{CS 91.100,20 IRS STANDARD ROMAN SR EN 932-1 Noiembrie 1998 Indice de clasificare H 12 INCERCARI. PENTRU DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE AGREGATELOR Partea 1: Metode de esantionare Test for general proprietes of aggregates - Part 1: Methods for sampling Essais pour déterminer les propriétés générales des granulats - Partie 1: Méthodes d’échantillonnage APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 17 iunie 1998 ‘Standardul European EN 932-1:1996 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA Prezentul standard este identic cu Standardul European EN 932-1:1996, Incerc&ri pentru determinarea caracteristicilor generale ale.agregatelor - Partea 1: Metode de ésantionare This standard is identical with the European Standard EN 932-1:1996, Tests for general proprietes of aggregates - Part 1: Mathods for sampling La présente norme est identique 4 la Norme européenne EN 932-1:1996, Essai pour déterminer les propriétés générales des granules - Partie 1: Méthodes d’échantillonnage DESCRIPTORI TIT | — Agregat, esantionare, prob’, aparat de esantionare, marcare INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. Jean Louis Calderon 13, 70201, Bucuresti, 2, Romania, ‘TP (401) 2107401; (401) 2113296, TF (401) 2100833 GIRS Roproducerea sau villzares integral sau pared « prezertu standard In orice publica gi prin ovis procedeu (tectonic, mecenio, fotoooplere, ictfilmare ete. ete intezish deck mu exist acordl sors al IRS. Ref.: SR EN 932-1:1998 Editia 1 Pagina oxasadin spicata Saad FulTenC0 View | 2003-204 ASRO & Bl Projet StarePREAMBUL NATIONAL Prezentul standard reprezint& traducerea versiunil franceze a EN 932-1:1996. ‘Standardele roméne tn vigoare care contin prevederi privind terminologia pentru descrierea petrografica simplificaté sunt: STAS 662-89 Lueriri de drumuri. Agregate naturale de balastier’3 STAS 667-97 Agregate naturale $i piatr prelucraté pentru drumuri. Conditii tehnice generale de calitate STAS 1687-76 Agregate naturale area penvubetoane ! martre cu ant! mineral SR 2246:1996 Piatra spart& pentru balastarea liniilor de cale ferat’ STAS 2386-79 Agregate minerale usoare. Condifii tehnice generale de calitate din zgurd expandatd pentru betoane usot STAS 8177-68 Agrega Fata de prevederile privind luarea gi pregStirea probelor de agregate (esantionarea) care sunt specifice agragat functie de natur’, utilizare gi granulozitate, prezentul Standard “European reuneste metodele de prelevare inclusiv din stocuri si care sunt destinate aplicarl in construc civile. sducere a egantioanelor agregatelor care provin de a livrari, de la instalarille de preparare gi tratare, Intrucét marimea probelor este detorminatd do folul si num8rul Incerc8rilor previzute In standardele romane in vigoare, se vor aplica prevederile din standardele corespunzStoare. Pentru urmitoarele standarde europene si internationale la care se face referire in toxt, exist corespunzatoare: prEN 932-5 Incercari pentru determinarea caracteristicilor ‘generale ale agregatelor - Partea 5: Echipamente comune $i calibrare prEN 1097-3 i Incerctri pentru proprietisi mecanice gi fizice ale agregatelor - Partoa 3: ' Determinarea densitiii aparente gi a golurlor 1OT SISO 1988:1996 Cirbuni gi ignigi dur. Egantionare Cirbuni. Luarea probelor ' 10 3082:1987 oT Minereuri de fier - Egantionare prin prelevare 41 preparare de probe probelor elementare si Pregitires probelor. Metoda mecanicd Proiectele de standard pr EN 932-5 gi pr +: 1097-3 se utilizeaz impreund cu prezentul standard. Pagina exresa cn splat Sundar FuTCO Vow (2) 2008-200 ASRO 8 Be Prot Sours indarde romaineEN 932-1 STANDARD EUROPEAN NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM. EUROPEAN STANDARD August 1996 ICs 91.100.20 intioniare, marcare Descriptori: Agregat, egantionare, proba, aparat d Versiunea romans INCERCARI PENTRU DETERMINAREA CARACTERISTICILOR ‘ GENERALE ALE AGREGATELOR - PARTEA 1 - METODE DE : ESANTIONARE : Essais pour déterminer les proprietés Prafverfahren for allegemeine Tests for general properties of générales des granulats - Partie 1: Eigenschaften von aggregates -Part 1: Methods for ‘Méthodes d’échantilionnage Gesteinskérnungen - Te ‘sampling Probenahmeverfahren i Prozontul standard reprezint® versiunea romand a Standerdului European EN 932-1:1996, Standerdul a fost tradus de IRS, are acelasi statut ca si versiunile oficiale gi a fost publicet cu permisiunea CEN. Prezentul Standard European a fost adoptat de CEN la 1996-07-26. Membrii CEN sunt obligati si respecte Regulamentul inte CEN/CENELEC care stipuleaz conditille tn care prezentului Standard European i'se atribuie statutul de standard najlonal, f8r’ nici o modificare, Ustele actualizate gi raferintele bibliogratice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obsinute pe bazé de cerere citre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Prezentul Standard European existd tn trei versiuni oficiale (englez6, francez4, german&). O versiune in oricare alta limb’, realizatd prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, tn limba sa nationala gi notificaté Secretariatului Central, are acelagi statut ca gi versiunile offci lle nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvofia, Finlanda, Olanda, Portugalia, Membrii CEN sunt organi Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegi Spania gi Suedia, CEN Comitetul European de Standardizare ‘Comité Européen de Normalisation Europtisches Komitee fOr Normung European Committee for Standardization ‘Secretariat Central: str. Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©-1996 Drepturile de reproducere rezervate membrilor CEN Ref, EN 932-1:1996 RO Pug oxrsa in apscaa Sardar FuTentO Vew (2) 2009-200 ASRO 8 Be Projet SowersSR EN 932-1 CUPRINS Proambul oss. sess ee ee 1 Domeniu de aplicare 2 Referinge normative... 2.6. sceseeeeeeeee 3 Definitit peers 4 Principli de egantionare . reece 5 6 5 Masa si numfrul probelor globale gi ale prolevarilor...... 6... 6 Program de egantionare ......-... 3.0 7 Aparatura . . 8 Proceduri de esantionare .. 9 Reducerea probelor ..... teeter ee eee tenes teeta e een ee nn eneeee teenies 19 10 Marcare, ambalare si expediere probe . .... eqoo See eee eeetn tO) " 11 Raport de egantionare ‘Anexa A (Informativa) Exemple de echipament pentru egantionare si reducere a probelor . Anexa B (Informativa) Masurarea abaterii egantionairi Anexa C (Informativa) Exemple de metode de egantionare din stocuri conico Jeatorii pentru alegerea la Intamplare . .. . ‘Anexa D (Informativa) Utilizarea tabelului de numer ' Anexa E (Informativs) Bibliografie ... 1.6... Pagina oerana dn apa Sandra Fun View 2} 2003200 ARO Bl Projet SoPere* SR EN 932-1 PREAMBUL Prezentul Standard European a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 184 “Agregate” al cBrui secretariat ‘este detinut de BSI. ‘88 capote statut de standard national fie prin publicarea unui text identic, tie Acest Standard European treb r toate standardele nationale tn contradictie trebuie anulate col prin ratificare, cel tArziu tn februarie 1997, taralu tn februarie 1997. Prezentul standard face parte dintr-o serie de standarde de Incerciri ce se raferdila determinarea caracteristiclor ‘generale ale agregatelor, enumerate mai jos. - prEN 932-2 Incereliri pentru determinarea caracteristicilor gent agregatelor - Partea 2: Metode de reducere a probelor pentru laborator EN 932-3 ‘Incerctri pentru determinarea caracteristicilor generale i Desoriorea petrografica simplificata ‘agregatelor - Partea 3: agregatelor - Partea 4: prEN 932-4 — Incercdri pentru determinarea caracteristicilor generale Sistem cantitativ si calitativ pentru descriere si petrografie! prEN 932-5 — Incerc&ri pentru determinarea caracteristicjor generale ale agregatelor - Partea 6: Echipamente comune gi calibrare ‘agregatelor - Partea 6: prEN 932-6 Incerciri pentru determinarea caracteristicior generale Definigile repotabilitsti $i reproductibiltagit prEN 932-7 Incerc¥ri pentru determinarea caracteristiclor generale ale agregatelor - Partea 7: Criterii de conformitate pentru rezultatele Incerctritor” Motodele de Incerciri referitoare la alte caracteristici ale agregatolor sunt stabilite in paryile urmétoarelor ‘standarde europene: EN 933 _Inceredri pentru determinarea caracterstclor geometrce ale agregatelor EN 1097 Incerctri pentru determinarea caracteristicilor mecanice #1 fizice ale . 1 agregatelor . EN 1297" Incerciri pentru determinarea caracteristicilor termice gi alterabiltatit |. Sgregatelor EN 1744 Tncerc&ri pentru determinarea caracteristicilor chimice ale agregatelor Conform Reguiamentului Intern al CEN/CENELEC, urmitoarele qari sunt obligate s& pund tn aplicare acest ‘Standard European: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islands, Italia, Luxemburg, Marea Britani Spania gi Suedi Pagina oxesa din spate Sun FuTe%CO Vow (2) 2008-208 ASRO A BU Projet Sots‘SA EN 932-1 1 DOMENIU DE APLICARE probelor de agregate, care provin de la Prezentul Standard European stabilagte motode ce permit prelevar livrdri, de ta Instatatille de preparare gi de tratare, inclusiv din stocuri medi 88 fie reprezentativ’ pentru caracterist Obiectivul egantionairii este obtinerea unei probe global ale fotului. jemenea, pentru a obfine prelevari pentru pregitife tabilite In prezentul standard sunt necesare, d Sunt prezentate, de asemenea, metodele de reducere a probelor. stabilite tn prezentul Standard European se bazeaz pe procedurile manuale. Este, de asemensa, procedeul mecanic sau automat de egantionare $i reducera a egantioanelor. Criterille pentru proiectarea si evaluarea aparatelor corespunztoare sunt prezentate in anexa A. Metodele stabilite tn prezentul Standard European sunt destinate utiliziri in domeniul constructillor civile. 2 REFERINTE NORMATIVE contine, prin referingS dataté sau nedatat8, prevederi din alte publicatii. Aceste referinge normative sunt citate in locurile corespunzitoare din text si publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referingele datate, modificdrile $i revizuirile ulterioare ale oricéreia din acaste publicatii nu se aplic& acestui Standard European decat daci ele i-au fost Incorporate prin modificare sau revizuire. Pentru referinjele nedatate 0 aplic& ultima editie a publicatiei 1a care se face referire, * Acest Standard Europe prEN 932-5 _Essais pour déterminer les proprétés générales des granulats - Partie Equipament commun at calibrati ration 3 DEFINITU Pentru utilizarea prozentului Standard European se aplicd urmatoarele definisi: 3.1 lot Cantitate de productie, cantitate de livrare, cantitate de livrare partiald (IncBrc&tura unui vagon de cale forats, Inelrcdtura unui camion, incBreBtura unui vapor) sau stocul fabricat o data, in condipi presupus uniforme. NOTA - In cazul fabricetiei continue, se considers un lot cantitatea produsa tntr-un interval de timp determi 3.2. prelevare aparetului do Cantitate de material preleyat dintr-un lot, printr-o singur& operé 3.3 proba global Reunirea prelevarilor. 3.4 proba reprezentativa Proba global obginut’ prin reunirea prelevarilor conform unui plan de egantionare, ce confers probetilitatea reprezentativitayii dintre proba si lot. Pagneoxese in aplcataSancd FuTenC Vow (2) 2008-204 ASROE Be Projet SteeSR EN 932-1 3.5 subproba Probl obfinut& din preleviri sau dintr-o probé globald printr-o procedura de reducera, 3.6 probé de laborator laborator. Proba redusi, preluat& dintr-o probs global8, destinata Incercatilor d 3.7 operator de esantiona Individ, grup de indivizi ce lucreazii tn echip’ sau organism ce preleveazs In mod obignuit probele. 4 PRINCIPI DE ESANTIONARE 0 egantionare precum si un transport de probe corespunzatoare si Ingrijite sunt condifi prealabil rnalize ce conduc la obtinerea de rezultate fiabile. Folosirea corect& a'aparaturil specifice tmpiedic& falsiticarea esantiondii; Se reduc, la un nivel acceptabil, absterile egantiontri, produse de eterogenitatea lotului, dact s procedeaz$ la un numar suficient de prelevir. Dac8 agregatul este omogenizat prin procedee de productie, poate fi reprezentativa pentru lot o singur& prelevare Prelevarile trebui ntamplare din toate pargilelotulul pe care se considerd c8 tt reprezint& proba global. ‘Agregatele asupra c&rora nu se poate efectua nici o prelevare elementar& (pentru c nu este accesibil sau din alta ratiune practic&) nu ‘considerate c& apartin lotului reprezentativ prin proba globeld. Astfel, dack Prelevitile provin din agregatole descZrcate dintr-un siloz, proba globalé reprezints agregatele descircate, dar nu gi pe cele care rman tn COperatorul egantionarii trebuie informat asupra scopului esantionérii, & MASA SI NUMARUL PROBELOR GLOBALE §1 ALE PRELEVARILOR Masa probei globale trebule calculatd jindnd seama de natura gi de numarul incerciiior, de dimensiunes agrepstelor s! de masa volumici a lor. Dack este necesard efectuarea unel Inoercéti pe prelevari separate gi nu sarpesbe global, trebule calculeté masa prelevarilor pornind de la aceiagi paramotrl ca mai sus. Numbrul de releviri ce constituie proba globalé trebula ales pe baza experimentelor anterioare de egantionare de agregate similare, ce provin din conditi de fabricatie asemanstoare, Aceast§ experionti, de preferat, trebuie bazatd pe rezultatele rapoartelor de Incercare, NOTA 1 - Se recomand’ ca masa minim& e unei probe globale s8 se calculeze folosind relatia urmBtoare: M=62,/0_ In care: M_ —_oste masa probei, tn kilograme: D _ este dimansiunea granulei maxime, tn milimetr; Py este masa volumic’ in veac, In megagrame pe metru cub, determinati conform cconditilor din prEN 1097- NOTA 2 - In anexa B se indict 0 proceducd pe care producatori o pot utliza pentru 8 veritica dacé numBrul de preloviri pe care le efectueazs este corespunzator cu produsele si procedeele lor. 6 PROGRAM DE ESANTIONARE ni, jin&nd seama de miirimea granulei, de natura Un program de egantionare trebuie pregatit inaintea esa Pagina ease cn aplata Sunder FuxsCO Vw) 20082004 ASRO Bh Prec varsSR EN 932-1 i marimea lotului, de circumstantele locale gi de scopul egantionérii, El trebuie s8 cuprinda: + tipul agregatului; = scopul egantioniirii cu o list a caracteristiclor de masurat; + identificarea punctelor de esantiona = masa aproximativa a prelevitilor; = numsrul de prolevari; jaratura de egantionare de utilizat; + metodele de egantionare gi de reducere a probelor cu referire la capitolele din prezentul Standard European; = marcarea, ambalar ‘i oxpediorea esantioanelor. 7 APARATURA Toate aparatele trebuie si fie conform proscriptilor generale din prEN 932-6. tura de utlizat pentru esantionarea sireducerea NOTA 1 -In anexa A sunt prezentate indicatii generale ceferitoare ta ap probelor. In toate cazurile, timea w a deschiderii aparaturi utllzate pentru egantionare nu trabuie s& fie mai mic’ decat de trei ori cea mai mare dimensiune a agragatelor din lot gin nici un caz mai mic& de 10 mm. NOTA 2 - Aceleagi prescripti se aplicd dimensiunilor indicate pe figuile anexei A. indicat th anexa A. Echipamentul de utiizat pentru reducerea probel este, de asemene: NOTA 3 - Este itotdesuna posibild utlizarea si a altor modele, in masura In care ele respects dimensiunile principale de lajime side lungime a deschideritsicand pot fi utlizate dispozitive la apicarea metodelor de egantionare din capitolul 8 sau ‘a metodelor de reducere tn capitotul 9 8 — PROCEDURI DE ESANTIONARE 8.1 Generalitasi Trebuie respectate reglementiril ce se refer la securitate $i ergonomi NOTA 1 - Metodole de egantionare implica inevitabil 3 operatoriltrebuie £8 lucreze tn apropiorea instalatilor de tratare 2 vehiculelor mobile. Se recomandé ca aceia care planiicd si executd esantionarea 58 lucreze strans cu directia tehnicd 2 fabrici, pent a garanta respectarea regullor de securitate & muneil NOTA 2 - Este indicat ca agregatele si fie, de preterat, esantionate fie de pe o bands transportoare la oprire, fie de pe fuxul materialelor in migcare. Este indicat ca prelevérile 53 se efectueze la intervale regulate, din loturile in migcare. ctarea principiulul de prelevare a intamplare din toa ‘Aceastd metod® trebuie deci ovitatd NOTA 3 - Esantionarea din stoc prezentata'. v.< face dificil res pail lotului, deoarece sogregarea poate antre:.2 0 eroare sistematica de esantionar daca este posiil, Pentru materiale tn migcare, nu trebuie folosita esantionarea manualé cu lopeti. aga ocrun inact Standard Fun View) 200-2004 ASRO 8 Be Pit SobreSR EN 932-1 8.2 Egantionare de pe benzi transportoare la oprire NOTA 1 - Este cazul sf nu se tnceapa esantionarea decét dup8 0 tncercare preliminard, pentru a garanta ck posit nereguit de tnceput nu antreneaza erori tn probe. te la acelasi punct de egantionare. Materialul de la fiecare prelevare trebule 38 Toate prelevérile trebuie facut sald completa a benzil transportoare. provin’ dintr-o sectiune trans (a se vedeo A.2) pentru a separa materialul care trebuio $8 ‘de esantionare se poate folosi olopats sau o placd de tabla ul rSmas pe banda transportoare. Este necesar ca lungimea jului ce trece pe banda sau ca masa minima NOTA 2 Este indicat 8 se foloseascd cadrul de egantionare ( constituie prelevarea fn punctul de egantionare. In locul cadrul pentru separarea prelevari, la flecare extremitate, de material Scesteiprelevlri s& corespundd cu aproximativ de tei or lajimea fluxvlui material 38 se calouleze cu ecuatia din capitolul 5. ; 8.3. Egantionare la punctele de descarcare a benzilor transportoare gi a jgheaburilor mobile NOTA 1 - Aparatura mecanicd constituie modul cel nai practic de prelevare a probslor la punctele de descarcare a benzilor transportoore sau a jgheaburilor mobile. Este indicat s8 se evite, m masura posiblluli, egantionarea manuald,jinand seame totodats de erorile cat si de pericolele care le implica. Durata total a egantiondrii trebuie imparyitd intr-un numar egal de intervale, iar prelevarea trebule fécutd la 0 pretevare trebuie efectuat’ prin deplasarea vasului de esantionare, adic a cutiei de egantionare (a se vedea ‘A.4) dupa o migcare uniform’ tn curgere, verificand ca s& fie Interceptatd tosta sectiunea transversalé a suvoiului. NOTA 2 - Daci este cazul, nu se incepe egantionarea decat dupd o incercare preliminara pentru a garanta ¢& nereguile posibile de inceput nu duc la erori tn probe. NOTA 3 - Egantioanele pot fi prelevate, de asemenea, prin aceeagi metod, Ia iesirea dintr-un ciur. 8.4 Egantlonare agregate transportate pe cale pneumaticl Egantionarea din transportul pneumatic trebuie efectuatd in modul indicat la 8.3 cu ajutorul unul echipament de egantionare instalat de etre producstor. Echipamentul de egantionare se bazeazi, 1n principal, pe jul derivatioi care trebuie proiectat astfel tncat tot fluxul de agragate 68 poatd fi Intrerupt, pentru a dirja prelevarea spre derivatie. 8.5 Egantionare de agregate ambalate In cazul tn care, agregatele sunt ambalate in saci, butoaie sau alte mici containere, pentru a se obsine o probs ‘lobal8, trebuie s& se aleag’ a Intémplare un anumit numar de ambalaie. NOTA - Se poste, fe 58 se ia un ambalajintreg ca prelevae, fle cv sjutorul unei sonde de egantionare (a se vedea A-6) a se preloveze o probs din tiecare din ambalajele alese, sau s8 se reducd fiecare din ambaljele alese printruna din metodele descrise in capitolul 9. dacd este posibil, si se efactueze prin alegerea ambalajelor la moments slestori ‘unui punct de esantionare determinat tn cursul tncarcarii sau descarcéril, sau torii (a se vodea anexele D gi E). Alegerea ambal atunci cind ele trec prin f fumerotand toate ambalajele, iar apoi folosindu-se tabelul numerslor aleat u bene 8.6 Esantionarea materialelor din elevatoare cu cupe, cu cupe rotitoare inte totalitatea continutului bene! sau cupel. Fiecare prolevare trebuie si repre ‘este indicat& reducerea printr-una din metodele descrise tn NOTA - Dacé prelevarea astfel obsinuté este prea mare, 4 grémada, dup& care se esantioneazé conform copitolul 9 sau descarcarea tn aga fel Incdt s8 se formeze o mic Pog eana cin ale Stns FuTenCO iw (200-2004 AGRO & Be Pret StareSR EN 932-1 8.7 Egantionare din siloz Egantionarea la punctul de extractie trebuie s& se facd in modul indicat la 8.3. Silozul trebuie s8 fie suticient de deschis pentru a asigura un flux uniform de material f8r8 segregare. Pentru easta trebuie o deschidere cel pufin egal’ cu de tral ori diametrul maxim al granulelor. Pentru agregatele @ ‘cBror cea mai mic dimensiune este mai mare de 32 mm, esta necesar o deschidera de cel putin 200 mm. 8.8 _Egantionare din stoc Proleviri, de mBrimi aproximativ egale, trebuie efectuate tn puncte diferite, 1a indlyimi sau adancimi diferite pe Intreg stocul (a se vedea figura 1). Amplasarea si numarul prelevarilor trebuie si ind seama de modul In care ‘este construit stocul, de forma lui gi de posibilitatea de segregare intern3. Prelevarea trebuie facut cu ajutorul tunei scafe (a se vedea A.1), al unei lopeti (a se vedea A.2) sau al unei bene (a se vedea A.7), in punctul cel mai adanc al fiecdrei gauri. oberon Figura 1 - Egantionare din stocuri plate NOTA - Stocurile conice pun probleme specifice specitice. In acest caz se dav, in anexa C, alte indicat, referitoars la esantionare. 8.9 Egantionare din vagoane de cale ferati, camioane sau vapoare camioane, se poate efectua in modul indicat Egantionarea la granulagii mici sau la nisipuri, ce curg liber a 8.8. poate face, de asemenea, cu ajutorul unui tub de egantionare (a se vedea A:5), Fiecare prelevare trebuie efectuat8 introducand tubul vertical pe toata adancimea materialului. In alte situatii se poate 88 nu fie posibild efectuarea convenabil’ a egantionarii din vagoanele de cale feratd, ‘trebvie, dac& este posibil, 68 aib& loc tn timpul inctrcBrii sau sau 8.6. Dac& aceasta nu este posibild, agregatele trebuie descarcate in grimads $i esantionate conform 8.8, 9 REDUCEREA PROBELOR 9.1 Generalltdsi Procedura descrisi la 9.2, trebuie, de preferat, s& fio destinati pregatirii probelor pentru laborator, din probele alobale de agregate. Procedurile descrise +: 9.4, 9.6 gi 9.6 se pot utiliza cand celelalte proceduri nu sunt ‘convenabile sau cand echipamentele nu su-t disponibile. Toate procedurile se pot, de esemenea, combina, de ‘exemplu se procdeazi la metoda sferturis ~ sentru céteva etape preliminare, apoi la o divizare cu divizor cu igheaburi. NOTA - Pentru piatra rei dimensiuni superioare depdsesc 63 mm poste aparea utild scoaterea agregatelor mai ‘mari de 63 mm $i tratarea lor separat. Pega eena cin aca tnderd FUTAHCO Vow) 200-2004 ASRO & Be Pret StareSR EN 932-1 Proba global, dac8 este necesar, trebuie adus Intr-o stare In care's& curgi liber, dar nu trebuie s& fie prea scat pentru @ nu antrena o plerdere sau o aglomerare de agregate fine. Pentru amestecare $i toate operatile care necesit’ un plan de lucru, se foloseste o suprafaga plan’, durk gi curatd, de tipul platoului de egantionare (a se vedea A.9) sau pi8ci de sticld (pentru agregatele fine). Daca este necesard 0 lopati, ea trebuie sii fie de tipul indicat in capitolul 7. acd se dispune de un divizor rotativ, este preferabil a utiliza pentru raducerea probelor. 9.2 Reducerea unel probe globale cu ajutorul unui divizor cu jgheaburi Se pune proba global’ intr-unul din recipientele divizorului cu jgheaburi (a se vedea A.10) si se pun tn pozitie ‘alte dou’ recipiente. Se toarn’ agragatele de la tatura mare a recipientulul n directia axei mediane a divizorului. Se tnléturd agregatele care cad intr-unul din celelalte dou’ recipiente. Se repet8 operatia de atatea ori cat este ecesar pentru a aduce probele de laborator la m&rimea cerutd. Dacd proba global’ este prea voluminoasa pentru a intra tn recipientul divizorului, se divizeazi tn subprobe mai mic, $e reduce fiecare prin acelasi numar de stadii de divizare si se combind subprobele reduse. 9.3 Reducerea prelevérilor cu ajutorul unui divizor cu jgheaburi rile trebuie 88 rimand separate, se utilizeaz® procedura descris® la 9.2 pentru a reduce ‘Se combin’, dac’ este necesar, prelevirile reduso i ‘Atunci cand preles fiecare prelevare prin acelasi numar de stadii de divizare. pentru a forma proba de laborator. 9.4 Reducerea unei probe globale prin metoda sferturilar ‘Se asaz’ proba global pe up plan de lucru gi se amestecd cu grijl, dandui-se forma unei grimezi conice gi se ‘ntoarce cu lopata pentru a forma un nou con. ‘Se repetd de trei ori aceast# operatie. Pentru a forma conurile se pune fiscare lopatd pe varful noului con In a fel_ca agfogatele 64 alunece pe pante tn mod uniform gi bine repartizat si ca agregatele de diferte dimensiuni sé 80 amestece convenabil. . a con infigand lopata vertical gi repetat tn varful lui tn aga fol ca si se formeze o grémada iametrul uniforme, Se aplatizeazd al ‘turtits cu gro: i axe ce se Intretaie tn unghi drept (a se vedea figura 2). Se Se Imparte tn patru grimada turtits, dup’ dous lopeti. liming. doua sferturi opuse gi cu rastul se reface grimada cu ajutorul ur Figura 2 - Reducerea probei prin metoda sferturilor ‘Se repet operatia de omogenizare gi se reduce prin metoda sferturilor pan’ la objinerea unei probe pentru laborator, de dimensiunea cerut’. In sterturi care se poste Tnfige cu forts segregare. NOTA - Utilizarea unei plici sau unei cruci de lemn sau de tabi pentru tmpartire ‘in grimad’, usureazS uneor! ImpBrfiea th sterturi a materalelor ce au tendinta 9.5 Reducerea prelevarilor prin metoda sferturilor ‘Atunci cand prelevarile sunt conservate separat, se utiizeaz’ procedura descriss la 9.4 pentru reducerea Pagina entree epat San Fue Vim) 20082004 ASRO & Bl ree SotareSA EN 932-1 fioctrei prolevari prin acelagi numar de etepe de omogenizare si de reducere prin metoda sferturilor. Se combin&, dac& este necesar, prelevarile reduse pentru a forma proba pentru laborator. 9.6 Reducerea probelor prin lopatari alternante Lopittarea alternanta este o metoda de reducere a probei globale Intr-un anumit numir de subprobe, cu masa aproape egald, din care unul (sau mai multe) retinut ca probli de laborator. Se determin masa aproximativi m (in kilograme) a probei globale,si numtrul n de subprobe care se doreste ‘880 obtine, Se utilizeazd 0 lopati care poate contine cel mult o masi In kilograme) de m/(30 n) din agregate. care din cele n probe, pani ce proba adaugit rand pe rand la NOTA - Pentru lopatare altemanté se poste utiliza drept lopatB orice echipament susceptibil de a strange agregatele de be planul de lucru, de exemplu o spatulé de chimist sau 0 lopatd mecanic8. Cu ajutorul tabelului de numere aleatorii (a se vedea anexele D si E) se alege la Intamplare subproba {subprobele) de retinut. . ! 10 MARCARE, AMBALARE $1 EXPEDITIE PROBE Probele sau ambalajele care le contin trebuie marcate tntr-un mod clar $i de nesters. Marcarea trebuie s8 cuprin 'a) un cod unic, sau b) 0 identificare a probelor de laborator, locul si data egantionaiii gi notarea materialului, Probele de laborator trebuie ambalate si transportate Intr-un mod care sB conserve starea lor din momentul ‘ambalate tn conteinere curate In aga fol ca s8 nu so piardd agregatele fine tn timpul tr ‘trebule prevazute cu un capac etans, de exemplu pentru a pistra umiditatea sau materile volatile ale probelor de laborator. 11 RAPORT DE ESANTIONARE Operatorul trebuie s&3 fact un raport de egantionare pentru fiecare prob pentru laborator sau fiecare grup de ‘egantionare pentru laborator ce provin‘dintr-o surs& unicd. Raportul de egantionare trebuie sa fact referice la prezentul Standard European i s8 mentioneze: 42) identificarea raportului de esantionare (numar de serie); b) marcarea (marcia) de identificare a probei de laborator; ©) data gi locul esantionarii; 4d) clasa granulara gi marimea lotului; ntificarea lotului egantionat; ©) punctul de egantionare sat {1 0 referire la planul de egantions:... sregatit conform capitolului 6; ‘9) numele operatorulul (operatorilor). NOTA - In functie de conditii pot fi utilize alte informatil. Figura 3 prezints un exemplu de raport complet de egantionars. 10- agra exten epcale Sardar Fu eCO Va) 70082004 ASRO & Bh Pree otwareSR EN 932-1 EN 932-1 Wdentificarea raportului de egantionere {numir do serie) Procedura de esantionare utilizatd (a s¢ vedea capitolut 8) Aparatura utilizat: cutle/eadru/sond’/tubfopats/mecanic’ Marcarea de identificare a prot Masa prelevérilor: laborator: numiryl ambalajelor: Descrierea agregatelor egantionato Numérul prelevarilor: Numele carierei sau uzinel producstoare Alte observa Numole producitorului: Metoda de reducere a probelor: tip: rock concasaté/nisip/pietris... terestru/marin Expedierea probelor Dimensiunea maxims a agregatelor Operator - numela cu majuscule: Natura lotulul: stoc/siloz/vagon... i Utiizare previzuté a agregatelor: Detalii de contract ‘Amplasamentul punctului (punctelor) de ‘esantionare: Identificarea contractului: Identificarea lotul Numele gi advesa p&rtii ce solicits esantionare: Dimensiunea lotului: Alte observati (de exemplu: avertisment, dacl este necesar): Numele persoanelor prezente In timpul egantionsii Deserierea procedurll de esantionare Data si locul egantionarit: Refetire la programul de egantionare tn timpul Somnaturi: Figura 3 - Exemplu de raport de esantionare “We agra exes in alee tana FulTenCO Vow (200-204 ASRO & Bla Pret StareSR EN 932-1 ANEXA A. (nformativa) EXEMPLE DE ECHIPAMENT PENTRU ESANTIONAREA $1 REDUCEREA PROBELOR ‘A.1 SCAFA {A se vedea figurile A.1 gi A.2) Prevederile dimensionale sunt indicate In capitolul 7. hee j 4 : Figura A.1 - Exemplu de scafa Figura A.2 - Exemplu de scat cu sectiune rectangular ‘cu sectiune circulars A.2 LOPATA (A se vedea figura A.3) Provederile diménsionalo sunt indicate tn capitolul 7. | TJ rt — Figura A.3 - Exemple de lopeti 12+ Pagina weraa cn apa tard Flex View) 200-204 ASO 8 lo Profet SwaySR EN 932-1 A.3 CADRU DE EGANTIONARE (a se vedea figura A.4) cadrului de esantionare sunt paralele si fasonate in aga fel ca s8 se adapteze la banda transportoare, jor este aproximativ egal8 cu Iéjimea benzil, Lateralele cadrului de egantions ‘nalte pentru a impiedica particulele s& se reverse. Lateral Deschiderea W este egal cu cel putin de trei ori dimensiunea cel i Figura A.4 - Exemplu de cadru d AA CUTIE DE EGANTIONARE (a se vedea figura A.5) intionare sunt verticale $i paralele doud cfte dous. Muchiile de le partea superioer’ cutie! Cutia are o capacitate aga fel ca sf nu fie umplutd cu o prelevare la mai mult de jumatate, Latimea W a Gsechideril este conform cepitolului 7. Lungimea / a deschideri este suficient de mare pentru a permite ttarcoptares fluxului complet al materialului, Adéncimea cutiel de esantionare este astfel ca nic o particula 88 nu se plard& prin revarsare. ——> Sent depasit ta Talos Figura A.S - Exemplu de cutie de egantionare “13+ Pagnaoxesa naples Sands FuTeCO View) 2002-204 ASRO 8 Be Proc SobersSR EN 932-1 |A.5 TUB DE ESANTIONARE (a 20 vedes figura A.6) Tubul de egantionare se compune din dou’ tuburi concentrice. ‘Aceste dou’ tuburi sunt stripunse de deschideri inferiaare cu lungimea lor util in aga fel, ca rotindu-fe unul fat8 de celdlalt, 68 lase agregatele s¥ intre tn tubul de esantionare fra ca ele 8 poatd iegi din nou. Tub interior ‘Tub asambiat Figura A.6 - Exemplu de tub de egantionare Lungimea tubului de egantionare este cuprins’ tntre 1000 mm si 2000 mm. Lifimea w a deschiderilor tuburilor interioare gi exterioare este conform capitolul 7. Grosimea peretelui tuburilor permite acestora din urmd 83 fie ttilizete in mod normal fard a se deforma, 6 SONDA DE ESANTIONARE (2 s@ vedea figura A.7) Sonda de egantionare este un tub lung, neted a c&rui extremitate din fag este t8latii oblic, M4- apna esa in ape tarda FuTenCO View) 2008-204 ASRO 8 Be Pret SchwereSR EN 932-1 Pentru egantionare din stoc, lungimea / a sondei de esantionare este cuprinsd tntre 1000 mm gi 2000 mm. Diametrul intern w al sondel de egantionare este conform capitoluiul 7. Pentru egantionarea din sac este necesar ca sonda si fie destul de lunga pentru a atinge tot materialul din sac. Figura A.7 - Exemplu de sondd de esantionare A.7 RECIPIENT SAU BENA DE ESANTIONARE Prevederile dimensionale sunt indicate in capitolul 7. ‘A.B CRITERII PENTRU APARATURI DE ESANTIONARE MECANICA, ‘Aparatele de ‘esantionare mecanic#, sunt proiectate tn aga fel ca fiecare particuld @ unui lot 58 sib’ o probabilitate egal’ de a fi inclusi in egantionul global. 1n considerare in timpul proiectari: Este indicat ca urm&toarele criteri sB fie lua + nicl o revarsare sau risturnare de preleviri; = nici o blocare sau franare a fluxului de agregste in aparat; + rezervorul probei este golit complet; = nich ‘egantionate din prelevir « deteriorares granulelor este redusa fa minimum; - aparatul decupeazd o sectiune transversalé completa a fluxului - aparatul decupeazd fluxul de agregate Intr-un plan perpendicular sau dupa un are normal ta tralectoria sa medie; - aparatul se deplaseazi tn fluxul de agregate cu o viteza uniforms, de fiecare dati cand efectueaz’ 0 prelevare; = geometria deschiderii de tBiere permite taierea fiecdrul punct al fluxului tn timpul unei durate egale; = létimea deschiderii de t8iere este conform prevederilor referitoare la w, descrise In capitolul 7. {In care w este latimea reals a deschiderii de « viteza uneltei de tsiore nu depBseste 0.3 [ ZI mis tore si wo este valoarea minim permish capital 7. -18- gia oersn cn ace Sardar Fu CO Va) 20082004 ASRO Bue Proc oarsSR EN 932-1 NOTA 1-10 1988 51 $0 3082 (4 se vedea anexa E) prezintS indicatii supra proiectaril si verificaril la lucru @ masinlor Corespunzitoare, precum gi schemele c@ indica principile de functionare a aparéteior de egentionare mecsnic3. NOTA 2- In ceea ce priveste egaritionarea sutomatizats, alte dispozitve, pa divizoarele, sunt permise, tn msura tn care sunt réspectate recomandatile de la A.10. A.9 PLAN DE LUCRU fie facut din material noted, rezistent ta ‘epantionului fra a se revarsa. nul de iucru pentru efectuarea esantion’ Este indicat ci destul de mare pentru a permite amestecar coroziune gi 58 A.10 DIVIZOR CU JGHEABURI (a se vedea figura A.8) Numirul de igheaburi ale divizorului trebuie 3 fio par si cel par putin egal cu opt. Este indicat ca létimea jgheaburilor #8 fie cel putin egal cu de dous ori cea mai mare dimensiune a agregatelor, pentru a evita ca ‘agregatele si nu poaté 88 curga. A.11 DIVIZOARE DE ESANTIONARE ROTATIVE Exemple de divizoare rotative (a se vedea 9.1) pentru pietrigur gi piatr’ mare si pentru nisipuri sunt ardtate tn figurile A.9 51 A.10. ‘A.12 CONTEINERE Conteinerele de transport sunt curate, impermeabile gi neabsorbante, de tip sac de material plastic de cel putin 100 ym grosime sau de tip recipient. Figura A.8 - Exemplu de divizor cu jgheaburi -16- Pega extone dn apc Standard Flex View 2008-204 ARO Ba Prot StareSR EN 932-1 Figura A.9 - Exemplu de divizor otativ pentru pistrigur $i piatrs mare Figura 10 - Exemplu de divizor rotativ pent nisipurt “17+ peg ease cn pat Sanard FeO View (6) 20082004 ASO & Bh Proj areSR EN 932-1 . ANEXA B (nformativa) MASURAREA ABATERII ESANTIONARIL B.1 INTRODUCERE Prezenta metodd se poate utiliza pentru a verifica dacd numsrul k de prelevari efectuate pentru ot probolor globale corespunde pentru tehnica de Incercare reyinut8. Ea permite masurarea valorit abatos Batratice 2 esantiondrii si compararea ei cu abaterea medio p&traticd a repotabllitayl. Dac abate Pataticd a egantionarii este superioara abaterii medii experimentale patratice a repetabiltayi, este cazvl s8 se mireasc’ numarul de preleviri de la k la pani la k (a se vedea B.4). B.2 MOD DE LUCRU Se preloveaz’ probe globale dublo in cel pusin 16 situatifolosindu-se metoda de egantionare de evaluat. Fiecare probl globald se reduce la miérimea unet probe de laborator, apol din flecare probl de laborator so prelevear8 Soul probe pentru Incercere. Rezultatul se obtina pe fiecare prob’ de Incercat cu ajutorul metodei de tncercere avute In vedi f@ a probelor pot fi decalate tn timp. | Situayilo de prele B.3 CALCULE ile decat pentru egantionare dubia: Ecuasille care urmeaz nu sunt val n_~ qumir do situatii de prelevare a probelor globale in dublu. Fle/ = 1,2, ...n situagi. Fie A $i B marcarea distinct a celor dou probe globale, prelevate In fiecare situatic ‘mp; media celor dou’ rezultate ale Incercarlor obtinute pe proba A in situata / media celor doud rezultate ale incercarilor obtinute pe proba B th situatia /, qj diferonga inte colo dou rezutate ale incerctlorobyinuts pe proba A tn situata /, dy dierenta dintre cele dous razultate-se incercilor obtinute pe proba B in situatia / Cateul: Media globala REE (mayemg:)/(20) Varianja repetabilitdii Ven¥ (a8+d8) /(40) Variatia tare probe Ve2¥ imgs-mg:)?/(2n) Abatere medie patratic’ a repetabiltiti one Abatere media patraticl a probei B.4 REGLAREA NUMARULUI DE PRELEVAR! Dack 0, > 0% numarul de prelevari utilizate este mérit, pentru a se obfine probe globsle pentrl metoda de Incercare utiizat8 pentru evaluare. -18- ager spc Stand Fux Vw) 2008-290 ASRO 8B Proje SavaSR EN 932-1 umarul corect k de prelevari se poate estima cu ajutorul urmatoarei relat 2 wae # tn care: numBrul cerut de prelevari kk numérul de preloviri efectuate din proba global to B.2; 8 a repetabilitai o, —_abateroa medie patrat o, —_ abateroa medie patratic’ a probel <19- ogina ean aplet Stirs Func Vow 2003-2008 ABR & le Propet SoarsSR EN 932-1 ANEXA C (Informatival EXEMPLE DE METODE DE ESANTIONARE DIN STOCUR! CONICE 6:1 EGANTIONARE DIN INTERIORUL UNUI STO CU AJUTORUL UNUI INCARCATOR iste de preferat s8 se procedeze la te valabil, In In stoc agregatele riscd a fi segregate; de aceea, In masura posibilulul @santionarea din interior gi sf nu se fac& prelevri numai aproape de suprafatl. Acast lucrs os special, pentru pietrisuri si piatra mare. uprafete de esantionare tn interiorut stocului. Un anumit fd gi se amestecd pentru a se forma o grémad’ pentru ‘amplasamontale alese la Se foloseste un Incércitor pentru decopertarea unei s numir de cupe se preleveazi de pe aceastd supr egentionare. Se utilizeaza o lopata pentru a se preleva un anumit numar de probe tntamplare din gramada. ¢.2 ESANTIONARE MANUALA DIN STOCURI DE NISIPURI In general esantionarea manual8 nu este posibild decat in apropiere de suprafays. Dinte-un stoe de nisip de form8 conicd (a ciful baz8 este cvasicrculard) n care nu se obsarva un aspect regulate Gesopregare, canstafile prelevate corespund cu ce so indict in figura C.1. Astfal, se iau din so de be ori cee rralovad din teimea de baz gi de 7 ori mai multe prolovls din treimea madian8 deca din trim de Dintr-un stoc de nisip in forma de acopers, a cBrui bazd este mal lung® tntr-un sens decat In celalat: in faye aint aio dun aspect regulat de segrepare, canttSjile prelevate corespund cu ce se indicd tn figure C.2. Fatal ee tau din stoc de 8 orf mai multe.prelevii din trimea infericaré gi de 3 ori mai multe prelevar din ‘treimea mediand decat din treimea de sus. Figura C.2 - Repartiia in volum tn stocul tn forma de acoperis de nisipuri sau de agregate cu pranulatie mic& (1: 3: 6) Figura C.1 - Repantitia in volum tn stocul conic de nisipuri sau de agregate cu Granulatio mic& (1: 7: 19) Dacd se tnfige o scdnduri de lamn sau 0 placd de tablé in stoc, la punctul corespunzBtor 3! $8 efectueazi 0 soap, ge evita ca materalele dela suprofayd 88 cad In gaurd (a se vadea figura C3 poz st ca stratului de la suprafaza stocului pe o adancime de cel putin dous ori dimensiunea tnainte de a se ofectua prelevares. Nu este intotdeauna posibil si se procedeze astiel cu pietrigurile gi piatra mare. -20- ogra eos cin ele Sandor Fant View’ 20082004ASRO & Be Prat SereSR EN 932-1 Figura C.3 - Epantionare din stoc conic cu ajutorul unel scanduri stu we plici de tabi {posits a) si a unei sondo de egantionare cu extremitatea ObICH (pozitia bi. utilizate pentru nisip. Sonda se tnfige, {a so vedea figura C.3 - pozitia bl. Sondele de egantionare {a so vedea A.6) pot, de asemenea, 33 fi 1 Seontal sau ugor Inclinatf spre sus In stoc tn punctul de esantiona €.3 EGANTIONARE MANUALA A PIETRISULUI SAU PIETRE! MARI Inainte de a decide unde se face egantionarea tntrun stoc de plot sf pir MRT et observa cum este Canattut stocul si segregatia care a rezultat. Figura C.4 incicd un ‘exemplu de segregare, tntr-un stoc, 6&8 ult la desc&rcarea materialulul dintr-un conveior fi Este indicat efectuarea esantionsrit In functie de starea reald de segrede Figura C.4 - Compozitia schematics ¢ unui stoc conie de agregate segregate -21- Pega ease dn opcta Sandor FueD iow (0202004 ASRO 8 Bh ree StareSR EN 932-1 ANEXA D (informativa) LUTILIZAREA TABELULUI DE NUMERE ALEATORII PENTRU ALEGERE LA D.1 PRINCIPII GENERALE © probs sleatorie de n elemente este luat dintr-un lot de N elemente: Elementele lotului sunt numerotate V2 N Dac’ W este compus din K cifre, so ‘aleg din tabelul D.1 numere aleatorit jo cifta arbitrar’ de pornire se alege din tabelul D.1. Tncepand de la cifra de pornire, se citeste, de la stanga Ia dreapta, Otice numar de K cifre ce nu corespunde ‘ou nici un element se elimin’. rice numar de K cifre deja retinut se alimins ‘Toate primele n elemente refinute sunt supuse la egantion INTAMPLARE D.2_ EXEMPLU DE UTILIZARE A NUMERELOR. /ALEATORII PENTRU ALEGERE LA INTAMPLARE Intamplare dintr-un lot n= 7 saci sunt do 70 de saci. Sacii sunt numerotati 1, 2, ... 70. WN = 70 este un numar de 2 cifre (K = 2). Deci din tabelul D.1 se aleg numere de dous cifre: Cifra de pornire arbitraré poate fi un exemplu cifra 9 din al 14-lea rand si a 31-a coloand din tabelul D.1, Plectnd de la aceastd cifrd se iau, de la ‘stanga la dreapta, numerele de dous cifre urm&toare: (93) (00) 57 (oor 29 49 (73) 56 66 65 (e9) (80) 49) am 45 (73.3 Numerele 93, 00, 73, 89, 80 si 77 dintre parantezele mici sunt eliminate cici nu exist’ ‘saci purtand aceste numer Numsrul 49 dintre parantezele mari este climinat cBci este. deja notat. Proba este constituits din 7 saci ce poarts numerele 57, 29, 49, 56, 66, 65 $i 45 (Numorele dintre acolade pornind de la 73 inate pentru c& sunt deja retinuti -22- gna etna de splat Standard Flex View 2008-204 ASRO Ba Propet Stare‘SR EN 992-1 ‘Tabelul D.1 - Tabel de numere alestorii coloand o 10 11 12:13:14 «16 «16 «17:18 18 2 rand u 2 3 14 15 16 v7 18 19 20 2 8 22 23 24 ° 7 4 7 6 3 3 9 6 2 3 27 28 29 30 31 32 33 34 38 38 37 38 az 45 46 a7 43 4 7 0 1 49 o 50 19 20 Bp 10 11 12:13:14 18 16 17 (18 colosne 8 and 23 Popna ware nepal Fux Vw) 2008-2004 ASRO 8B roe SchwaSR EN 932-1 ‘Tabelul 0.1 - Tabel de numere aleatorii (continuare) coloana 2728 29 30 31 32 93 34 35 36 37 38 39 40 22 23 24 26 26 rand 21 WORK OHORMOOTOMOBOMEN KR LOK FON OOMATETROLSENDR KH BOROM TMS CON MOD TOLORBDANDDOORKOCURSLONDSORNDOONDTOONNOTOOO SHE HE NMANAMTOCORBONNALCOBNK HK KONE AODANONLHOOKMLOMOHHLCOWM WRAMNANOARONOOM SET RODOBAONKONROMODEDONTMOWSHTTOON PROD OAMK MARAT DATORNONDRO DORR ASH MONK AENOOROHLTOHO CACM MNHOOAOHHMDORBONDEBOGOH GH DOWOKGROMBOKORBOBAOS ANNO @ OOF OCODOHNHONRBROEMHOMBAMDOMEH OK OTTAAAABOWOOH RWOOMORNOOHKMOORODOOBNO DOK ONENHOADABONH OOK OOK EH NOHA ONORNOMMNON HK MOOR OM-BRGOORMHDFTOABOODONANIK MEN KH OM BAOARMROAMBDOAAHONOMOHRODAKOARTNOMORAKTAAANBOCN HWS OOF OO-OTOWMOBDOOR ARH RANDORROLTONAMAMNOTRAALOVOVGVLO WANAK HK OONTAWAOROOMEEVADODORSOHOM MKT DOONDOTAOTONOM ODO OLOMOMHRNK DH OHDONHDDMODOLORARK EAH HONHONAH KK OOO @OOMOMH—BOCBDOOK RH ORBARERAOHOOEMHONARADRODBHROMNOOND MOOT HH NOMOMARMOCSTRNOROHOL OH DEAK COANMEROOALROLTD ODO WLOMERAHNOOHH OOH OLOAAOCOOOHRMETOROATHTOAN BANK NAR ER OH ROME KH OTROC HAM ORONGROTODAH KH DAONRORDKROKH ODN AO EAN EDOM DH ORANONOOMANT TOK DOKMOMBEEOGOONRONDDNDOO 36 37 38 39 40 27 28 29 30 31 32 93 34. 36 22 23° 24 25 26 and 21 coloans 24+ ‘Pega oan in aplet Standard Flan View 208-2004 ASR le Projet Sore‘SR EN 932-1 {starsit) § 5 2 5 3 & ‘eoloans 46 a7 48 49 60 rand 45 a2 43 a 10 " 2 3 4 18 16 W 18 19 20 21 6 8 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33. 2 36 36 37 6 8 38 39 7 40 a 8 42 43 44 48 48 a7 48 46 a7 4a 49 50 rand ceoloanst 28° 45 a2 43 a ag erase dn alee tna Fle View (c 2908:2004 ASRO 8 Bs ran SotsSR EN 932-1 ANEXA E (informative) BIBLIOGRAFIE prEN 1097-3 Essais pour déterminer les caractéristiques mécaniques et physiques des granulats - Partie 3: Méthode pour la Sétermination de la masse volumique en vrac et de la porosite intergranulaire {Mncercati pentru determinsrea caracteristicilor mecanice gi fizice ‘ale agregatelor - Partea 3: Metods pentru determinarea mi volumice in vrac §i a porozitapi intergranulare] 180 1988:1975 Charbons et lignites durs - Echantilonna {Carburi gi lignigi duri - Esantionare). | 's0 3082:1987 Munersis de fer - Echantillonnage par prélévement et preparation ' des echantillons - Méthode mecanique [Minereuri de fier - Egantionare prin prelevare gi preparare de ‘egantionare - Metod’ mecanic’) ing, management and business studies, MURDOCH, J. And BARNES, J.A. Statistical tables for science, ongin« 3rd ed, Macmillan, 1989. Trabele statistice pentru stiingS, inginerie, management gi studi Je afaceri) [ABDUN - NUR, Edward A. Random sampling made easy. Concrete international, ‘September 1981. {Prolovare simpld la egentionare aleatorie. Baton Intemational, Septembrie 1981)- ZUIDELIUK WEGENBOUW LABORATORIUM (KOAG:-Vugt: Final report V-26 Phase | and I “Sampling of Granular Materials", 1992. IRaport final V-26 - Faza | gill “Egantioriarea met lelor granulare", 1992). -26- gia eiresa dn spc Standard Ful View) 200-208 SRO & Bl Fret SoarsSR EN 932-1 (Pagin’ alba) 27° Pega esa cin oct Stra Flex Vew 200-2008 SRO 8 le Pret StarySR EN 932-1 Membrii Comitetului Tehnic CT 306, ,Agregate naturale $i artificiale pentru construcfii" care au participat la elaborarea prezentului standard: Pregedinte: dna Sabina Stan Secretar: dna Georgeta D&nilé INCERC Bucurest! Reprezentant IRS: dna Ecaterina Arama Membri: di M, Trdistaru Asociatia Romana pentru, Calitate Fillala Moldova - lagi dna M. Micu HIDROCONSTRUCTIA SA - Bucuresti di M. Serbulea ‘Administratia Nationala a Drumurilor - CESTRIN SA = Bucuresti dna M. Vasiiescu — Administratia National a Drumurilor - CESTRIN SA - Bucuresti di V. Alexandru (PC SA ve di M. Rumceanu REFER di D. Georgescu INCERC Bucuresti Un standard roman nu confine nesparat totaltates prevederilor necesare pentru contractar®, Uttizatorti stendardului sunt rispunzBtori de aplicarea corectl a acestula. Fe important ca utlizatort standardelor roméne s8 se asigure cB sunt In posesia ultimel edigit i tuturor romAne (termenul de Incepere 2 aplic8ril, modifichrile ete.) sunt publicate Modificéri dupa publicare Nr. modificdrii Buletinul Standardizarii Punctele modificate Nr/an LEI 20700 -28- ogra eas cin vat Stor Fux View (200-204 ASRO & Be Prt Sobre