U3-E2-1

U3-E2-2
U3-E2-3
Atunci cand vorbim despre impact social este necesar sa definim corect cadrul de
referinta.
Impactul social nu poate fi inteles si cu atat mai mult evaluat, in termeni generali.
Considerand dimensiunile sau ariile responsabilitatii sociale, este necesar sa intelegem
impactul social specific fiecarei arii.

Astfel, pentru o intelegere corecta si clara a impacturilor sociale pe care o organizatie le

genereaza in sfera sa de actiune, se recomanda abordarea separata a fiecarei arii. De
asemenea, metodele de identificare si analiza utilizate sunt diferite, functie de aria de
interes. Nu vom putea utiliza aceleasi metode si abordari pentru a identifica si evalua
impactul social pe care il are compania asupra angajatilor si familiilor cat si asupra
comunitatii locale.

U3-E2-4
Termenul in sine de “impact social” este definit in diverse moduri in cadrul teoriei
economice si sociologice.
Impactul este vazut fie ca o consecinta, fie ca o modificare fie ca o preocupare a unei
populatii sau individ.

Din aceasta cauza, contextul si cadrul pe care il studiem este esential atunci cand ne
propunem evaluarea impactului social.
In acceptiunea lectorului, una dintre definitiile relevante domeniului responsabilitatii
sociale este cea enuntata de catre Burdge & Vanclay.
Aceasta face legatura intre actiunile publice sau private, consecintele asupra populatiei si
nevoile acesteia.

U3-E2-5
In contextul asumarii si aplicarii principiilor responsabilitatii sociale, comportamentul
responsabil presupune luarea de decizii considerand si impactul social al acestora.
Astfel, este nevoie de o pre-evaluare sau estimare a consecintelor sociale susceptibil a fi
generate de punerea in aplicare a deciziei respective.
De cele mai multe ori, deciziile sunt transpuse in realitate prin intermediul proiectelor,
de aceea, evaluarea impactului social se realizeaza considerand actiunile / activitatile
necesare implementarii proiectului (aplicarii deciziei).
Decizia in sine, fara o transpunere in realitate, nu genereaza impact.

In aceste conditii, impactul poate fi evaluat prin analiza consecintelor sociale.

Consecintele sociale, in termeni generali, pot fi:
• Modificari ale modului in care omaneii traiesc, muncesc si isi petrec timpul liber
• Modificari ale modului in care oamenii relationeza unul cu altul, se organizeaza si
actioneza pentru a-si satisface nevoile

U3-E2-6
Exista numeroase metode de evaluare a impactului social utilizate in functie de context si obiectivele analizei.
Astfel, functie de parametrii si obiective, putem identifica urmatoarele tipuri de metode
Metode care considera intervale de timp
Metodele pot utiliza un interval de timp diferit pentru evaluare. Unele metode pot fi aplicate prospectiv pentru a evalua impactul
care poate fi asteptat in urma aplicarii de reforme sau programe planificate. Aceste metode au capacitatea de a genera diferite
opțiuni, sprijină elaborarea măsurilor de atenuare si ofera asistenta factorilor de decizie în alegerea opțiunilor care se potrivesc
cel mai bine (IPC 2008). Metodele pot fi dezvoltate cu accent pe actiuni în curs sau retrospective. Metode axate pe evenimentele
în curs de desfășurare sunt utile pentru testarea ipotezelor. Metodele retrospective sunt utile pentru evaluarea activităților
anterioare si adaptarea viitoarelor actiuni.
Metode axate pe intrarile sau iesirile unui proces / proiect
Metodele axate pe intrari sunt utile pentru a evalua impactul asupra intrarilor, in urma unei activitati sociale (ex: reduceri de
costuri obtinute prin creșterea satisfacției angajaților). Metode axate pe iesiri sunt utile pentru evaluarea impactului asupra
iesirilor in urma unei activitati sociale (de exemplu o reputație bună obtinuta in urma unei activitati sociale).
Metode care considera intervale de timp
Metodologiile de evaluare se pot aplica pe intervale de timp lungi sau scurte. In cele mai multe metode traditionale accentul este
in mod normal pe un interval scurt. Cu toate acestea, pentru măsurarea impactului social, atât o abordare pe termen scurt cat și
una pe termen lung poate fi necesară. Impactul de multe ori nu apare după o perioadă scurtă de timp, poate dura mult timp
înainte de manifestarea sa. Un exemplu este efectul încălzirii globale rezultate din emisiile de gazele cu efect de seră.
Metode bazate pe “perspectivă”
Metodele de măsurare pot utiliza o perspectivă diferită. Metode de măsurare provenite din sfera afacerilor, stiintelor sociale sau
politicii, toate utilizeaza perspective diferite si chiar indicatori diferiti.
Perspectiva la nivel micro (afacere) difera de perspectiva la nivel macro (socio-economica) si este nevoie de metode diferite. Cu
toate acestea putem intalnii indicatori similari in ambele cazuri dar care nu vor putea fi insa comparati intre ei.
Perspectiva influenteaza alegerea metodei si rezultatele obtinute.
Metode bazate pe diferite abordari
Metodele pot avea abordari diferite pentru măsurarea impactului social. În literatura de specialitate, sunt definite trei mari
categorii: metode de proces, metode de impact și metode de monetizare (Clark et al 2004.).
Metodele de proces sunt utilizate pentru a monitoriza eficienta si rentabilitatea proceselor operationale in curs de desfasurare.
Ele nu ofera o masura absoluta a efectelor sociale dar iesirile unui proces pot fi evaluate din perspectiva modului in care
genereaza rezultatele sociale dorite.

U3-E2-7
Una dintre cele mai intalnite tipuri de evaluari se refera la evaluarea impactului social al
unei activitati economice in randul unei comunitatii.
Metoda este una generica si conceptuala, singurele elemente standardizate fiind cele
referitoare la procesul de colectare si analiza a datelor.

Metoda are ca obiectiv evaluarea modificarilor sociale aparute in randul unei comunitati
in urma unei activitati economice sau a unei interventii de sustinere si dezvoltare
comunitara.
Elementul esential al metodei consta in stabilirea cadrului de referinta fata de care
efectele / modificarile vor fi evaluate.
Acest element presupune caracterizarea acestui cadru de referinta (stabilire tip de
indicatori analizati, masurare indicatori) la un moment initial, inainte de interventia
comunitara sau inceperea activitatii economice si apoi re-analizarea aceluiasi cadru de
referinta dupa o perioada de timp pre-stabilita, dupa finalizarea interventiei comunitare.
Astfel se pot identifica diferentele susceptibil a fi produse de catre interventie sau de
catre activitatea economica.

Metoda se bazeaza pe colectarea si analiza datelor publice existente cat si pe colectarea

de informatii prin interviuri, vizite si forumuri.

U3-E2-8
O alta metoda de analiza este aceea bazate pe iesirile (rezultatele) unui proces sau a unei activitati.
Aceasta metoda presupune o cunoastere si o caracterizare foarte buna a rezultateleor unui proces
(asteptate, potentiale sau observate).
Pe baza diagramelor de proces care detaliaza rezultatele, metoda isi propune sa analizeze modul in care
aceste rezultate afecteaza parametrii sociali in cadrul unei comunitati luand in considerare efectele care
oricum ar fi aparut.

Spre exemplu, daca consideram un proces de extindere a unei afaceri in cadrul unei comunitati,
rezultatele asteptate pot fi de genul:
• numar de locuri de munca nou create
• suprafata de teren transformata
• valoare taxe si impozite generata
• cantitati aditionale de substante poluante emise in mediu

Utilizand datele cu privire la iesirile din cadrul procesului, metoda propune analiza efectelor acestor iesiri
asupra factorilor sociali.
In ce fel, numarul de locuri de munca nou create va influenta venitul mediu in comunitate?
Care este efectul asupra nivelului mediu de poluare a aerului?
Care sunt efectele generate de transformarea terenului (constructie, logistica, etc)?

Metoda considera lantul valorii pentru procesul analizat, astfel incat toate elementele care concura la
obtinerea rezultatelor sa fie considerate.
Cartografierea lantului valori si evidentierea legaturilor dintre elementele acestuia si rezultate are scopul
de facilita modelarea ulterioara, alinierea obiectivelor si activitatilor astfel incat rezultatele sa fie obtinute
cu modificari sociale negative minime si efecte sociale pozitive maxime.

U3-E2-9
Metodele de evaluare a impactului social, de cele mai multe ori, considera doar anumite
procese sau activitati ale unei companii.
Aceasta abordare nu poate oferii o imagine completa sau corecta asupra efectelor
sociale ale activitatilor.
Cu scopul de a genera o imagine completa asupra impacturilor sociale ale unei companii,
putem pleca de la o cartografiere completa a lantului valoric. Aceasta imagine ne va
oferii datele de intrare si ne va ajuta sa identificam procesele si activitatile care pot
genera impact social, intern sau extern.
Pentru fiecare zona identificata, relatiile cu factorii sociali pot fi apoi identificati prin
analiza interactiunilor cu persoane si comunitati.

U3-E2-10
Atunci cand ne gandim la impactul social in randul comunitatilor, aspectele prezentate
mai sus reprezinta puncte de plecare.
Diferitele arii ale vietii sociale pot fi caracterizate utilizand indicatori specifici.
Alegerea tipurilor de indicatori utilizati mai departe in analiza depinde de metoda aleasa
pentru evaluare, de obiectivul procesului de evaluare si de aria de actiune a interventiei
comunitare.

U3-E2-11
Una dintre metodele empirice de evaluare a impactului social se refera la masurarea
unor indicatori specifici aferenti unei grupe de parti interesate.
In cazul identificarii si evaluarii impactului social in randul angajatilor, putem utiliza o
metoda bazata pe urmatorii pasi:
1. Definirea aspectelor sociale specifice angajatilor
2. Identificarea si selectarea indicatorilor necesari pentru fiecare aspect social
identificat
3. Determinarea metodei de colectare a datelor pentru calculul indicatorilor
4. Determinarea metodei / formei de raportare a rezultatelor

Aceasta metoda poate fi usor utilizata in special pentru partile interesate aflate in
interiorul granitelor companiei, pentru care exista date disponibile sau datele sunt
usor de colectat.
Interpretarea rezultatelor se poate realiza prin comparare si analiza de-a lungul unei
perioade de timp sau comparare cu studii / evaluari similare sectoriale.

U3-E2-12
Pentru analiza si evaluarea impactului social a proiectelor exista diverse metode de
evaluare insa marea majoritate a acestora se bazeaza pe urmatoarele principii:
• definirea rezultatelor asteptate (ca baza de referinta fata de care rezultatele efective
vor fi analizate)
• includerea indicatorilor de performanta sociala inca din faza de planificare a proiectului
• analiza performantei sociale obtinute in comparatie cu rezultatele asteptate planificate

Fara o astfel de abordare, enuntarea efectiva a rezultatelor si a impactului obtinut nu ne

ofera imaginea de ansamblu care sa ne permita evaluarea si astfel nu putem identifica
concluzii, imbunatatii procese, actualiza obiective sau genera strategii noi.

U3-E2-13
Unul dintre cele mai des utilizate modele de masurare a impactului social a proiectelor si
initiativelor in domeniul responsabilitatii sociale este modelul LBG.
Modelul se bazeaza pe urmatoarele principii:
• definirea motivatie proiectului
• definirea scopului (ariei de actiune)
• raportarea resurselor utilizate, pe tipuri si categorii
• raportarea sprijinului extern atras sau implicat
• raportarea rezultateleor obtinute
• raportarea beneficiilor

Utilizand un format standard, predefinit, orice organizatie poate sa cuantifice o serie de

indicatori cu privire la impactul social al proiectelor pe care le deruleaza:
• numarul de participanti in cadrul proiectelor
• numar de persoane afectate de catre rezultatele proiectului
• cantitati de materiale / resurse / produse oferite sau distribuite
• valoarea contributiilor sociale (cultura, sport, educatie, etc)

Aplicarea modelului pentru toate proiectele si initiativele sociale ale unei companii ajuta la o
intelegere mai buna a impactului total al unui program social, la intelegerea sau alegerea
directiilor de actiune sociala, la evaluarea modului in care sunt utilizate resursele companiei dar
de asemenea contribuie la cresterea gradului de transparenta cu privire la modul in care sunt
alocate resursele.
Modelul permite compararea intre diferite companii sau programe, ceea ce ofera o baza de
imbunatatire.

U3-E2-14
U3-E2-15
U3-E2-16