1

Anatomie I - LP 11

Artera aortă
- transporta sangele arterial cu O2 din VS (ventriculul
stang) la toate tesuturile si organele prin ramificatiile
sale multiple
- de la origine se indreapta oblic superior, anterior si la
dreapta pe o distanta de 5 cm, apoi posterior si spre
stanga pana la flancul stang al vertebrei T4
- parcurge toracele, strabate diafragmul si pătrunde in
abdomen ţinând până la nivelul L4
- prezinta 3 portiuni:
- arcul aortei
- aorta toracica
- aorta abdominala
 2

Arcul aortei
- ţine din VS(ventriculul stang) pana la flancul stang
al T4
- are calibru inconstant si prezinta 2 dilatatii:
- bulbul aortei (sinusul lui Valsalva), care este
locul de implantare al valvulelor sigmoide
- sinusul aortei, situat intre portiunea
ascendenta si cea transversala a arterei aorta
- arcul aortic prezinta 2 portiuni:
- aorta ascendenta, cu un segment
intrapericardic initial, continuat de un segment
extrapericardic
- crosa aortei - este portiunea orizontala,
prezinta o curbura cu concavitatea medial ce
corespunde traheei si esofagului

Raporturi:
- anterolateral: nervul frenic, plexul cardiac anterior,
nervul vag
- posteromedial: traheea, esofagul, plexul cardiac
posterior, ductul toracic, lantul simpatic toracic,
nervul laringeu recurent stang
- inferior: pediculul pulmonar stang
- superior - fata superioara a crosei este convexa,iar
de pe ea se desprind:
- trunchiul arterial brahiocefalic
- artera carotida comuna stanga
- artera subclaviculara stanga

1. Trunchiul arterial brahiocefalic

- cel mai voluminos ram al arcului aortic (Ø = 15 mm)
- se indreapta spre articulatia sternoclaviculara dreapta
unde se bifurca in:
- a. subclaviculara dreapta
- a. carotida comuna dreapta

2. A. carotida comuna stanga

- irigă viscerele regiunilor superficiale si profunde
cervicale si ale fetei, regiunile superficiale ale capului
si encefalul
3. A. subclaviculara stanga
 3
- este mai lunga cu 3 cm decat a. subclaviculara
dreapta
- se termina sub mijlocul claviculei unde se continua
cu a. axilara stanga

Ramuri colaterale ale arterelor subclaviculare cu

distributie toracica:
1.A. toracica interna (mamara interna)
- coboara de-a lungul margini laterale a sternului pana
in spatiul 6 intercostal
- colaterale: arterele perforante (anterior), arterele
mediastinale (posterior), arterele sternale (intern),
arterele intercostale anterioare (extern)
- terminale: artera musculofrenica, artera epigastrica
superioara, artera intercostala superioara
2.A.intercostala superioara
- are traiect descendent, incruciseaza gitul primei si
celei de-a 2-a coaste si se termina furnizind arterele
intercostale superioare si posterioare ce se distribuie
muschilor spinali, maduvei spinarii si canalului
vertebral

Aorta toracica
- continua arcul aortei de la nivelul T4 până la
diafragm (T10-T11)
- se gaseste in mediastinul posterior, pe flancul stang
al coloanei vertebrale (CV)
Colaterale
- aa. bronhice: una pentru plamanul drept, doua pentru
plamanul stang; patrund in hilul pulmonar
- aa. esofagiene se desprind de pe fata anterioara a
aortei toracice si se indreapta spre esofag
- aa. mediastinale pentru organele mediastinului
posterior
- aa. intercostale posterioare – in numar de 8-10
perechi, destinate ultimelor 9 spatii intercostale; dau rr
pentru corpii vertebrali
 4

Aorta abdominala
- continua aorta toracica de la nivelul T10-T11
- coboara pe fata anterioara a coloanei vertebrale (CV)
- lungimea aortei abdominale este de aproximativ 15-
18 cm, calibru este descrescator (datorita emergentei
 5
unor ramuri colaterale voluminoase) - Ø scade de
la 15-18 mm la 12-13 mm
- se termina intre L4 si L5 unde se imparte in:
- 2 artere iliace comune (stanga si dreapta)
- a. sacrata mijlocie (reprezinta segmentul
atrofiat al aortei terminale)
- aortei abdominale i se disting 3 portiuni:
- portiunea supraduodenopancreatica (celiaca) –
este situata la nivelul T12-L1 si se afla in raport cu
bursa omentala; da artera frenica inferiora si
trunchiul celiac
- portiunea retroduodenopancreatica – tine pana
la L3; da a. mezenterica superioara
- portiunea subduodenopancreatica - tine pana
la L4-L5; da a. mezenterica inferioara

Ramuri colaterale ale aortei abdominale:

A.Ramuri parietale
- arterele frenice inferioare (stanga si dreapta) – dau
ramuri pentru esofagul abdominal, stalpii
diafragmului, marea tuberozitate a stomacului si rr pt
pancreas, ficat si glandele suprarenale
 6
- aa. lombare (5 perechi) pentru masa musculara
sacrolombara

B. Ramuri viscerale
- trunchiul celiac
- deserveste organele supramezocolice
- Ø = 1 cm, se desprinde de pe fata anterioara a
aortei abdominale
- se termina prin:
- a. gastrica stanga pentru mica curbura a
stomacului, da a. hepatica stanga, rr
cardioesofagiene anterioare, rr gastrice
anterioara si posterioara
- a hepatica comuna, da a. hepatica
proprie (din care iau nastere a. gastrica
dreapta, a. hepatica dreapta, a. cistica, a. hepatica
stanga) si a. gastroduodenala
- a. splenica, da rr. cardiotuberozitare
posterioare, a. pancreatica mare,
gastroepiploica stanga, aa. gastrice scurte
- a. mezenterica superioara
- da rr pentru duoden si pancreas
- vascularizeaza tot intestinul subtire si 1/2
dreapta a colonului
- se desprinde la 1 cm sub trunchiul celiac
- a. mezenterica inferioara
- vascularizeaza 1/2 stanga a colonului si rectul
- se desprinde la 4 cm deasupra terminarii aortei
abdominale
- da rr colaterale: a. colica stanga superioara,
aa. sigmoidiene si a. rectala superioara
- a. suprarenala mijlocie
- se desprinde lateral, la nivelul a. mezenterice
superioare
- a. Renala(stanga si dreapta)
- se desprinde lateral de aorta abdominala
- colaterale: a. suprarenala inferioara, aa.
ureterale
- rr terminale: aa. renale, pătrund in hilul renal
- a. testiculara
- se desprinde de pe fata anterioara a aortei
abdominale, inferior de arterele renale
- se distribuie testiculului
- a. ovariana
- se distribuie ovarului
 7

Ramuri terminale ale aortei abdominale

 8
- a. sacrata mijlocie coboara pe linia mediana a
sacrumului; da rr parietale si viscerale (pentru fata
posterioara a rectului)
- aa. iliace comune
- de la L4 se indreapta lateroinferior formand un
unghi de 60 grade
- lungime 4-7 cm
- colaterale: pentru marele psoas, iliac, ureter
- rr terminale:
- a iliaca externa (dă urmatoarele colaterale: a.
ureterala inferioara., a epigastrica inferioara, a
circumflexa iliaca profunda)
- a. iliaca interna (a hipogastrica) ce da rr
intrapelvine (a. iliolombara, aa. sacrate laterale, a.
ombilicala, a. vezicala inferioara,. a rectala mijlocie,
a. uterina, a. vaginala) si rr extrapelvine (obturatorie,
fesiera sup/inf, rusinoasa interna)

Cordul
- aparatul circulator este alcatuit din cord, cu rol de
pompa centrala si dintr-un sistem de tuburi: vasele
sangvine (artere, capilare, vene) si vase limfatice (cu
functie de transport a lichidelor nutritive)
Cordul – este organul central al ap. circulator cu
functie de pompa respingatoare
- este situat in torace, in etajul inferior al mediastinului
anterior; 1/3 a cordului se afla la dreapta liniei
mediane. Iar 2/3 la stanga ei
- are forma unui con turtit (sau piramida
triunghiulara), culcat pe diafragm iar pozitia este
variabila dupa conformatia toracelui, tip
constitutional, etc
- dimensiunea sa este arpoximativ cit pumnul drept al
persoanei respective
 9

Conformatia externa a cordului:

- cordul prezinta: 3 feţe, o bază si un vârf
- fata exterioara a cordului: prezinta şanturi ce
corespund împarţirii inimii in 4 cavitati:
- şanţul coronar (atrioventricular) este
perpendicular pe axul mare si imparte cele 3 feţe intr-
un segment atrial si unul ventricular
- şanţul interventricular (iv) trece prin marele
ax si prezinta 2 segmente: şanţul interventricular
anterior si şanţul interventricular posterior
- şanţul interatrial este plasat in acelasi plan ca
si precedentul, dar este vizibil doar la nivelul bazei
inimii

Faţa sternocostală
- prin intermediul pericardului are raporturi cu:
- sinusurile pleurale costomediastinale
anterioare
- plastronul sternocostal (spatiile 2-5)
- vasele toracice interne
- prezinta şanţul coronar anterior ce imparte aceasta
fata in doua segmente:
- segmentul atrial, prezinta trunchiul a.
pulmonare (AP) si aortei si se prelungeste lateral cu
urechiusa dr/stg, ce reprezinta prelungiri diverticulare
ale atriilor (cea dr se deschide in atriul drept(AD) si
inconjoara la origine aorta ascendenta, iar cea stg se
deschide in atriul sting(AS) si inconjoara la origine a.
pulmonara (AP) )
 10
- segmentul ventricular, prezinta
şanţul interventricular anterior, ce separa in suprafata
ventriculul drept (VD) de ventriculul sting (VS)

Faţa diafragmatica
- este aproape orizontala
- are raporturi cu centrul tendinos al diafragmului si
lobul stg al ficatului
- santul coronar imparte fata diafragmatica in:
- segment atrial
- segment ventricular, este strabatut de santul
interventricular posterior, ce delimiteaza VD de VS

Faţa pulmonara
- este laterala stg, vine in raport cu pleura mediastinala
si fata respectiva a plamanului stg, unde determina
fosa cardiaca
- este traversata de nv frenic stg si vasele
diafragmatice superioare
- santul coronar o imparte intr-un segment atrial (AS)
si unul ventricular (VS)

Baza cordului
- este strabatuta de santul interatrial ce o imparte in:
- campul stg, ce corespunde fetei posterioare a
AS si prezinta orificiile celor 4 vene pulmonare
- campul dr, ce corespunde fetei posterioare a
AD si prezinta orificiile venei cave superioare(VCS)
si venei cave inferioare(VCI)

Vârful cordului
 11
- corespunde VS, ajunge in spatiul 5 intercostal stg,
pe linia medioclaviculara unde pe viu se palpeaza
socul apexian

Conformatie interna
- cordul este impartit in 4 cavitati: 2 atrii(A) si 2
ventricule(V)
- fiecare A comunica cu V corespunzator prin orificiul
atrio-ventricular (A-V) respectiv formandu-se un cord
dr si un cord stg

- atriile sunt situate posterior, la baza cordului,

separate prin septul interatrial, sunt mai mici decat
ventriculele, cu peretii mai subtiri si mai netezi;
primesc sange ce vine prin vene la inima
 12
- ventriculele se afla spre vârful cordului, separate
prin septul interventricular, de forma piramidala, cu
baza catre atriul corespunzator; baza este ocupata de
orificiul atrio-ventricular (A-V) respectiv

- orificiile atrio-ventriculare(A-V) dr si stg fac

comunicarea atriului cu ventriculul corespunzator,
sunt prevazute cu valve atrio-ventriculare(A-V) de
forma unor pâlnii membranoase, cu vârful orientat
spre ventricul; fiecare valvă prezintă mai multe
valvule (cuspide) a caror baza se insera pe inelul
fibros al orificiului A-V respectiv. Fata lor atriala este
neteda, iar cea ventriculara da insertie cordajelor
tendinoase

- orificiile arteriale fac comunicarea VD cu trunchiul

arterei pulmonare(AP) si VS cu aorta; sunt situate
anterior de orificiul A-V de fiecare parte (dr si stg) a
inimii si sunt prevazute cu 3 valvule sigmoide in
forma de „cuib de randunică”, cu concavitatea
orientata superior
- peretii ventriculelor prezinta niste ridicaturi
musculare denumite trabecule carnoase, care se impart
in 3 categorii:
- trabecule carnoase de ordinul I – se numesc
muschi papilari sau pilieri, dau insertie cordajelor
tendinoase ce se prind pe valvule
- trabecule carnoase de ordinul II = prezinta o
parte mijlocie libera in V
- trabecule carnoase de ordinul III - sunt simple
reliefuri parietale

Atriul drept (AD)

- are forma de cub cu 6 pereti
 13
- peretele lat (dr) - prezinta trabecule
carnoase de ordinul II si III
- peretele medial (stg) – este alcatuit din septul
interatrial, care in partea mijlocie este prevazut cu o
depresiune denumita fosa ovala (embriologic fosa
ovala este locul unde se gasea in timpul vietii
intrauterine canalul interatrial al lui Botallo, care mai
tirziu se va astupa)
- peretele superior – prezinta orificiul VCS, anterior
de care se gaseste orificiul de comunicare cu urechiusa
dr iar intre acestea se afla nodulul sinusal
- peretele inferior – prezinta orificul VCI si orificiul
sinusului venos coronar
- peretele posterior - prezinta crista terminala, o
ridicatura intre marginile drepte ale orificiilor VCS si
VCI
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V dr prevazut
cu valva tricuspida

Ventriculul drept (VD)

- are forma de piramida cu 3 pereti,o baza si un vârf
- peretele superior - prezinta trabecule carnoase
- peretele inferior – prezinta trabecule carnoase
- peretele medial – este alcatuit din septul
interventricular
- vârful – prezinta numeroase trabecule de ordinul II
si III
- baza prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V drept, care este inchis de valva
tricuspida cu 3 valvule (anterioara, posterioara,
interna)
- orificiul trunchiului pulmonar (AP), care este
inchis de 3 valvule semilunare (anterioara, dreapta si
stângă)

AD si VD constituie „cordul drept”, cu sange venos

sosit din corp, care este trimis la plamani.
 14

Atriul stâng(AS)
- este situat posterior si la stânga de AD
- are forma de cub cu 6 pereti
- peretele lateral (stg) – prezinta orificiul de
patrundere in urechiusa stg
- peretele medial (dr) – corespunde septului interatrial,
si prezinta o depresiune corespunzatoare fosei ovale
- peretele superior – este neted
- peretele inferior – este concav si îngust
- peretele posterior – prezinta orificiiile venelor
pulmonare, in număr de patru: 2 vene pulmonare
drepte si 2 vene pulmonare stângi
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V stg
prevazut cu valva bicuspida (mitrala) ce prezinta o
cuspa anterioara si una posterioara

Ventriculul stâng(VS)
- este situat la stg si posterior fata de VD si are peretii
cei mai dezvoltati: grosimea peretelui său este de 3
ori mai mare decat a peretelui VD
- are forma de con turtit, si prezinta 2 pereti, 2
margini, o baza si un vârf
- peretele medial (dr) – este reprezentat de septul
interventricular ce in 1/3 anterioara prezinta
numeroase trabecule carnoase, iar in 2/3 posterioare
este neted
 15
- peretele lateral (stg) – prezinta muschi papilari
anteriori si posteriori, de la care pornesc cordaje
tendinoase, ce se prind pe valvulele A-V stângi
- marginile anterosuperioara si posteroinferioara ale
ventriculului stâng dau insertie pentru muschii
papilari anterior si posterior
- vârful - corespunde vârfului cordului si prezinta
trabecule de ordinul II si III
- baza corespunde AS si prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V stg, cu valva mitrală; valva
mitrala este prevazută cu 2 valvule (valvula anterioara
are forma triunghiulara, iar valvula posterioara are
forma patrulatera)
- orificiul aortic este situat anterior si la dreapta
orificiului mitral si prezinta 3 valvule: posterioara,
dreapta, stângă

Vascularizatia cordului:
- cordul are o bogată vascularizatie arteriala, venoasa
si limfatica

A. Circulatia arteriala este data de arterele coronare

dreapta si stanga
1. A. coronara stg ia nastere din artera aorta, se
plaseaza in santul interventricular anterior si apoi in
santul interventricular posterior
2. A. coronara dr ia nastere tot din artera aorta, se
plaseaza in partea dreapta a santului coronar anterior,
inconjoara marginea dreapta a cordului si ajunge in
şanţul coronar posterior, de unde se plaseaza in santul
interventricular posterior de pe fata diafragmatica,
terminându-se aproape de vârful cordului
- arterele coronare au un traiect sinuos, pentru a
constitui o rezerva de lungime in vederea desfăşurarii
fazelor revolutiei cardiace
- ambele artere coronare prezintă o portiune
infundibulara (0,5 cm) unde se formeaza frecvent
placi de aterom
- sunt plasate in santurile cordului, protejate de
grasime si epicard (epicard = foiţa viscerala a pericardului
seros, aflată la suprafaţa cordului ) pentru asigurarea
circulaţiei in timpul sistolei ( pericard = sac serofibros care
inveleşte inima si este compus din doua foiţe: seroasa si
fibroasa)
- in arterele coronare debitul maxim este in diastola
(până la 2 litri/min in efort), iar in sistolă debitul este
foarte redus
 16
- anastomozele intre cele doua artere coronare nu
pot asigura o vascularizare eficienta in teritoriul
arterei embolizate producându-se astfel infarctul de
miocard

B. Circulatia venoasă
- este asigurata de venele superficiale si venele
profunde
- circulatia venoasa superficiala este asigurata de
venele coronare si de venele ce se varsa in sinusul
venos coronar
- venele coronare sunt reprezentate de: vena cardiaca
mare, vena cardiaca medie, vena cardiaca mica, vena
posterioara a VS, vena oblica a AS
- sinusul venos coronar este colectorul venos ce aduna
singele de la venele supeficiale si este situat in santul
coronar posterior, intre AS si VS; lungimea sa este de
3 cm, grosime 0,5 cm si se varsa in AD
- circulatia venoasa profunda este asigurata de venele
ce se varsa direct in cavitatile cordului, indeosebi in
AD

Inervatia cordului
- este asigurata de nervii cardiaci ce contin fibre
provenite din parasimpaticul vagal si din simpaticul
cervical

- nervii cardiaci ai vagului sunt sunt grupati in 3

grupe:
- nervi cardiaci superiori
- nervi cardiaci mijlocii
- nervi cardiaci inferiori

- nervii cardiaci ai simpaticului sunt in numar de 3:

- nervul cardiac cervical superior
- nervul cardiac cervical mijlociu
- nervul cardiac cervical inferior

Plămânii
- sunt organele principale ale respiratiei, la nivelul
cărora se realizeaza hematoza (hematoza = ansamblul
schimburilor gazoase alveolocapilare de la nivelul plamânilor)
- pulmonii sunt in numar de 2 (drept si stâng), separati
pe linia mediana prin mediastin
 17
- la adult plamanul drept cântăreşte 700g, iar
plamanul stang cântăreşte 600g; dimensinile medii
sunt urmatoarele : inaltime = 22 cm, diametrul
anteroposterior maxim (la nivelul bazei plamanului) =
19 cm, diametrul transversal = 9cm
- culoare pulmonilor variaza de la roz-rosiatica(la nou-
nascut) până la albastruie(la adult)
- consistenta este moale, buretoasa, elastica

Conformatie externa
- pulmonii au formă de semicon cu 2 feţe, o bază, un
vârf, si 3 margini

Faţa costală
- este cea mai intinsa si este strabatuta de şanţuri
adânci denumite fisuri; plamanul dr are 2 fisuri
(oblica si orizontala) ce îl impart in 3 lobi (superior,
mijlociu, inferior), iar plamanul stg are 1 fisura
(oblica) ce-l impart in 2 lobi (superior, inferior)
- fata costala vine in raport cu fetele mediale ale
coastelor si spatiile intercostale

Faţa medială
- este concava si prezinta hilul pulmonar la care ajung
sau de la care pleaca elementele ce unesc pulmonii cu
restul organismului; hilul este o depresiune situata la
unirea 1/4 posterioare cu 3/4 anterioare ale fetei
mediale si la 6-7 cm sub vârful plamanului
 18
- radacina pulmonului este ansamblul
elementelor, acoperite de pleura, ce fac legatura intre
mediastin si fata mediala a plamanului si contine
urmatoarele elemente:
- pediculul functional
- bronhia principala
- vasele pulmonare
- pediculul vital
- vasele bronhice
- limfaticele
- nervii plamanului
- fata mediala prezinta 2 portiuni, bine diferentiate, cu
raporturi proprii:
- portiunea vertebrala este situata posterior si
are raporturi cu corpii vertebrali, extremitatea
posterioara a coastelor, spatii intercostale, ganglionii
simpatici toracali, vasele si nervii intercostali
- portiunea mediastinala este situata anterior si
prezinta hilul pulmonar ce o imparte in 4 zone:
prehilar, suprahilar, posthilar, infrahilar

Baza pulmonului
- inferior baza plamanilor este concava, se muleaza pe
convexitatea diafragmului si prin intermediul lui are
raporturi cu lobul drept al ficatului la dreapta, cu lobul
stang al ficatului la stanga, fundusul stomacului si
splina

Vârful pulmonului
- este situat superior de coasta I pe care o depaseste cu
5 cm si superior de clavicula cu 2.5 cm

Circulatia pulmonilor
- este functionala si nutritiva
 19

Circulatia functionala
- deserveste functia respiratorie constituind circulatia
mica a sistemului sangvin; incepe din VD si se
termina in AS, fiind reprezentata de trunchiul arterelor
pulmonare si venele pulmonare
- trunchiul arterelor pulmonare(TAP) transporta
sangele venos de la VD la pulmoni, urmand
ramificatiile bronhiilor pana la stadiul de lobuli dupa
care se ramifica, emitand rr colaterale si terminale
intr-o bogata retea vasculara alveolara
- venele pulmonare aduc sange oxigenat la AS si
rezulta din capilarele retelei alveolare formand in final
cele 4 vene pulmonare, cate 2 pentru fiecare parte

Circulaţia nutritivă
- asigura hranirea elementelor componente ale
pulmonilor fiind alcatuita din arterele si venele
bronhice
- arterele bronhice - iau nastere din aorta toracica si
sunt in număr de 2-3, iar odata pătrunse in
 20
parenchimul pulmonar se distribuie ca si bronhiile
până la nivelul lobulilor
- venele bronhice - urmeaza traiectul invers arterelor
si la nivelul hilului se gasesc grupate in 1-3 trunchiuri
venoase, plasate posterior bronhiilor; ele transporta
sange neoxigenat in vena azygos (cele din partea
dreapta) si in vena hemiazygos (cele din partea stg)

Inervatia pulmonilor
- este asigurata prin fibre nervoase vegetative ce
provin din nervii vagi si din lanturile simpatice
toracice
- nervii de provenienţă vagala sunt foarte numerosi,
formeaza plexurile pulmonare in jurul bronhiilor, pe
fata lor posterioara, din care pornesc ramuri pentru
arborele bronhic si parenchimul pulmonar
- nervii de origine simpatica sunt mai putin numerosi
fiind ramuri din ganglinii simpatici cervicali inferiori
si din ganglionii toracici 2, 3 si 4