Tematici:

I. 3 Etape premergătoare procesului de judecată:

1. Asigurarea faptului că au fost depuse toate diligențele neceesare în vederea

soluționă rii litigiului pe cale amiabilă ;
2. Acumularea tuturor probelor pertinente în vederea susținerii poziției adoptate;
3. Înarmarea cu ră bdare și identificarea unui profesionist în vederea solicită rii unei
consultații înalt calificate, după caz solicitarea asitenței/reprezentanței juridice în
instanța de judecată .

Onorariul avocatului

- III. Desfacerea căsătoriei – 3 modalități;

Articolul 35. Modalitatea de desfacere a că să toriei
În cazurile prevă zute la art. 36 alin. (1) şi (2), că să toria se desface de că tre organul de
stare civilă , în cazurile prevă zute la art. 36 alin. (4) şi (5) şi la art. 37 – pe cale
judecă torească , iar în condițiile prevă zute la art. 41 și 42 din Legea nr. 246/2018 privind
procedura notarială – de că tre notar.
Articolul 36. Desfacerea că să toriei la organull stare civilă
(1) În baza acordului comun al soţilor, în cazurile în care între aceştia nu există
neînţelegeri referitoare la partajul proprietă ţii comune în devă lmă şie, la întreţinerea,
educaţia şi domiciliul copiilor minori comuni sau la întreţinerea unuia dintre soţi, că să toria
este desfă cută la organul de stare civilă în a că rui rază teritorială se află domiciliul unuia
dintre soţi. Soţii participă la desfacerea că să toriei în condiţiile Legii nr.100/2001 privind
actele de stare civilă .
(2) La cererea unuia dintre soţi, că să toria poate fi desfă cută la organul stare civilă
dacă celă lalt soţ:
a) este supus unei mă suri de ocrotire judiciare;
b) a fost declarat dispă rut;
c) a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani.
(3) Desfacerea că să toriei şi eliberarea certificatului de divorţ au loc după expirarea
termenului de o lună din ziua depunerii cererii de divorţ.
(4) În cazul apariţiei litigiilor între soţi cu privire la copii, la partaj sau la întreţinerea
unuia dintre soţi, desfacerea că să toriei se face pe cale judecă torească .
(5) Dacă , după desfacerea că să toriei de că tre organul stare civilă , între soţi apar litigii
referitoare la partaj, la întreţinerea, educaţia şi domiciliul copiilor minori comuni sau la
întreţinerea unuia dintre soţi, acestea se vor soluţiona pe cale judecă torească .
Articolul 37. Desfacerea că să toriei de că tre instanţa
judecă torească
(1) Dacă soţii au copii minori comuni şi nu au ajuns la un acord privind întreţinerea,
educaţia şi domiciliul acestora sau în lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi, cu
excepţia cazurilor prevă zute la art.36 alin.(2) și a cazurilor în care că să toria a fost desfă cută
prin încheiere notarială , desfacerea că să toriei are loc pe cale judecă torească .
(2) Desfacerea că să toriei are loc pe cale judecă torească şi în cazurile cînd există
acordul la divorţ al ambilor soţi, însă unul dintre ei refuză să se prezinte la organul stare
civilă pentru soluţionarea problemei.
(3) Instanţa judecă torească va desface că să toria dacă va constata că convieţuirea
soţilor şi pă strarea familiei în continuare sînt imposibile.
(4) Dacă , în procesul examină rii cererii de desfacere a că să toriei, unul dintre soţi nu-şi
dă acordul la divorţ, instanţa judecă torească va amîna examinarea cauzei, stabilind un
termen de împă care de la o lună la 6 luni, cu excepţia cauzelor de divorţ pornite pe motivul
violenţei în familie confirmate prin probe.
(5) Dacă mă surile de împă care nu au dat efecte şi soţii continuă să insiste asupra
divorţului, instanţa judecă torească va satisface cererea respectivă .

Art. 41 și 42 din Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială – de către

notar.

Articolul 41. Desfacerea că să toriei prin acordul soţilor

(1) Cererea de desfacere a că să toriei prin acordul soţilor poate fi depusă la oricare
notar în baza acordului soţilor și în prezența ambilor soți sau în prezența unuia dintre soți
dacă anterior notarului i-a fost comunicat acordul autentic al celuilalt soț de desfacere a
că să toriei şi de examinare a cererii în absenţa sa.
(2) Cererea de desfacere a că să toriei se întocmeşte în scris. Modelul cererii de
desfacere a că să toriei se aprobă de că tre Ministerul Justiţiei. Cererea și, dacă există , acordul
autentic prevă zut la alin. (1) trebuie să vizeze, după caz, modul de participare a pă rinţilor la
educaţia, întreținerea copiilor minori comuni, stabilirea domiciliului acestora, plata pensiei
de întreţinere a soţului/soției sau partajul averii comune dobîndite în perioada că să toriei.
În acest scop, pă rţile declară notarului pe proprie ră spunde despre existenţa copiilor
minori sau concepuți, iar în cazul în care soţii au copii minori, concomitent cu desfacerea
că să toriei, se va autentifica acordul soților cu privire la stabilirea pensiei de întreţinere a
copiilor minori şi la stabilirea domiciliului copiilor minori după desfacerea că să toriei.
(3) La cererea de desfacere a că să toriei se anexează copiile certificatelor de naştere
ale soţilor şi ale copiilor minori existenți, copiile actelor de identitate ale soților, certificatul
de că să torie emis de autorită ţile competente ale Republicii Moldova în original şi o copie
legalizată a acestuia.
(4) Notarul explică pă rților consecințele juridice ale desfacerii că să toriei, drepturile și
obligațiile pă rinților, regimul patrimonial al bunurilor comune.
(5) La momentul înregistră rii cererii, notarul acordă soţilor, potrivit prevederilor
Codului familiei, un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de desfacere a
că să toriei. Termenul pentru retragerea cererii de desfacere a că să toriei poate fi prelungit
cu acordul soților cu maximum 30 de zile.
(6) La expirarea termenului prevă zut la alin. (5), dacă soţii și-au exprimat
consimţă mîntul liber şi neviciat şi sînt îndeplinite, cumulativ, şi celelalte condiţii legale
prevă zute de Codul familiei pentru desfacerea că să toriei prin acordul soţilor, notarul emite
încheierea de desfacere a că să toriei prin acordul soţilor, în care consemnează data
desfacerii că să toriei, numele de familie pe care foştii soţi le vor purta după divorţ și, după
caz, mențiunile privind acordul parental referitor la plata pensiei de întreținere a copiilor
minori, stabilirea domiciliului minorilor, modalitatea de partajare a bunurilor comune,
plata pensiei de întreţinere a soţului/soției. Încheierea de desfacere a că să toriei se emite în
5 exemplare și produce efectul juridic al unui act de stare civilă de desfacere a că să toriei
(divorț).
(7) În termen de 3 zile de la data emiterii încheierii de desfacere a că să toriei prin
acordul soților, notarul transmite organului de stare civilă teritorial, pentru efectuarea
înregistră rii actului de stare civilă , împreună cu dovada achită rii taxei de stat pentru
înregistrarea actelor de stare civilă , două originale ale încheierii și originalul certificatului
de că să torie. Cîte un original al încheierii se eliberează pă rților și un original al încheierii se
reține de notar în arhiva sa.

Articolul 42. Respingerea cererii de desfacere

a că să toriei
(1) Notarul emite o încheiere de respingere a cererii de desfacere a că să toriei în
situaţiile în care nu sînt îndeplinite, cumulativ, condiţiile legale prevă zute de Codul familiei
pentru desfacerea că să toriei prin acordul soților, precum şi în unul dintre urmă toarele
cazuri:
a) unul dintre soţi nu îşi poate exprima consimţă mîntul liber şi neviciat;
 b) cererea nu este semnată de ambii soţi în prezența notarului, dacă anterior
notarului nu i-a fost comunicat acordul autentic al celuilalt soț de desfacere a că să toriei şi
de examinare a cererii în absenţa sa, iar soțul prezent insistă să fie înregistrată cererea;
c) soţii refuză sa dea declaraţiile prevă zute de lege;
d) soţii nu prezintă , la depunerea cererii, actele necesare prevă zute la art. 41 alin. (3);
e) în cazul în care există copii minori sau concepuți și, la expirarea termenului
prevă zut la art. 41 alin. (5), unul dintre soţi nu se prezintă în fața notarului, nu-și exprimă
consimță mîntul pentru desfacerea că să toriei sau soții refuză de a încheia acordul referitor
la plata pensiei de întreţinere și la stabilirea domiciliului copiilor minori, sau acordul
încheiat contravine intereselor minorilor;
f) cel puțin unul dintre soţi nu s-a prezentat în faţa notarului la expirarea termenului
prevă zut la art. 41 alin. (5);
g) cererea a ră mas fă ră obiect întrucît că să toria dintre soţi a fost desfă cută , fie de
că tre o altă autoritate competentă , fie încetată din cauza decesului unuia dintre soţi;
h) dacă soţii se împacă şi unul dintre soți îşi retrage cererea de desfacere a că să toriei.
(2) În cazul respingerii cererii de desfacere a că să toriei, notarul emite o încheiere de
respingere în 3 exemplare, dintre care unul se pă strează în arhiva notarului, iar celelalte se
transmit fiecă ruia dintre soți. La respingerea cererii de desfacere a că să toriei, originalul
certificatului de că să torie se restituie persoanei care l-a depus la notar.

Desfacerea căsătoriei prin 3 moduri.

! După desfacerea căsătoriei soției au la dispoziție 3 ani pentru partajarea
proprietății în devălmășie, proporțional acestora se impart și datoriile comune.
Art. 25 alin. (6) CF al RM: Depunerile fă cute de soţi pe numele copiilor lor minori sunt
proprietate a copiilor şi nu se iau în considerare la partaj.
Art. 25 alin. (8) CF al RM : Pentru împă rţirea bunurilor proprietate în devă lmă şie a soţilor
a că ror că să torie a fost desfă cută , se stabileşte un termen de prescripţie de 3 ani.
Art. 26 alin. (3) CF al RM : La împă rţirea proprietă ţii în devă lmă şie a soţilor, datoriile
comune se împart între ei proporţional cotelor-pă rţi ce le-au fost repartizate.

Bunurile care nu sunt supuse partajalui:

1. Bunurile care au aparţinut fiecă ruia dintre soţi pâ nă la încheierea că să toriei;
2. Bunurile primite în dar;
3. Bunurile obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de că tre unul
dintre soţi în timpul că să toriei;
4. Lucrurile de uz personal, cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux.

Art. 22 CF al RM
 Proprietatea personală a soţilor
(1) Bunurile care au aparţinut fiecă ruia dintre soţi pînă la încheierea că să toriei şi
bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de
că tre unul dintre soţi în timpul că să toriei, sînt proprietate personală a fiecă ruia dintre soţi.
(2) Lucrurile de uz personal (îmbră că mintea, încă lţă mintea şi alte obiecte), cu
excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux, sînt proprietate personală a soţului care
le foloseşte, indiferent de timpul şi modul de dobîndire.

IV. Încăsarea pensiei de întreținere;

Codul Familiei a Republicii Moldova stipulează două modalități de plată a pensiei de

întreținere pentru copii:
 Prin acordul ambilor pă rinți
 Stabilirea pensiei de întreținere prin emiterea Hotă rîrii de Instanța de Judecată ,
dacă unul din pă rinte se eschivează de la plata pensiei de întreținere.

Mă rimea pensiei de întreținere obligatorie poate varia de la ¼ pînă la ½ pă rți din salariul
stabilit sau din alte venituri, în dependență de câ ți copii sunt la întreținerea pă rintelui.

Pensia de întreținere poate fi stabilită și în sumă fixă de că tre instanța de judecată în

cazurile în care:

 Pă rintele nu are un venit stabil

 Veniturile sau salariul este achitată în natură
 Achitarea a unei pă rți din salariu nu este suficient pentru întreținerea normală a
copilului minor.

La stabilirea pensiei de întreținere a copilului, instanța de judecată va încerca să pă streze

starea de asigurare a copilului pe care a avut-o pâ nă la desfacerea că să toriei.

În cazul în care pă rinții au ajuns la un acord privind mă rimea și plata pensiei de întreținere,
acest acord urmează a fi încheiat în conformitate cu reglementă rile Codului Civil. Acordul
încheiat între soți urmează a fi încheiat în formă scrisă și autentificat notarial. Mă rimea
pensiei de întreținere negociată și stabilită în acord nu trebuie să fie mai mică decît cea
prevă zută de Codul Familiei.

Încasarea pensiei de întreținere în temeiul Hotă rîrii instanței de judecată se solicită atunci
câ nd lipsește acordul în scris între soți cu privire la achitarea pensiei de întreținere.

Pensia de întreținere poate fi stabilită prin acordul pă rților și încheierea unui contract în
care să fie stabilit mă rimea, condițiile și modul de plată a pensiei de întreținere .
În cazul în care nu există un asemenea acord, pensia de întreținere va putea fi stabilită prin
hotă râ re de judecată .
Pensia de întreținere poate fi cerută indiferent dacă pă rinții copilului sunt divorțați sau nu.

Care este mărimea pensiei de întreținere pentru copilul minor?

Pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri
ale pă rinţilor în mă rime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi
mai mulţi copii. Cuantumul cotelor stabilite poate fi micşorat sau majorat de instanţa
judecă torească , ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a pă rinţilor, de alte
circumstanţe importante. În cazul în care unii copii ră mâ n cu un pă rinte, iar alţii – cu
celă lalt, pensia de întreţinere plă tită în favoarea pă rintelui mai puţin asigurat se stabileşte
într-o sumă bă nească fixă .
Dacă pă rintele care datorează întreţinere copilului să u nu are un salariu stabil sau în alte
cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din
salariu şi/sau alte venituri, este imposibilă , dificilă sau lezează substanţial interesele uneia
dintre pă rţi, instanţa judecă torească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere
într-o sumă bă nească fixă plă tită lunar sau, concomitent, într-o sumă bă nească fixă şi sub
forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri.
În caz de litigii şi de circumstanţe excepţionale cum ar fi boală gravă , mutilare a copilului
minor sau a celui major inapt de muncă , necesitatea achită rii cheltuielilor privind îngrijirea
acestora etc., în lipsa contractului între pă rţi, instanţa judecă torească poate obliga pe
fiecare dintre pă rinţi să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste
circumstanţe. Modalitatea participă rii pă rinţilor la cheltuielile suplimentare, precum şi
cuantumul acestor cheltuieli sînt stabilite de instanţa judecă torească , ţinîndu-se cont de
starea materială şi familială a pă rinţilor şi copiilor şi de alte circumstanţe importante.
Cuantumul cheltuielilor suplimentare se stabileşte într-o sumă bă nească fixă , ce va fi
achitată lunar.
La încasarea pensiei de întreţinere într-o sumă bă nească fixă , instanţele judecă toreşti
urmează să ţină cont de starea materială şi familială a pă rţilor şi de alte circumstanţe
importante, după cum ar fi informaţia eliberată de Biroul Naţional de Statistică cu privire la
valoarea minimului de existenţă pentru un copil.

V.

! Pensia de întreținere poate fi majorată oricâ nd, în funcție de necesită țile minorului.
! Este interzis aplicarea sechestrului pe contul în care pă rintele recepționează pensia
de întreținere, în acest caz se va înainta o cerere că tre executor, iar acesta va fi obligat să
ridice sechestrul în termen de 5 zile de la data recepționă rii cererii.

VI. Întrebări de la public:

1. Ce facem dacă soțul care datorează pensia de întreținere muncește peste hotare?

Rs. Dacă soțul care datorează pensia este angajat peste hotarele Republicii Moldova,
 atunci se va identifica locul de muncă al soțului și se va solicita informație de la
angajator despre mă rimea salariului acestuia. Informația respectivă va fi prezentată
instanței de judecată care va stabili mă rimea pensiei așa cum este prezentat mai sus.
În unele cazuri se poate recurge la angajarea unor detectivi peste hotare pentru a
acumula mai multă informație, mai ales câ nd soțul ascunde veniturile sale, fie se va
solicita încasarea pensiei de întreținereîn cuantum fix.
După pronunțarea Hotă râ rii de judecată , dacă aceasta nu va fi atacată în termen de
30 zile, se va solicita eliberarea titlului executoriu care va fi prezentat executorului
judecă toresc pentru încasarea sumei.

2. Este posibilă executarea hotărârii judecătorești cu privire la încasarea pensiei de

întreținere- emisă de către un stat străin pe teritoriul RM.

Rs. Da, este posibil, în cazul dat veți înainta o acțiune în justiție - cerere de
recunoaștere și încuviințarea execută rii hotă râ rii emise de că tre un stat stră in.

3. ,,Buna ziua. Vrem sa plecam impreuna cu sotul la munca peste hotare pe un termen
nu foarte mare (3 luni). In aceasta perioada, copiii nostri minori vor ramane in grija
bunicilor. E suficient sa intocmim doar o procura pe numele bunicilor ca ei sa poata
insoti copiii, de exemplu la spital, sau pentru alte situatii similare? Sau e nevoie de
orice alte acte?”
Rs .Potrivit art. 13 din Legea nr. 140 privind protecția specială a copiilor separați de
pă rinți și a copiilor aflați în situație de risc, pă rinții sau unicul pă rinte care
intenționează să plece temporar în altă localitate din țară sau de peste hotare (la
muncă , studii, tratament sau din alte motive) sunt obligați să depună la autoritatea
tutelară locală de la locul de trai al persoanei/persoanelor care urmează să exercite
custodia cererea privind instituirea custodiei asupra copilului și declarația privind
acordul persoanei/persoanelor respective, conform modelului aprobat de că tre
Guvern.
Dacă , din anumite motive, nu reușiți să mergeți la autoritatea tutelară , pentru a
anunța plecarea și a înregistra cererea de instituire a tutelei/curatelei asupra
copilului, este important să lă sați îngrijitorului acest document, avizat la notar. Mai
tâ rziu, îngrijitorul va putea merge la autoritatea tutelară , care îl va ajuta să facă
dosarul de instituire a tutelei/curatelei.
*Tutela se instituie asupra copiilor care nu au atins vâ rsta de 14 ani iar curatela se
instituie asupra copiilor în vâ rstă de la 14 la 18 ani.

4. Ce facem în cazul în care fostul soț refuză să ofere acordul pentru perfectarea actelui
minorului?
Înaintă m o acțiune în justiție în vederea emiterii unei hotă râ ri judecă torești, care va
substitui acordul tată lui.
VII. MIT
-
,,Dacă pă rintele este obligat la plata pensiei de întreținere, ulterior și copilul va fi obligat la
întreținerea pă rintelui”
Rs. juridic
Acesta va fi obligat la întreținerea pă rintelui să u în cazul în care, pă rintele:
- Face dovada că este inapt de muncă ;
- Necesită sprijin material.
În cazul în care nu se solicită încasarea pensiei de întreținere se prezumă că pă rintele își
exercită drepturile pă rintești benevol.

VIII. Dreptul la pensie de întreținere - nu doar copii, dar și fostul soț!

Articolul 83 Codul Familiei al Republicii Moldova

Dreptul fostului soţ la întreţinere după divorţ

Dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judecă torească îl are:
a) fosta soţie în timpul gravidită ţii;
b) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp
de 3 ani după naşterea acestuia;
c) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun cu
dizabilită ţi pînă la vîrsta de 18 ani sau a copilului comun cu dizabilită ți severe din copilă rie;
d) fostul soţ, care necesită sprijin material, devenit inapt de muncă în timpul
că să toriei sau timp de un an după desfacerea acesteia;
e) fostul soţ care necesită sprijin material şi a atins vîrsta de pensionare, în termen de
cel mult 5 ani din momentul desfacerii că să toriei, dacă soţii au fost că să toriţi cel puţin 15
ani.

Ce este alienarea parentală?

Rs. Un set de strategii pe care pă rintele alienator le folosește pentru a înverșuna
copilul împortiva celuilalt pă rinte. Deși poate fi constatată , nu este sancționată
contravențional/penal.