Prolog Cita spontaneitate gi cit conventionalism exists in poezia barbiand? In jurul acestei intrebéri — sia problemelor pe care oa le ridicd — se structureazi cartea de fata. Cici, desi literatura a incetat si fie privind de corifeii sii ca domeniu al sinceritatit absolute, exista inc’ cititori care 0 recepteaz’ ast- fel. Pe de alti parte, vom yedea ci, in ciuda canoanelor poe- ice pe care si le-a impus succesiv, Jon Barbu -a exilat com- plet confesiunea din poeziile lui, Biografii scriitorilor au indeobste obiceiul de a vedea in ifaptcle de vias elemente anticipative pentru oper, precoci- ratea impunindu-se ca reguli cvasigenerala. La Ion Barbu, lucrurile s-au petrecut (excepyie facind Gerda Barbilian ', ci- ia fi datorim informayia referitoare Ja biografie) altfel : lopera a fost privitd prin prisma anecdotelor verosimile (une- ri si adevarate) despre excentricul profesor de mavematici. a cum ciclul Joc secund a impus viziunea de ansamblu asu- lpra poctului, stabilindu-i efigia literari, excentricitatile de aturitate §i senectute si-au pus amprenta asupra personali- Iatii, legenda ajungind si concureze opera, Bariera ermetis- wului poetic a fost ocoliti prin frunzisul de anecdote. / Desi acest eseu este dedicat operei literare a lui IoA Bar- bu, am pistrat in permanenta identitatea empiricd a omului ian, Jon Barbu. Amintiri, Editura Cartea Romaneasci, Bucu-Latenfele matematice iu, cele dou’ pasi fnceput : fn ps fost un literat diletant ci, dimpotriva, preocuparile lierane ‘aflau pe primul plan, In Nota asupra lucririlor st cru) mera Ton Barbu reali e, Scrisorile citre Tudor Vi- la .Gazeta Matematica, an incepe si fie publicat mai fecund in i (anumai matematicile mi fericesc* etc.) ale prof au facut si se vadi uneori in poezia barbiand 0 tate complementari matematicilor. Dar fn cazul une ast de personalititi pluripolare, optiunile succesive nu aveau mic anormal si cameleonismul aparent este expresia ita vreme cit a semnat Ion Barbu — si mi g primul rind la perioada 1919—1930 — a fost fn 1d Ion Barbu. In treactt fie spus, relatile ca mater , opera stiintifici a lui Dan B, 3 in 1927 i insist asupra lor pentru ci sin rogramatic_al_confesi st eeea ce sctia Yon Barbu. Prompt in entuziasme si clanuri, detest la germani i impede", avind intuigia, compen- nal. Se , ca si Emi- rurile cu ceilalyi, cu 0 propensiune va- contemplativ contactele cu literayii nu s-au rarie dupé tip din 1930. tangent cu Eminescu !) pe lcd in Hamburg, pe la 1400 5 ar Yuntrice, ‘exe popul “duce [a rezultate nefaste pentru biograf. je in proportie de 2/3 feminin’. In aceasti Ge Pa. 8TELAT asia Papadat-Bengescu, Bucutss hreanu si Ton PillatDin cok Byroa, Tenay- ceu, Parmenide, Arghesi Breton iA‘ si eneticile de agrea gemuril .du-i exclusiv cele pentru el ,pitrata patric lovinescian) ; chiar in acel an, poetii = relui poet baroc. De ce intereseazit toate acestea ? decit aceasta sau prin negare (In acest rezulti alte convent ‘urma caz,Barbu exprimi 0 ati- ce +a schimbat _seasal ‘alunecirii - ae seer ress (sfirgesce, epuizeazi) : " : eovealet fo oe Ascuns, cum numai marea a. fa Ametafora ti apf; care Concepin} rare, Barbu vedea fn’ artior 9 rea de a organiza imaging poctul recreeasg al obicciveari in meet ers. Semoalez, tn parenteatt are je aici — aparenta lips’ a__spontan 1, in Integral anteza, si remarcim c& Ion Barbu imp cit a creaut in posibilitijile ef preot, a refuzat si poet ; in ierarhia lui, Savantul era, torusi, cu dou mai sus our apare drept »Paj al Ven 1 este negat de poet: scopelaer te ae 1 pare (I1) din Ritmuri... este cea mai ironi sonia merge” pind la sarcasm, Caricivura”cu- poezia Un personai = un nou Paracelsiis i. generale, are ea cviatriin able wad aca primul, si savantul cu simturi atrofiate — Noul Paracelsus ilustrearS, caricatural, pericalul Barbu procedase scacerbirii afectului faze succesive ale cunoasterii, “inaintind in spiralis $i fiecare un simbol astral" (N. Manolescu, Metamorfozele P.L,, Bucuresti, 1968, p. 103). Ceea ce nu s-a sublit este ci poctul vorbeste in fond doar de ultimul stadiu, gurul pe care il accepti ; pe celelalte le amintegte numai tru a le demasca. $i sin Primul ar fi stadiul ‘) pus, in Ritmuri pentrw ni necesare, emul Venerei. Chiar in acest poem posibilitatile acestel ‘cacerbinii intelectului, In Poezia lenese Sralog, subliniind caracteral aberant alo virtual care La pindit si pe el? Oricum, este , cu peri cert ok primele dou stadii apar spre a fi negate si in acelasi(Panteioe Soarelui werde si ne dea. | stadii ale cunoasterii pentru cunoasterea extatic’ a in’ conferinga despreDL, yas NS a” tatia noastrd are aj repudiazi acele metafore venite dig placiti. Ea cere i ati, O posesiune, — aceas dent, ea comporta grade, dupa cm la sirutul apolinar la despersonali at de procedeaza prin aliturare ci prin Incl corgenizare. Ideea trebuie si fact wn corp mai un act spontan de simpatie sa jnate creatoare (Poe ypus tn si mai_puternic, efort vied crearoare vor apirea si alte cea mai interesanti este cjudecatS curem faicea s& ie sinceri. Se reducea, aby + 9e 0 poezie in 1929, fi apiirea ca Ton Barbu). Aceasta poezie care, apoczie depre- iad unei alte epoci, este taxati drept 33 meie__ permanent, Pi viinism® (Pro dome). in poezie, ce proprici mars (opera de ath). ears” (OTE OT age OR i 127). Inte- nreror am aries i viz iva a pastrat variame ugor depistabile in woatd creagia barbian’. ‘evoluat continu (niciodatd ju) este modul Dar acest mod influenteazd si geneza vizit canilor sti — neginds-si yo Barbu ajunge_ s# deridevar artistic. Nu © vorba Jevitabil discursiva, nici coltarea expresei at : i portat Ia ce ? Purem urmari in opera "e ale creatiei Jiterare geniale fi arta de a judeca bine t ire, parafrazindul pe’ poet, par a — ALBA 22 F (ici naive, Peneficiard @ cercetirilor F 36i er ee, eSsia dezide Tio ezideraty dup 1920 si x Sa se ingele, ae cidului i nteleotual c2f@s crycat Sane ae sete “Jeliberat confesiune terior, muaayindyd, we, Memot deziderar wjost, el a practicat interesant ‘ara lui Dan Barbilian) 2 stice constant reprimase, Novi este asadar nu mani- serepanta aparenti inrre poet gi ma- ceanison dpa, Brora din 1940 (Not aswpra bueririlor semnata : Da jarbilian) sta are lterari_ egal at colegi de licew, tn 1940 (evocarea profesorului Ton 45semniilor este cea Sporadic, rinduri_ spumoase ded i “i evocarile unor persor precum Aurel Angelescu si i mama poetului, seri 1 ream dus si ne-am pl a7(or fi lan ot were, vecinic, Barbu." Trebuie sf fers — rd la Basbu — seni sublink in tinerete ~ sentimental 1 acatd serisorile cltre Vian Fabulatia Feringa constant de 3 refZa confesiu- a voi vorbi pe larg in capixolul ur- despre aceas jatar si in volumul tipirit) + 1X la ele in Index-ul confesive in poem de freevente erau, incit autorul vi as ncaa tS bservi gor tentaia. const etn noe a moe 2 mae ulti coavinge @\ I se refer 7ya. perma rebate cSutati_in tending ee si a Fgeosl tl 3 ! care barbiene 63cul (eat re de id pe Tebow, rebe eal ef “anisral 7a Trial indica doud cdi de mascare aaogg = 2 aa lal Ta_simbalt A Ainboluc 9 imaginares de ecizare barbian; pirat aurocomunic [iggular niu este vorba, ci de un eu generic,_necon! ie poezia Inecatul.flagrant prima it descriptic irises impersonal N JaLemn int (unde preves tunei icoane vechi), ochiul care »¥ uri® — este disi- (conceptul, le tip spe- comuni~ priveliile inveneate ale Jui B. Fundoianu). Gradul ralitate spre care autorul a i find aici eufos rispuns si cult discutatel probleme mi de manifestare Supraindividvals. Ermetisinul expresia prin excelent ji |, adivulgi* tehnica spi cst Pe barbiene trebiie raportat al eufooia din : in periodic spire: .dMamttin tare, | Spexia fa volun si_un_ermerism de 5 tr-ua pod albastra’) : : spat aceasti_ tending (nu Tn00t- 70 A : a Aa 23