Determinarea momentului de inertie a unui disc folosind pendulul

Maxwell
1.Notiuni introductive
Un corp solid este un sistem cu 6 grade de libertate, 3 de translatie si 3 de rotatie.
Miscarea lui sub actinea uni sistem de forte poate fi determinata prin rezolvarea unvi sistem
de 6 ecuati cu 6 necunoscute, ecuatii care se obtin prin proiectarea pe axele X,Z, Y pentru
translatie si pe alte 3 axe pentru miscarea de rotatie, a ecuatilor vectoriale care la rândul lor se
obtin scrind derivatele n raport cu timpul a douà marimi fizice vectoriale, impulsul si
momentul cinetic, respectiv:
dP/dt=F
dL/dt=M
In ecuatille I si 2 P este impulsul total al sistemului, definit ca suma vectoriala a
impulsurilor partilor componente, L este momentul cinetic al corpului in raport cu sistemul de
axe de coordonate ales pentru a studia miscarea de rotatie, M este rezultanta momentelor
cinetice ale tortelor care actioneaza asupra sistemului.
In general directia de rotatie a corpului nu coincide cu directia momentului cinetic, legatura
dintre cei do vectori find exprimatà prin intermediul tensorului de rotatie I:
LX IXX IXY IXZ WX
LY = IYX IYY IYZ X WY
LZ IZX IZY IZZ WZ
Elementele Ixx, Iyy Izz sunt momentele principale de inertie jar celelalte se numesc
momente centrifugale de inertie.
Existà întotdeauna un sistem de axe de coordonate în care termenii nediagonali ai
matrici tensorului sunt nuli si matricea momentelor de inertie devine diagonala. Aceste axe se
numesc axe principale de inertie, iar in aceste sistem de axe legätura intre momentul cinetic si
cel de inertie se scrie:
2.Montajul experimental
Pendulul Maxwell este format dintr-o tija pe care se fixeaza un disc.
Tija este fixatà de un suport cu ajutorul a douà fire prinse de doua suruburi cu ajutorul
carora se poate regla orizontalitatea tijei, ca n figura 1(de pe suportul de curs). Miscarea de
coborâre discului si tijei poate fi descompusã într-o miscare de translatie a centrului de masã
si o miscare de rotatie a corpului în jurul unei axe trecând prin centrul de masa.
3. Modul de lucru
Se ridica corpul întasurând firele pe tambur si se determina lungimea 1 a a portiunii
din fir care a fost înfasurata pe tambur, care este si lungimea pe care firul va cobora.
Se lasa sistemul liber si se determina timpul in care pendulul coboara pana la desfasurarea
completa a firului. Se repeta masuratorile pentru mai multe valori ale lungimii l a tirulul.
Datele se trec intr-un tabel de forma:

Nr. crt. l(m) t(s) a(ms-2) I(kgm2) <I>(kgm2) I calculat

1 0,2 3,24 0,038 0,0000977
2
2 0,17 3,23 0,00325 0,00011342
3 0,19 3,23 0,0364 0,0001020
3
4 0,13 2,72 0,0351 0,0001062
1
5 0,225 3,46 0,0375 0,0000990
3
6 0,235 3,78 0,0328 0,00011327
7 0,8 2,04 0,384 0,0000093
3
8 0,1 2,45 0,0333 0,00011157 0,00008169 0,00015578
9 0,82 2,61 0,24 0,0000151
5
10 0,86 2,00 0,43 0,0000082
9
11 0,73 1,90 0,4 0,0000089
4
12 0,12 2,85 0,0295 0,0001259
9
13 0,135 2,31 0,05 0,0000741
8
14 0,27 4,09 0,0322 0,00011539
15 0,15 3,14 0,03 0,0001238
8

Ecuatile de miscare se scrie:

mg-2T=ma
2Tr=Ie
a=er
în care a este acceleratia de translatie in miscarea de coborâre, e acceleratia unghiulara.
Rezolvând sistemul gasim:
a=g/1+I/m*r2
în care I este momentul de inertie fata de axa X iar m masa totala iar r raza tijei.
Acceleratia se calculeazà din legea coordonatei in miscarea rectilinie uniform accelerata,
respectiv:
a=2l/t2
Cunoscând acceleratia se calculeazà momentul de inertie total I al corpului format din disc si
tijà, se trece in tabel si se calculeazà valoarea medie pe determinarile efectuate.
Se compara cu valoarea calculata ca suma momentelor de inertie ale celor douà corpuri
cilindrice, respectiv:
Icalculat=1/2*m(r2+R2)

Observatie
Energia nu se conservã de la o coborâre la alta a pendulului dacà este lâsat liber sã oscileze,
dearece in pozitia cea mai coborâtà are loc un proces similar unei cioniri reale, ân care se
pierde energie, ceea ce face ca pendulul sà nu urce pâna la naltimea de la care a fost lãsat
liber.