a sistemului este egalit cu diferenja dintre cdildura si lucrul mecanic schimbate de sistent cu mediul exterior: AU=Q-L Principiul [al termodinamicii este cea mai generala lege de conservare a energiei in fizicd. El exprim’ faptul ci orice modificare a energiei unui sistem se regiseste intr-o modificare a energici mediului exterior. © Coeficienti calorici: Capacitatea caloricé a unui corp masoara cAldura schimbaté de acel corp cu mediul pentru a-si modifica tem- peratura cu 1 grad: 2 c-2. uw) Caldura specifica 1 unei substante misoara cildura schimbata de unitatea de mas& din acea substa a-si modifica temperatura cu 1 grad: pentru —2_ maT OB: K) dura schimbata de 1kmol din acea substan pentru a-si modifica Cildura motard a unei substante masoar’ temperatura cu I gra: =—2 (Wkmol- K) v-AT Coeficienti calorici depind de proces datorita dependentei c&ldurii schimbate in timpul procesului. Se wtilizea- Zi frecvent caldura molari izobard, C, si cldura molara izocora, C,, © Relatia dintre caldura molard si cdldura specifica a unei substante: CHew @ Relatia lui Robert Mayer: C-C,+R & Energia interndi a gazului ideal se exprima prin ecuatia caloricd de stare a gazului ideal, u VT sau U=vC,T , 2 numarul gradelor de libertate ale moleculelor ce compun gazul. unde i Tipul gazului ideal | Valoarea lui / ‘Monoatomic 3 __ Biatomic’ sieemel Poliatomic | @ Variatia energiei interne, lucrul mecanic si caldura in procese simple ale gazului ideal Proces izoterm: nants Q=L=v-R-P-In ¥, Proces izobar: AU=v-C,-AT Q=v-C-AT L=p-AV=v-R-AT Proces izocor: AU v-C,AT=0 L 15Teste de fizica pentru bacalaureat @ Procesul adiabatic este procesul in care 0 masa constant de gaz evolueaza fara schimb de cildura, Lege: p’Ve=constant sau T+ V1~'=constant, unde =—2 = exponent adiabatic 1 Pe G AU=v-C,AT=-L Q-0 @ Explicarea functionérii unui motor termic + Motoru! termic este un ansamblu de dispozitive care transforma céldura primita din arderea unui combustibil {in lueru mecanic * Orice motor termic functioneaza dupai un proces ciclie al substanfei de lucra Pe parcursul fiecarui ciclu o parte din caldura primit& de substanta de lucru de la sursa calda este transformat ‘in lucru mecanic, iar restul este cedat sub forma de caldura sursei reci (mediului de racire). © Descrierea principalelor cicluri termodinamice pe baza cirora functioneazd motoarele termice Cietut Ono Timpul | (procesul A — 1): admisia amestecului carburant in cilindra Pr ‘Timpul II (procesul 1 > 2): compresia amestecului gazos, proces adiabatic 3 Timpul III (procesul 2 + 3 + 4): aprinderea si detenta amestecului, 3 —» 4 este proces adiabatic a ‘Timpul IV (procesul 4 -» 1 + 4): evacuarea gazelor de ardere 2 Ciclul Diesel v Timpul 1 (procesul 4 ~ 1): admisia aerului in cilindru P+ Timpul Il (procesul 1 — 2): compresia aerului, proces adiabatic ‘Timpul Ill (procesul 2—3 ~4): aprinderea si detenta amestecului de aer si com- bustibil injectat, 3 ~4 este proces adiabatic —A): evacuarea gazelor de ardere Timpul IV (procesul 4 ~ Ciclul Carnot 1 +2 si3 4 sunt procese izoterme 23 sid — 1 sunt procese adiabatice © Randamentul unui motor termic este definit prin raportul dintre Iucrul mecanic efectuat de motor intr-un ciclu gi caldura primits in acel ciclu, 2 ore Randamentul ciclului Carnot este randamentul maxim posibil stantei de lucru gi se exprima astfel: n intre dowd temperaturi extreme alese ale sub- Tn f, 16Breviar teoratic 1 PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICI! (formularea W. Thomson (Lord Kelvin)) Intr-un proces ciclic monoterm nu se poate efectua lucru mecanic. Daca procesul este $i ireversibil, atunci sistemul primeste lucru mecanic. Asadar principiul II permite transformarea caldurii in lucru mecanic doar intr-un proces ciclic biterm, ceea ce {inseamna c& doar o parte din caldura primiti se poate transforma in lucru mecanic. Randamentul unui moior termic se mai poate exprima si avand in vedere principiul I al termodinamicii: AU =Q-L=0=L=0 2 L=Qyo + Qos L__ Grins + Dest 1, Qon 5 [Basal Dyin Qin yin Oye Determinarea randamentului unor motoare termice functiondind dupa cicluri simple se poate face patcut- gand urmatoarele etape: ~ scrierea expresiilor caldurilor schimbate in fiecare transformare de stare; stabilirea semnelor gi a sensului de schimbare a caldurii (Q,,9:,> 0+ Quiu <5 yin Qaim si exprimarea, dac& este cazul, a lucrului mecanic efectuat; alegerea formulei de exprimare a randamentului, L 1 = utilizarea legilor proceselor simple pentru reducerea numarului de parametrii de stare la cei cunoscuti in problema. "7Teste de fzicé pentru bacalaureat C. PRODUCEREA SI UTILIZAREA CURENTULU! CONTINUU © Curentul electric este fenomenul de deplasare dirijata a purtitorilor de sacind electrica © Deplasare dirijatt a purtitorilor de sarcin electric inseamn& deplasare produst sub acjunea unei cauze externe, de regula, un cémp electric, pentru cd altfel putem vorbi side o deplasare spontand si nedirjts a purttorlor de sarcing, datorité agitafeitermice Curent electric exists daca sunt indepliite cel pugin dows condi: existenta uneifensiunielectrice si existen- {8 purtatoritor mobili de sarc electrica, Daca se doreste menfinerea ciclicd a curentului electric este nevoie side un cireuit electric nchis. © Sensul convenional al curentului electric este sensul de deplasare al purttorlor de sarcin pozitivi. Dac sensul ccurentului este fx, atunei curentul se numeste continu, iar dac& sensul curentului este variabil atunci curentul se rnumeste alternati © Intensitatea curentului electric are o definite care poate fi citi si ca,viteza de variaie a sarcinieletrice”. Cand aceasta viteza este constant’ avem dea face cu un curentstafionar (J = constant), iar cand viteza este variabila curentul estes el variabil © Intensitatea curentului electric este micimea fzit sealar defini prin sarcina electri ce raverseaza o seeyiune transversal a conductorului in unitatea de timp: T= lim, Ls Unitatea de masurd a inensitapit curentul electric este unitate fundamental in sistem international de unitii gi se numeste Amper (A). U © Circuitul electric simplu confine un generator de tensiune electric’, un consuma- a \ tor si conductori de legatura ee Er R © Tensiunea electromotoare (te.m.) a unui generator electric masoara lucrul mecanic efectuat de catre cémpul elec- tric ereat de generator pentru transportarea unitatii de sarcina electricd prin intregul circuit: E=Liq © Tensiunea la bornele generatorului mésoara lucrul mecanic efectuat de cdtre cAmpul electric creat de generator pentru transportarea unitafii de sarcina electricd prin circuitul exterior: U=Lda © Caderea de tensiune in interiorul generatorului (sau tensiunea intern’ a generatorului electric) masoara Iucrul mecanic efectuat de catre cimpul electric creat de generator pentru transportarea unitatii de sarcina electrics prin circuitul interior: ua Lda E=Utu © Rezistorul este un element de circuit, iar rezistenta electricd este o marime fizicd scalara care il caracterizeazs, Reostatul este un rezistor cu rezistenfa variabili, Relatia intre cele trei tensiuni este: © Rezistenta electrici este 0 marime fizica scalard ce caracterizeazA un conductor la trecerea curentului electric prin cesta i este definita prin raportul dintre tensiunea electrica de la bornele conductorului si intensitatea curentului electric ce il strabate: U R=7, T atita timp c@t temperatura sa rimane constantiBreviar teoretic w Legea lui Ohi a) pentru o portiune de circuit Intensitatea curentului electric stabilit intre dowd puncte ale unui circuit electric este direct proportional cu tensiunea aplicata, factor de proportionalitate fiind inversa recistengei electrice a conductorului, in conditii de temperaturd constanti: R= u Fmeonstant sau unde R= constant. b) pentru un circuit simplu Intensitatea curentului electric stabilit intr-un circuit electric simplu este direct proportionala cu tensiunea electromotoare a generatorului, factor de proportionalitate fiind inversa recistentei electrice totale a circui tului, in conditii de temperatura constant Rer-Econstant sau =F, Rer unde R+r=constant, E=tem.a generatorului, fi r= rezisten{a interna a generatorului, Br 7 R= rezistenta circuitului exterior. - U; © Rezistenta electrici a unui conductor liniar, R, este ditect proportional cu lungimea lui, /, invers proportional ‘cu aria sectiunii transversale, S, si depinde de natura materialului din care este confectionat: i R= nas itatea de masurd a rezistenjei electrice este Ohm, 1 2=1V/1A. unde p= rezistivitatea electric» materialului © Dependenta rezistenjei electrice de temperaturd se datoreaza dependentei rezistivitati electrice de temperaturs prin rel p=p)-(ta-0), unde p= rezistivitatea la temperatura t (°C), y= rezistivitatea la temperatura 0 (°C), = coeficientul termic al rezistivitatii, Daca ignorim dependenta de temperatura a dimensiunilor conductorului, atunci rezistenfa electric& depinde de temperatura dupa o relatie aseminatoare: R=R- (40-0) © Reteaua electricé este un circuit electric cu ramificati Elementele unei retele electrice: — Nodul de rejea este un punct al circuitului in care se intersecteaza cel putin trei conductori parcursi de curenti electric Latura sau ramura de rejea este o porjiune de circuit cuprins& intre dout noduri succesive Ochiul de rejea este un contur poligonal inchis format din laturi de refea, 19Teste de fizicd pentru bacalaureat 1 Legile lui Kirchhoff: . I.) Suma algebrica a intensitatilor curentilor electrici care trec printr-un nod de refea este mula. sau b) Suma intensititilor curentilor electrici care intrit intr-un nod de refea este egal cu suma intensititilor curentilor electrici care ies din acel nod: Deni $i bans in cazul variantei a) se aplica urmatoarea conventie: semnul intensitatii curentului care intra in nod se conside- 14 pozitiy, iar semnul intensitaii curentului care iese din nod se considera negativ. Ll. Suma algebricé a t.e.m. dintr-un ochi de refea este egala cu suma algebrici a ciiderilor de tensiune din acel och La-LLa+ Pentru aplicarea acestei legi se alege un sens de parcurgere al ochiului de retea. Conventie: semnul t.m. se consider pozitiv daca sensul de parcurgere al ochiului strdbate sursa in sens direct (de la.” la +") si negativ in caz contrar, iar semnul cAderii de tensiune se considera pozitiv daca sensul de parcurgere coincide cu sensul curentului electric si negativ in caz contrat Exemplu de refea: Noduri: A, B, C, D. Laturi: AB, AMNC, AZD, BPC, BD, CSTD. IR, Ochiuri: ABDZA, BPCSTDB, AMNCSTDZA, ABPCSTDZA, AMNCPBDZA, T AMNCSTDBA. Legea I Kirchhoff se aplic& pentru (n ~ 1) dintre nodurile refelei (7 = numarul total de noduri), iar legea a Ia se aplica pentru ochiurile de retea. in acest mod se objin doar ecuatii independente una de alta. in cazul in care sensurile curenfilor nu sunt prestabilite se alege céte un sens al curentului electric in fiecare ramura a cireuitulu Exemple de aplicare a legilor Kirchhoff: Ala +l, AMNCPBA: — E,+E,-E,=1,-(R, +7) -h- hry BL=h+l, ABDZA: Eyal rth R, C:h+h=1, BPCSTDB: — -E,+E,=,-r,+1,-(R,+R, +r) © Rezistenta electrici echivalenti la gruparea in serie/paralel a n rezistori a) gruparea in serie u RAR +R, +...+R, ck R R™ er ee care I 2 0 I —<——+ 20Breviar teoretic ) gruparea in paralel Poti at ROR, © Rezistenga electricii echivalenta si te.m. echivalenti la gruparea a n generatoare electrice a) gruparea in serie E,=E,+E,+...+E, Byrn Eat Ent Et, ninttn -O-C--O) GC I R , |?| 2 < b) gruparea in paralel E, Ext S Bx 2 Legea Joule: Cildura degajata de un recistor eu rezistenta R, la trecerea unui curent electric de intensitate | prin acesta, intr-un timp At este descrist de relatic O=R-P At Legea Joule reprezinta o exprimare cantitativa a efectului termic al curentului electric. © Relatia dintre energia electrici si puterea electrici este: Ww at Unitatea de masurd a energici electrice este 1 Joule in S.1., dar mai freevent utilizata este unitatea derivata snumité kilowatt-ord (kWh), | kWh = 1000 W- 3600s, 1 W-1s=1J. © Expresia energiei transmise de generator consumatorului: Weg = U1 t= PR At= (UYR)- At © Expresia energiei disipate in interiorul generatorului aig WT B= Br Bt = (Wir) At Wasaiee * Weenie Waa ET t © Expresia puteril transmise de generator consumatorului: cre Wen! P-R=UIR sipate in interiorul generatoruluis Parag Wrage At =U T= Bor = Ur Pranior* Prarie = Pgs = EE 21Teste de fizica pentru bacalaureat © Randamentul unui circuit electric simplu: W, Wout Semnificatiile notatiilor de mai sus: U= tensiunea electricd la bornele consumatorului, = intensitatea curentului ce il strabate, rezistenta electrica a consumatorului, tem. a generatorului, u = tensiunea interna a generatorului, rezistenja interna a generatorului, ‘Ar= durata transferutui de energie | © Puterea electried transferata de un generator cu tem. E si rezistenta interna r unui rezistor cu rezistenta R este ‘maxima cand R= r si are expresia: zB ar 2Yr Breviar teoretic D. OPTICA © Reflexia luminii este fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care provine, atunci cénd intélneste suprafaja de separatie dintre dowd medii transparente si omogene. © Refractia luminii este fenomenul de trecere a lumi dintre dowd medii transparente si omogene. tr-un alt mediu atunci céind intalneste suprafata de separatie mw Legile reflexiei luminit I. Directia de propagare a undei incidente, normala in punctul de incidenga si directia de propagare a undei reflectate sunt coplanare. Il. Unghiul de incidengét este congruent cu unghiul de reflexie, m Legile refractiei luminiit I. Directia de propagare a undei incidente, normala in punctul de incidenta si directia de propagare a undei refractate sunt coplanare. sin ON Sin rym i unde = unghiul de incidenta, ® ; r= unghiul de refractie, : ¥,. ¥, = vitezele de propagare a luminii in mediile 1 si respectiv 2, ' 1, %= indicii de refractie absoluti ai mediilor 1 si respectiv 2, = indicele de refractie relativ al mediului 2 fafi de 1 © Indicele de refractie al unui mediu reprezint& raportul dintre viteza de propagate a luminii in vid si viteza de propagare a luminii in acel medi: n=elv © Reflexia totala este fenomenul de reflexie fara refractie gi se produce la pro- pagarea luminii spre un mediu cu indicele de refractie mai mic decat cel din care provine, n, < n,, dac& unghiul de incidenta depageste sau este egal cu uunghiul limita: ek © Unghiul limita este unghiul de incidenta pentru care unghiul de refractie are valoarea de 90° I=aresin(n,/n,). Reflexia si refractia buminii sunt fenomene asociate, care in general se produc impreund. Exceptia o constituie fenomenul de reflexie totala. Legile reflexiei gi refractiei enuntate mai sus sunt valabile in cazul in care suprafaja de separare intre medii este plan’. © Punctele conjugate reprezinta o pereche de puncte numite punct-obiect si punct-imagine. Punctul-obiect este punctul de la care pleaca un fascicul divergent de lumina, iar punctul-imagine este intersectia razelor de lumin’s sau a prelungirilor razelor in urma treceri lor prin sistemul optic. © Fasciculele paraxiale sunt fascicule de lumina ale caror raze sunt aproape paralele cu 0 axii sau altfel spus, au 0 deschidere unghiulard de pnd la 5°, © Jmaginile reate sunt imaginile care se obtin la intersectia razelor de lumina reflectate sau refractate. © Imaginile virtuale sunt imaginile care se obtin la intersectia prelungirilor razelor de lumind reflectate sau re- fractate. 2BTeste de fizic& pentru bacalaureat © Lemtita opticé este un mediu optic transparent, marginit de exterior prin dou’ suprafete sferice, sau una sferica si ‘una plana. © Lentila subgire este lentila a carei grosime este mult mai micd decat diametrul, Elementele caracteristice ale unei lentile subjiri: ~centrul optic al lentilei, O; axa optic& principal, Ox; — ax optica secundara, orice dreapta care trece prin O; focarul obiect, Fs ~ focarul imagine, F,. © Convergenta unei lentile subfiri este marimea invers& a distantei focale a lentilei, 1 | c=, tf unde f este distanta focala imagine. Unitatea de masurd a convergentei in S.1. este dioptria, 1 d= 1 mr Tipuri de lentile: — lentile convergente sau pozitive, f > 0 biconvexa plan-convexi menisc convergent _simbol lentile divergente sau negative, f <0 biconcavé plan-concavé_ menisc divergent simbol Proprietajile focarelor lentilelor: Alo z ol| SO x Lentila convergent are focare reale.Breviar teoretic @ Formulele lentiletor subjiri: a Notati x, = abscisa obiectului +x, = abscisa imaginii; n= indicele de refractie relativ al lentilei fap de mediul inconjurator, R,, R,= abscisele centrelor de curbura ale dioptrilor; focarului imagine sau distanta focal a lentilei; = marirea liniara transversala a lentilei; (Ox = axa absciselor cu originea in O; axa ordonatelor cu otiginea in O. © Imaginile obiectelor reale/virtuale in lentile subfiri se construiesc utilizand, de obicei, raze de lumina c: prin centrul lentilei sau prin focarele lentilei tree Exemple: © Sisteme de lentile B, © Marirea liniard transversalé a unui sistem de lentile este egal cu produsul maririlor liniare transversale ale lentilelor componente: B= B,B,° --- “By © Convergenja unui sistem de lentile subjiri lipite este egal cu suma convergentelor lentilelor componente, dac& sistemul este asimilabil cu o lentila subtire C=C,4+6,46, @ Interferenta luminii © Interferenta lumi © Interforenja stationaré este interferen{a ce are ca rezultat o intensitate luminoasé constant’ in timp, in fiecare punct al figurii de interferenté. Intensitatea luminoasé variaza de la un punct la altul, dar rimfne constantd intr-un punet fixat, © Condifii de obfinere a interferentei stationare ste fenomenul de suprapunere a dou’ sau mai multor unde luminoase coerente. 8Teste de fizica pentru bacalaureat Interferenta stafionara se produce cénd undele suprapuse sunt coerente, adic’ indeplinesc urmatoarele conditii: 1. au aceeasi freeventa: v, 2. au diferent de faza constanté: Ap=const Daca undele care interferd pomesc de la surse cu un defazaj nul, atunci defazajul final depinde doar de diferen- ta de drum pareurs, Ar, prin relatia: an a= 2, vert unde = lungimea de unda. © Lungimea de undé este 1 distanta parcursi de unda intr-o durata egal cu perioada unde, 7, sau Tl, distanja misurata pe directia de propagare a undei intre dowd puncte succesive care oscileaza in faza: d=e-T=ch, unde = viteza undei, = freoventa undei, Dac lumina se propaga in alt mediu decat vidul, lungimea de und se modificd de la A la 2”, astfel: ep Mev © Elementele componente ale dispozitivului Young Dispocitivul Young este un dispozitiv prin care se produc unde coerente care interfera stafionar: ‘Seeste o sursd punctiforma sau filiforma de lumina monocromaticd (v unic). F, si F, sunt fante dreptunghiu- lare, paralele, echidistante fat de S, care asigura selectarea unor unde secundare de lumina eu diferenta de faz nul — intrucat provin de pe aceeasi suprafafa de und, ntr-un punct P de pe ecran, unde se analizeazA interferenta, diferenta de faz intre unde este dependent de drumurile r,, respectiy, r, parcurse, fiind constanta in timp. © Franje de interferentit © multime de puncte alaturate de pe ecran care au aceeasi intensitate Iuminoast formeaz o franjat de interferenja. Dact intensitatea are valoare maxima sau minima, franjele corespunzitoare se numesc franje de ‘maxim sau franje de minim de interferents. Figura de interferent& cuprinde, alternant, franje de maxim gi de minim luminos. 26Breviar teoretic © Drumul optic al luminii printr-un mediu cu indicele de refractie m reprezinta produsut 8 =n-d, sau (=ned, Ca urmare, diferenta de drum optic intre razele de lumina care interfer’ in punctele de pe eeranul dispozitivului ‘Young este: (ar) = nr, 7) daca intregul dispozitiv se afl intr-un mediu cu indicele de refractie n.dac intregul dispozitiv se afla intr-un mediu cu indicele de refractie n © Conditiile de maxim si de minim de interferenta in dispocitivul Young: ~condifia de maxim luminos este ca diferenja de drum optic intr-un punet P sa fie aan n= 2k 2 —condiia de minim luminos este ca diferenta de drum optic intr-un punct P si fie: —localizarea maximelor pe ecran, —localizarea minimelor pe ecran, x GRD AD 2 2H 2.= lungimea de unda a luminii masurati in mediul in care se afld dispozitivul, numar intreg reprezintind ordinul maximului sau minimului de interferen(a, ‘D= distanta de la fante la ecran, 21 distanga dintre fante, unde Observayie: Dac’ dispozitival se aff femh a, tun mediu cu indicele de refractie n, inlocuind 2'=" in conditile de maxim, respectiv, minim luminos acestea devin: neAr=(Ar)= n-dr=(Ar)= 27Teste de fica pentru bacalaureat © Interfranja este distanta dintre dowd maxime sau doud minime luminoase consecutive: aD oe unde = Iungimea de unda specifica mediului in care se afld dispozitivul. aH © Suprafata de undé: este o suprafaya care contine puncte din mediul de propagare a undei care oscileaz’ in faza. inse simultan de perturbatie © Frontul de unda este multimea de puncte din mediul de propagare a undei care se afld la depairtarea maxima de sursi. Distribusia intensitatii luminoase pe ecranul dispozitivului Young f Interferenta in lumind alba cu dispozitivul Young produce pe ecran o suprapunere de figuri de interferenfa corespunziitoare fiecdrei lungimi de unda. Figura de interferenfa confine franje colorate difert. © Introducerea unui strat subtire (lama, film, pelicula) in calea unuia dintre fasciculele luminoase care interfer conduce la deplasarea figurii de interferenta spre acel fascicul De exemplu, daca se introduce o lama transparent& cu grosimea e si indicele de refractie n in calea fasciculului 1, atunci noua diferenja de drum optic intre razele care interfera este: Ar =r, -(4,-e+ne)=1,-7, en) reste nuld, apare o diferent de drum suplimentara, in consecina, in centrul ecranului, unde diferenta r, e(n= 1). Punand conditia de maxim, en) =k, ‘gisim noul ordin al maximului plasat in centrul ecranului, Figura de interferenfé are aceeasi interfranji, dar aceasta este deplasata in sensul fasciculului acoperit, depla- sarea fiind a= © Deplasarea sursei de lumina perpendicular pe axa de simetrie a sistemului conduce la deplasarea figurii de inter- ferenfa in sens opus. 28Breviar teoretic De exemplu, daca S se deplaseaza cu distanta y in sus, atunci in centrul ecranului, unde diferent nnuld, apare o diferenfa de drum suplimentar’ R, ~ R, reste Pundnd conditia de maxim: unde R= Vd? +0-y)', Very, ‘maximul central se va forma acolo unde este indeplinit conditia R+r,-(R, +r) Figura de interferenta are aceeasi interfranja, dar este deplasata in sens opus celui in care se deplaseaza S, noua deplasare fiind: Ax=k, Efectul fotoelectric extern Efectul fotoelectric extern este fenomenul de emisie a electronilor de catre un corp aflat sub actiunea radiafilor electromagnetice. © Dispocitivul de studin al efectului fotoelectric extern: arc electric fant filtru colorat sau cenusiu fereastra de cuart oe tub de sticla vidat {____—afafafafafa[a|’__-——— 29Teste de fizicd pentru bacalaureat @ Legile efectului fotoelectric extern Legea I: WK Intensitatea curentului electric de saturatie este direct proportionala cu fluxul radiagiei incidente, atunci céind freeventa acesteia este constant. @,>0,>0, U, U Legea II: eg th Energia cinetica a electronilor emisi este direct MM, M, Proportionala cu frecventa radiafiei electroma- gnetice si nu depinde de fluxul acesteia. E,=h-(v-v,) M,,M,, M,—metale diferite Legea Il: Efectul fotvelectric extern se produce numai dace frecventa radiatiei electromagnetice incidente este mai ‘mare sau egalé cu 0 valoare minimd, numita freeventa de prag si specificii metalului iradiat, Legea IV: Efectul fotoelectric extern se produce simultan cu iluminarea. @ Ipoteza lui Planck (1900) Emisia si absorbjia de radiatie electromagnetica la nivel microscopic se produce in mod discontinuu, in cuante de energie. Expresia unei astfel de portii de energie este: B=hey, unde f= 6,626 - 10° J- s este constanta lui Planck, v= freeventa radiatiei 1 Ipoteza lui Einstein (1905) Radiatia electromagnetics este constituité din particule numite fotoni, care sunt purtitorii cuantelor de energie, 8 Ecuatia lui Einstein a cfectului fotoelectric extern: h lucrul mecanic de extractie al materialului supus iluminai. +E, unde L 30Breviar teoretic @ Interpretarea legilor efectului fotoelectric extern Legea I: Legea HI: Legea IIT: Legea IV: Emisia unui fotoelectron este rezultatul absorbriei fotonului de catre electronul liber din metal, ~ Nea: ~ Ps V= const. Tous ~ Nesececmei ~ Neen Emisia electronului este rezultatul unui act individual de ciocnire foton-electron, prin care electronul este practic smuls din metal, pe care il pardseste cu energia cinetica: Ea(hv-L)~v Pentru a obfine efectul fotoelectric este necesard iluminarea metalului cu 0 radiatie de frecventa v> v, in caz contrar efectul nu apare. La freeventa de prag v,, energia cineticd a fotoelectronilor extrasi este nud. vee h Durata ciocnirii plastice dintre foton si electron fiind extrem de mica (10"'s), se poate afirma 4 iluminarea si emisia electronilor sunt evenimente simultane, © Caracteristicile fotonului: energia e=hev masa m=h-vie viteza masa de repaus m,=0 impulsul P © Tensiunea de stopare este tensiunea inversa ( 5+” la C si anod, Ea este 0 masura a energi "la A), care impiedica orice fotoelectron si ajunga la cinetice maxime a fotoelectronilor: unde e= 1,6- 10", C = sareina electrics elementar © Electron-Voltul, eV, este 0 unitate de masurd a energiei definita prin energia acumulati de un electron accelerat sub 0 tensiune de 1 V: TeV=1,6- 10-75. 31veTESTE DE NIVEL MINIMALTeste de fizicd pentru bacalaureat Testul 1 A. MECANICA Se considera acceleratia gravitationala g = 10 mvs’ |, Pentru itemii 1-5 scrieti pe foai de raspuns litera corespunzatoare réspunsului considerat corect. (15 puncte) 1. in figura aldturata este reprezentata dependenta forjei de tractiune care actioneaza FCN) asupra unui corp in functie de distanta pe care acesta este deplasat. Lucral mecanie efectuat pe ultimii 10 m este egal cu: 49 a, 1600 J; 30 b. 850; 20 ©. 4003; 4.1005 Gp) 10} 0 10 20 30 40 dm) 2. Un ghepard aleargi cu viteza de 72 km/h timp de 10 s. Distanta parcursé de ghepard in acest caz este: a. 720m; b. 200 ms , 100 ms 4.16 m. Gp) 3. Dintre marimile de mai jos, marime fizicd adimensionala este: a.puterea;——_b. forta; c. energi 4. randamentul Gp) 4. Simbolurile unitatilor de masura fiind cele utilizate in manualele de fizici, unitatea de misura in S.I. a forfei poate fi scris& sub forma: a. kg-m* Gp) 5. O piatra, cu masa de 1 kg,se desprinde dintr-o stinca si cade liber, de la iniltimea de 5 m fafi de sol. Dac se neglijeaz frecarile cu aerul, atunci viteza pietrei in momentul in care loveste solul este egala cu: a. 10. m/s; b.8 mis, 5m 4.4 mis, Gp) b, kg-m?-s; fe. kg-m-s*; d. kg-m- II, Rezolvati urmatoarea problem: (15 puncte) lada, avand greutatea G = 20 N, este trast pe suprafafi orizontali cu vitezA constanti, sub acfiunea unei forte orizontale F. Coeficientul de frecare la alunecare dintre lad& si suprafaja orizontala este = 0,2. Calculai: a. masa zi; b. valoarea fortei de frecare Ia alunecare dintre lad& si suprafafa orizontala; ¢. valoarea forjei Fs 4. accelerafia lizii, dact miscarea acesteia are loc tot pe suprafaja orizontala, iar asupra ei actioneaz’ o fort orizontala de dou ori mai mare decat F. Ill. Rezolvati urmétoarea problema: (15 puncte) Dintr-un turn, cu inaljimea h = 20 m este lsat si cada liber o bitd metalica avand masa m= 10 g. Considernd neglijabild frecarea cu aerul si energia potentiala nula la baza turnului, calculafi a energia potentiala maxima a sistemului bila-Pamént; b. energia cineticd maxima a bilei; c. inaltimea, faté de baza turnului, la care energia cineticd a bilei este egal cu energia potentiala a sistemului bilé-Pamant; 4, lucrul mecanie efectuat de greutatea corpului, din momentul in care bila cade liber pana end aceasta atinge solul, aplicénd teorema de variatie a energiei potentiale a4 és 4Teste de nivel minimal B. TERMODINAMICA Se considera: numirul lui Avogadro N,, = 6,02 - 10” mol, constanta gazelor ideale parametrii de stare ai gazului ideal intr-o stare data exist relatia: p V= v- RT. 8,31 J-mol! + K*. intre 1. Pentru itemii 1-5 scrieti pe foaia de raspuns litera corespunzatoare raspunsului considerat corect. (1 puncte) 1, Ciclal de functionare al motorului Diesel este format din urmstoarele procese termodinamice: 1. dou adiabate, o izobara gio izoterma; —_b. dou adiabate, o izobara si 0 izocora, ¢. dou’ izoterme, 0 izobari si o adiabata; —d. doua izoterme, o izobari si o izocor’. GP) 2. Volumul Val unui gaz dints-o incint® inchisa, in functie de numarul de molecule N, volumul molar ¥;_ si numé- rul lui Avogadro N,, are expresia: NOV aV=N-V ON, bVENK NG: V=NTVAN dem Gp) 3. Un gaz aflatintr-un cilindra inehis, cu pistonul blocat, este incdlzitastfel ineat variagia energiei interne a gazului ajunge la valoarea de 200 kJ . Caldura absorbita de gaz in acest proces este: a. 200 kd; b. 150 KJ; ©. 100 kl; 4. 50 Ki. Gp) 4, Simbolurile marimilor fizice si ale unitiilor de miisura sunt cele utilizate in manualele de fizica. Unitatea de rasur in 8. a mrimii fizice exprimate prin produsul p-yt-R™-T~ este d. kgt-m” Gp) ‘5, 0 magind termica ideal functioneaza dupa ciclul Carnot; masina produce in timpul unui ciclu un Iucru mecanic de 6 Ki si cedeaza sursei reci o caldura de 2 KJ. Randamentul ciclului este: a, 25%; b.37,5% ©, 50%; 4. 75%. Gp) akg'-m'; — b kgem’s fe. kgem?; IL. Rezolvati urmatoarea problema: (15 puncte) Pentru studiul unor gaze moleculare se utilizeazi doua baloane de sticla de volume V, = 2 1, respectiv V,=4 1, aflate la aceeasi temperaturi 1=27°C. Primul balon confine o mas& m, =1 g de azot molecular (j,=28 g/mol), iar al doilea vas confine o masii m, =1,6 g de oxigen molecular (1, =32 g/mol). Calculat a, numarul de moli de azot; b. numarul de molecule de oxigen; ¢. presiunea gazului din fiecare balon; 4, masa molat medie a amestecului omogen de gaze obtinut in urma conectarii celor dowd baloane prin inter- ‘mediul unui tub subfire, de dimensiuni neglijabile IL, Rezolvati urmatoarea problemé: (15 puncte) int-un cilindru cu piston, de volum F,, se aflé mol de gaz biatomic (C, =5R/2) la temperatura inigiala 4,=27 °C i presiunea de 8,31 ori mai mare decat presiunea atmosfericdp, =10° Pa. Gazul este supus urmatoarelor procese termodinamice: + 1-42: dublarea volumutui prin incailzire la presiune constant’; + 2-43: miegorarea presiunii pana la jumatate din valoarea initiald prin destindere la temperatura constantd. Cunoscand ca In 2 = 0,693, caleulati a. presiunea, volumul si temperatura pentru starile de echilibru termodinamic 2 si 3; , cildura totala primita de gaz; ¢. variafia energiei interne in procesul 12; : d. lucrul mecanic total efectuat de gaz asupra mediului exterior. 38Teste de fizic8 pentru bacalaureat C. PRODUCEREA SI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU |. Pentru itemil 1-5 scrieti pe foaia de raspuns litera corespunzatoare raspunsului considerat corect. (15 puncte) 1. in figura alaturata este reprezentaté dependenfa intensitifii curentului ce stra- (mA) bate un conductor in functie de timp. in primele dowd minute, sectiunea transversalaa conductorului a fost strabatuti de o sarcing electric& egal cu: 400) T a. 96 C; b.80C; 300] 24; 1,6. 3 ©) 500 2. Rezistivitatea electrica a unui conductor metalic la 0 °C este p,, iar coeficientul 199] termic al rezistivitati este 0., Rezistivitatea electrica p a conduetorului la temperatura Lit Ji, ¢ poate fi exprimata din relatia: O71 23 4 cmin) a. p=py(l+a-0); Gp) 3. Patru rezistoare identice, cu rezistenta electric de 100 ©, sunt conectate in paralel. Rezistenfa electrica echi- valenta corespunzatoare gruparii paralel este egal cu: a. 400 0; », 200.0; ©. 1009; 4.250. Gp) 4. Simbolurile miimilor fizice si ale unitatilor de Asura sunt cele utilizate in manualele de fizicd. Unitatea de p= py-ats masurd a marimii fizice exprimate prin produsul U-R™ este: a W; dV; ed; aa. Gp) 5, Un bec electric are urmiitoarele valoti nominale U = 220 V si P=40 W . Rezistenfa becului in timpul funcfio- narii la parametri nominali este egala cu: a. 8800 2: b. 1210.9 ©. 12195 4, 25.9. Gp) II. Rezolvati urmatoarea problema: (15 puncte) in circuitul electric a cdrui schema este reprezentata in figura aldturatai se cunose ease tensiunile electromotoare E,=4,5 V si E,=9 V, rezistentele interne 7, =0,5.0 si tf tk .5 Q, precum si valoarea rezistentei circuitului exterior R=11,5 2. 2 ky, L_/ Cateutati 4 enfa interna echivalent& a grupaii celor dou surse; b. intensitatea curentului prin rezistorul R cind ambele intrerupatoare sunt R deschise; iderea de tensiune pe rezistorul R cénd intrerupatorul f, este deschis, iar intrerupitorul £, este inc 4. intensitatea curentului prin circuit / cand ambele intrerupatoare sunt inchise, Ml, Rezolvati urmatoarea problema: (15 puncte) Cu ajutorul a doua rezistoare, avind rezistentele electrice R= 8 Q si, espectiv, R, =2.Q, se poate realiza o gra- pare serie sau 0 grupare paralel. Aceste grupati se conecteazii pe rand la bomele unui generator electric. Se constata c€ puterea dezvoltata in circuitul exterior este aceeasi in ambele cazuri. Calculati a. rezistenta intern’ a surseis b. randamentul circuitului pentru fiecare grupare de rezistoare; ¢. tensiunea electromotoare a sursei, dacd aceasta furnizeazA puterea 2 =2 W rezistorului R,, conectat singur la bornele surs d. intensitatea curentului de scurteircuit al sursei, 36