COLEGIUL AGRICOL “DANIIL POPOVICI BARCIANU” SIBIU

PROIECT DE SPECIALITATE

Calificarea: Tehnician ecolog si protecția calității mediului

NIVEL 4

Fenomenul de poluare a mediilor acvatice receptoare

Coordonator: Elev:
Prof. Stanciu Lavinia Blaga Alexandra-Elena

Sibiu
 Cuprins

• Introducere……………………………………………………………………………………………………………………..…4
• Cap.I Apele poluate generalități………………………………………………………………………………..6
• I.1. Clasificarea poluarii apei………………….......………………..……………………………..…….…….7
• I.2. Surse de poluare și tipuri de poluanți……..……………………...……………………………...…..7
• I.3. Criterii de poluare a apei......................................................................................10
• I.4. Clasificarea surselor de de poluare a apei............................................................10
• I.5. Agentii poluanti ai apelor.....................................................................................11

• Cap. II Prevenirea si combaterea poluarii apei …........................................................13

• II.1. Prevenirea impurificarii bazinelor naturale cu produse petroliere.......................13
• II.2. Metode de epurare a apelor reziduale................................................................14
• II.3. Epuarea fizico – mecanica...................................................................................14
• II.4 Epurarea fizico – chimica …..................................................................................14
• II.5 Epurarea biochimica sau biologica.......................................................................15

• CONCLUZII………………………………………………………………..………………………………….…………16

• BIBLIOGRAFIE............................................................................................................18
 Introducere

• Lucrarea mea “Fenomenul de poluare a mediilor acvatice receptoare” abordeaza o tema de o actualitate ,
care este bazata in general pe problemele mediului inconjurator si conservarea biodiversitatii.
• Poularea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea
umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organisme vii si mediul in care traiesc). Chiar
daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile
vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.

• Obiectivul principal al temei mele este realizarea unui studiu bazat pe poluarea mediilor acvatice.

• Poluantii biodegradabili sunt substante, care se descompun rapid in proces natural. Poluantii
nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural.
Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu.
• Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura, cum ar fi ingrasamintele si
pesticidele sunt principala cauza a poluarii a bazinelor acvatice receptoare din ecosistemele naturale.

• Am abordat aceasta tema din dorinta de a face o comparatie cat mai obiectiva intre mediile acvatice
poluate si mediile acvatice nepoluate.

• Prin aceasta lucrare doresc sa pornesc o discutie, pe mai multe planuri, cu privire la una dintre resursele
fundametale pentru existenta noastra - apa - si modul in care noi, oamenii, influentam calitatea apei, cu
repercursiuni atat asupra vegetatiei, fanunei cat si a sanatatii umane.

• Sustin aprofundarea subiectelor abordate si adaptarea comportamentelor, la nivel personal si colectiv, in

functie de concluziile la care ajungeti in mod individual.
 Poluarea apei – generalitati

Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială.

• Poluarea naturala a apei se datorează surselor de poluare naturale şi
se produce în urma interacţiunii apei cu atmosfera, când are loc o
dizolvare a gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce
dizolvarea rocilor solubile şi cu organismele vii din apă.
• Poluarea artificială a apei se datorează surselor de ape uzate de
orice fel, apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Poluarea artificiala poate fi:
- fizica (de ex. cu susbstante radioactive)
- chimica (de ex. cu detergenti, hidrocarburi, pesticide)
- biologica (de ex. cu bacterii, virusuri, ciuperci patogene)
 I.4 Clasificarea surselor de poluare a apei

1. Dupa acţiunea poluanţilor în timp distingem următoarele surse:

a) Continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale)
b) Discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi
obiective care funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere
etc.).
c) Accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.).

2) Dupa provenienţa poluanţilor:

a) Sursele de poluare organizate sunt următoarele: surse de poluare cu ape
reziduale menajere si surse de poluare cu ape reziduale industriale.
b) Sursele de poluare neorganizate sunt următoarele: apele meteorice si
centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot: deversa
reziduuri solide de diferite provenienţe sau deşeuri rezultate dintr-o utilizare
necorespunzătoare.

In urmatoarele tabele voi exemplifica o parte dintre categoriile de ape uzate, sursele
de poluare pentru fiecare categorie, procesele generatoare de poluare, precum si
 CAPITOLUL II
Prevenirea si combaterea poluarii apei

Problema purificării apelor reziduale are:

 un aspect economic (recuperarea produselor petroliere
antrenate şi refolosirea apei recirculate)
 şi un aspect sanitar, pentru a evita o impurificare apelor
primitoare (emisar).
Asigurarea calităţii apei ce urmează a fi utilizată într-un
anumit scop se realizează şi se menţine prin:
• Reducerea cantităţii şi concentraţiei poluanţilor
• Mărirea capacităţii de autoepurare a cursurilor naturale
• Epurarea apelor uzate
 O parte dintre condiţiile fizico-chimice şi bacteriologice privind deversarea
apelor reziduale sunt prezentate în urmatorul tabel, conform STAS in vigoare:
 II.1 Prevenirea impurificarii bazinelor naturale cu produse petroliere

Pentru prevenirea impurificării bazinelor naturale cu produse petroliere sunt

prevăzute următoarele măsuri:
1.Reducerea cantităţii de ape reziduale
Conţinutul de produse petroliere al apelor reziduale la ieşirea din sistemele de
purificare (separatoare) se va reduce prin micşorarea la minimum a cantităţii de ape
evacuate, prin:
a) raţionalizarea utilizării apei de răcire
b) înlocuirea răcitoarelor-condensatoarelor cu aparate cu aer
c) utilizarea apei în sistem închis, răcirea în trepte

2. Reducerea pierderilor de produse petroliere.

Pierderile de produse petroliere se vor minimiza aplicând următoarele măsuri:
a) reducerea pierderilor şi scurgerilor la rezervoarele de ţiţei prin prelucrarea unui
ţiţei cât mai “Curat”, iar scurgerile rezervoarelor să fie automatizate;
b) etanşarea corespunzătoare a conductelor şi utilajelor instalaţiilor tehnologice;
c) colectarea cu grijă a produselor petroliere (ex. punctele de prelevare a
 II.2 Metode de epurare a apelor reziduale

Epurarea apelor uzate cuprinde două mari grupe de

operaţii succesive:
1. reţinerea sau neutralizarea substanţelor nocive sau
valorificabile prezente în apele uzate;
2. prelucrarea materialului rezultat din prima operaţie.
Metodele principale de epurare a apelor reziduale sunt:
-fizico-mecanice;
-chimice;
-biochimice sau biologice.
• Combinarea acestor metode permite o purificare avansată,
efluenţii epuraţi putând fi reintroduşi în circuitul economic
sau in emisari.
 CONCLUZII
1. Pentru a reduce fenomenul de poluare a apelor trebuie sa ne educam cu privire la
alimentarea cu apa a lumii și să sprijinim proiectele de conservare.
2. Adoptarea unui anumit procedeu de epurare depinde de: cantitatea efluentului, conţinutul
în poluanţi, condiţiile de calitate impuse la evacuarea apei epurate în emisar, mijloacele
finaciare ale agentului economic respectiv.
3. Apele uzate care se evacuează în bazinele receptoare sau in reţelele de canalizare
ale localităţilor nu trebuie să conţină:
● materii în suspensie;
● substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate reţelele de
canalizare
● substanţe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de
suspensie, pot stânjeni exploatarea normală;
● substanţe toxice sau nocive
● substanţe cu grad ridicat de periculozitate;
● substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri ce
contribuie la poluarea mediului
● substanţe colorante;
● substanţe inhibitoare ale procesului biologic
● substanţe organice greu biodegradabile.
4. Apele deversate in bazinele receptoare trebuie sa corespunda Normativului privind condiţiile
de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare,
5. Planeta noastră est o planetă a apei, ¾ din suprafața
Terrei este acoperită cu apă. Apa este o resursă naturală
unică și indispensabilă care o distinge de alte resurse
naturale.
6. Apa reprezintă o resursă indispensabilă în producția
agricolă și industrială. De exemplu, apa este pe larg folosită
pentru irigare și pescuit precum și ca materie primă și
solvent în procese tehnologice
7. Cererea de apă la nivel global (ceea ce ține de utilizarea
apei) este proiectată să crească cu 55% până în 2050, în
special, deoarece crește cererea în industrie (creștere de
400%). Mai mult de 40% din populația globală este
proiectată să locuiască în zone de insuficiență de apă
potabilă până în 2050. (OECD, 2012)
 BIBLIOGRAFIE

• Ecologie si protectia calitatii mediului, Editura Balneara,

Bucuresti, 2011.
• Plouarea apei, Liliana Axente, Iulia Tomita, Ecaterina Ilie,
Ruxandra Nitu, Brasov, 2005.
• Conservarea mediului si combaterea poluarii, Colegiul “Dr. C-
tin Angelescu”, Buzau, 2008-2009.
• 3 (upg-ploiesti.ro)
• 10 lucruri pe care le poți face pentru a salva oceanele
(green-report.ro)
• POLUAREA APELOR by Oana Onofrei (prezi.com)
• Poluarea apei - cum se produce, care sunt consecințele și
cum se poate preveni! - STRATOS
Apa inseamna viata! Protejati-o!

Va multumesc pentru atentie!

Alexandra Blaga