8.

Anatomia analizatorului
gustativ, kinestezic, olfactiv,
vizual, acustico-vestibular
Șef de Lucrari Dr. Andrei Cucu MD, PhD

© Andrei Cucu
Cuprinsul cursului
1. Anatomia analizatorului cutanat
2. Anatomia analizatorului kinestezic
3. Anatomia analizatorului olfactiv
4. Anatomia analizatorului gustativ
5. Anatomia analizatorului vizual
6. Anatomia analizatorului acustico-vestibular
7. Igiena analizatorilor

© Andrei Cucu
 Care este cel mai mare organ al omului după
suprafață și greutate?

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Pielea?
• Organ membranar, acoperă întreg corpul
• Cel mai mare organ al omului după suprafață și greutate
• Suprafață de aproximativ 2 metri pătrați, 4.5-5 kg!!!
• 16% din greutatea corpului
• Grosime de 0.5-4 mm
• Pleoape - cea mai subțire
• Călcâi - cea mai groasă
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Cuprins
1. Structura pielii: introducere
2. Epiderm
3. Derm
4. Hipoderm
5. Anexele pielii
1. Anexe cornoase
2. Anexe glandulare
6. Receptorii cutanați
7. Igiena tegumentului
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Cel mai important rol al pielii?

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Introducere

• Imens câmp receptor

• Acoperământ protector și sensibil

• Se continuă cu mucoase la nivelul

orificiilor naturale (ex)

'Anatomia del corpo humano' Rome, 1559

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu Juan Valverde de Amusco (ca. 1525 - ca. 1588)
 Pielea – 3 straturi

• Epiderm

• Derm

• Hipoderm (țesut subcutanat)

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Cuprins
1. Structura pielii
2. Epiderm
3. Derm
4. Hipoderm
5. Anexele pielii
1. Anexe cornoase
2. Anexe glandulare
6. Receptorii cutanați
7. Igiena tegumentului
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Epidermul

• Epiteliu pluristratificat keratinizat

• 2 straturi:
• Stratul germinativ

• Stratul cornos

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 • Stratul germinativ
• Strat bazal: profund, pe o membrană bazală, 1 sg rând
de celule cilindrice
• Stratul spinos: 6-20 rânduri de celule poliedrice, care
trimit spini

• Celulele se divid activ, asigurând reînnoirea straturilor

superficiale
• keratinizarea începe începe în regiunile superficiale
ale acestui strat

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

• Stratul germinativ
• Procesul de keratinizare (transformare
cornoasa), incepe din straturile superficiale ale
acestui strat

• Celulele se divid activ, asigurand reinnoirea

straturilor superficiale

• Stratul bazal si cel spinos contin pigment

melanic, produs de melanocite
 Epidermul

• 2 straturi:
• Stratul germinativ

• Stratul cornos

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

• Stratul cornos
• Stratul granular
• Celule turtite care contin granulatii de keratina
• Nucleii se fragmenteaza, la nivelul acestui strat, celulele epidermului incep sa
moara

• Stratul lucid
• Celule turtite clare, cu nucleu degenerat, cu multe granulatii de keratina in
citoplasma

• Stratul cornos
• Celule turtite, citoplasma incarcata cu granulatii de keratina, nuclei disparuti
• Metabolismul acestor celule a incetat
• Legaturile dintre celule slabesc si ele se desprind de pe suprafata pielii
• Celulele cornoase superficiale constituie stratul descumativ si sunt continuu
inlocuite de celule provenite din straturile profunde ale epidermului
 Straturile epidermului

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Straturile epidermului
 Tipuri de celule din epiderm

• Keratinocite → produc keratina

• Melanocite → produc melanina, pigmentul închis al pielii (protecție

împotriva radiațiilor UV)

• Celule Merkel → funcție de receptori

• Celule Langerhans → macrofage din epiderm, rol în răspuns imun

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Tipuri de celule din epiderm

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Tipuri de celule din epiderm: keratinocite și
melanocite

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Tipuri de celule din epiderm: Langerhans

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Tipuri de celule din epiderm: celulele Merkel

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Epidermul

• Epidermul nu conține vase de sânge

• Este hrănit prin osmoză din lichidul intercelular

• Conține terminații nervoase libere

Straturile epidermului?
Celulele epidermului?
 Cuprins
1. Structura pielii
2. Epiderm
3. Derm
4. Hipoderm
5. Anexele pielii
1. Anexe cornoase
2. Anexe glandulare
6. Receptorii cutanați
7. Igiena tegumentului
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Dermul

• Pătură conjunctivă densă, flexibilă

• Vase de sânge și limfatice

• Anexe cutanate

• Terminații nervoase

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Dermul
• Strat papilar
• Strat reticular

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Derm- stratul papilar

• Papilele dermice – ridicături

tronconice

• Degete, palmă, talpă (mai evidente)

→ creste papilare → AMPRENTE

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Derm- stratul papilar

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Derm- stratul reticular
• țesut conjunctiv dens, fibre
și fasciule groase

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Tipuri de celule in derm

• Fibroblaști

• Macrofage

• Mastocite

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Cuprins
1. Structura pielii
2. Epiderm
3. Derm
4. Hipoderm
5. Anexele pielii
1. Anexe cornoase
2. Anexe glandulare
6. Receptorii cutanați
7. Igiena tegumentului
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Hipodermul

• Strat profund al dermului (unii

autori)

• Țesut conjunctiv lax, celule adipoase

• Bulbi foliculari piloși, glomerulii

glandelor sudoripare, corpusculii
Vater-Paccini
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Culoarea pielii
• Trei pigmenți contribuie la culoarea pielii
• Melanina
• Pigment de culoare galbenă→ maro → negru
• Alunițele/pistrui → acumularea de melanină
• Melanocitele au același nr la oameni, diferă doar cantitatea de pigment produsă
• Pigmentul carotenic
• Pigment galben → portocaliu
• Cel mai evident: palme și tălpi
• Hemoglobina
• Pigment roșiatic, responsabil pentru culoarea roz a pielii
• Localizat în hematiile din capilarele dermale

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Melanina

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Tulburări de pigmentare

Albinism – boala genetică, incapacitatea de a produce melanină

Vitiligo – pierderea parțială/totală a melanocitelor din piele

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Cuprins
1. Structura pielii
2. Epiderm
3. Derm
4. Hipoderm
5. Anexele pielii
1. Anexe cornoase
2. Anexe glandulare
6. Receptorii cutanați
7. Igiena tegumentului
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Anexele pielii
• Anexe cornoase
• Fire de păr
• Unghii

• Anexa glandulare
• Glandele sudoripare
• Glandele sebacee
• Glandele mamare

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Anexele cornoase: firul de păr
• Compus din celule epidermale keratinizate moarte

• Rădăcina – partea înfiptă oblic în piele

• Tulpina – partea liberă vizibilă

• Rădăcina firului de păr

• Glanda sebacee
• Mușchi erector (inervație simpatică)

• Baza rădăcinii → bulbul (în care pătrund vase de

sânge și nervi) → papila firului de păr

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Anexele cornoase: firul de păr

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Anexele cornoase: firul de păr
• Mențin căldura

• Protejează scalpul împotriva traumei, pierderea de căldura și lumina solară

• Părul este distribuit pe ÎNTREAGA suprafață a corpului cu EXCEPȚIA:

• Palme
• Tălpi
• Buze
• Mameloane
• Anumite porțiuni ale organelor genitale externe
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Mușchiul erector al firului de păr

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Anexele cornoase: firul de păr
1 2

3
 Anexele cornoase: unghiile
• Lame cornoase (celule cheratinizate)

• Formate din keratină dură

• Fața dorsală a degetelor, în dreptul

ultimei falange
• Corpul unghiei (partea vizibilă)
• Radăcina unghiei (partea ascunsă)
• Lunula – zona semilunară, albicioasă

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Anexele pielii
• Anexe cornoase
• Fire de păr
• Unghii

• Anexa glandulare
• Glandele sudoripare
• Glandele sebacee
• Glandele mamare

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Glandele sudoripare

• Foarte numeroase (2-3 milioane)

• Previn supraîncălzirea organismului

• Excreție de substanțe (elaborarea sudorii)

• Frunte, buze, axilă, palmă și plantă

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Glandele sudoripare

• Glomerul
• Extremitatea profundă (hipoderm)

• Înconjurat de capilare (extrage→transpirația)

• Canal excretor (derm, epiderm)

• Por excretor (suprafața pielii)

 Ce diferențe observați între cele 2 glande sudoripare?

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Tipuri de glande sudoripare
• Glande ecrine
• Palme, plantă, frunte
• Glande apocrine
• Axilă, regiunile anogenitale
• Glande ceruminoase
• Glande apocrine modificate
• Conductul auditiv extern
• Secretă cerumen
• Glande mamare
• Glande specializate în secreția laptelui
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Glanda sudoripară?

3
1

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Glandele sebacee

• Glande de tip acinos

• Anexate rădăcinii firului de păr

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Glandele sebaceea

• Secretă sebum → unge pielea și părul

(împiedică părul să devină fragil)
• Secreție mare→seboree

• Secreție mică→ihtioză

• Când conductele se blochează

(supraproducție de sebun) → acneea

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Cuprins
1. Structura pielii
2. Epiderm
3. Derm
4. Hipoderm
5. Anexele pielii
1. Anexe cornoase
2. Anexe glandulare
6. Receptorii cutanați
7. Igiena tegumentului
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Receptori cutanați
• Terminații nervoase libere

• Terminații nervoase încapsulate

(receptorii cutanați)

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Receptorii tactili
• Mecanoreceptori (deformări
mecanice)
• Derm, mai numeroși în tegumentele
fără păr

• Localizare superioară → atingere

(corpusculi Meissner, discurile
Merkel)
• Localizare profundă
→ presiunea, întindere (corpusculii
Ruffini)
→ vibrațiile (corpusculii Vater-Pacini)

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Receptorii termici
• Terminații nervoase libere cu diametrul
mic

• Receptori pentru rece (corpusculii Krause)

• Receptori pentru cald (corpusculii Ruffini)

• Temperaturile extreme stimuleaza și

receptorii pentru durere (algoreceptori)

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Receptorii Vater-Pacini

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Corpusculii Meissner

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Receptorii pentru durere

• în principal→terminații nervoase libere

• toți receptorii cutanați pot transmite impulsuri dureroase când sunt

stimulați excesiv

• persistența stimulului duce la creșterea în intensitate a senzației

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Ce tip de receptor cutanat este?
 Cuprins
1. Structura pielii
2. Epiderm
3. Derm
4. Hipoderm
5. Anexele pielii
1. Anexe cornoase
2. Anexe glandulare
6. Receptorii cutanați
7. Igiena tegumentului
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Efectele îmbătrânirii asupra pielii
• ↓reacția imună a pielii →susceptibilitate crescută la stări
patologice

• ↓grosimii (pierderea de grăsime subcutanată)

• ↓ producției de transpirație

• ↓ numărului de melanocite funcționale (încărunțirea părului și

pigmentari cutanate atipice)

• ↓ ritmul de creștere al părului și al unghiilor (fragilitate crescută)

• Deshidratea și fisurarea pielii

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Igiena în raport cu funcțiile pielii
• Protecție → barieră chimică, biologică (imună), fizică și mecanică

• Reglarea temperaturii corpului

• Dilatarea / constricție vaselor sangvine dermice
• Piloerecție
• Creșterea secrețiilor glandelor sudoripare (răcirea organismului)

• Imens câmp receptor

• Funcții metabolice → sinteza vitaminei D

• Rezervor de sânge (pielea conține până la 5% din volumul total de sânge)

• Excreție (deșeuri azotate eliminate prin transpirație)

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Flora microbiană normală a pielii
Pityrosporum/ Malassezia furfur Corynebacterium species.
Propionibacterium acnes

Staphylococcus aureus

Panaritiu/Paronichia

Tinea versicolor Acneaa vulgaris Keratoliza exfoliativa

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Factori de risc asupra tegumentului
• Fizici/mecanici
• Tăiere, răniri → leziuni cutanate
• Frig → degerături
• Radiații solare (UV) → arsuri, insolație, cancer de piele

• Chimici (substanțele chimice)

• Biologici
• Virusuri
• Bacterii
• Agenți micotici (ciuperci)
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Leziuni produse de factori fizici/mecanici

• Tăiere, răniri → leziuni cutanate

• Frig → degerături

• Radiații solare (UV) → arsuri, insolație, cancer de piele

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Vindecarea plăgilor epidermale

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Vindecarea plăgilor profunde

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Degerăturile

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziunile produse de arsuri

• Grad 1: afectat doar epidermul

• Grad 2: epidermul + regiunea

superioară a dermului

• Grad 3: toate straturile pielii

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Primul ajutor in arsuri

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de radiațiile solare

• Modificări în stratul de ozon

• Radiațiile ultraviolete

• Creșterea incidenței cancerului de

piele (cancer scuamo și bazocelular)

• Arsura solară

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori chimici
• Solvenți, pesticide

• Biocide – formaldehidă, metildibromoglutaronitril

• Produse din saloanele de coafură – p-fenilendiamină

• Cromat – piele, ciment

• Produse chimice din cauciuc

• Rășină epoxidică (materiale plastice, electrice)

• Alergeni din plante – sesquiterpene lactones (horticultură)

• Săpunuri, detergenți, agenți de curățenie

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori chimici
• Lipidele și compușii lipidici penetrează
pielea cu ușurință
• Absorbția pielii depinde de regiunea
anatomică
• Gât, cap, axilă, regiunea genitală →
absorbție crescută
• Plasturi cutanați!

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori chimici

• Dermatita de contact

• Erupție cauzată de expunerea la un agent extern (toxic, iritant)

• Substanțe iritante care eu efect toxic direct asupra pielii

• Alergii chimice → reacții imune

• Apare acolo unde stratul cornos este mai subțire

• Cel mai frecvent: săpunuri, detergenți, solvenți

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Leziuni produse de factori chimici

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori biologici - bacterii

Staphylococcus aureus

Paronichia

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori biologici - bacterii

Sifilis

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori biologici - virusuri
Varicela

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori biologici - virusuri
Zona Zoster

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori biologici – agenți
micotici
• Produse de dermatofiți

• Trei clase de dermatofiți: Trichophyton, Epidermophyton,

Microsporum

• Tinea corporis, Tinea capitis, Tinea pedis, Tinea barbae, Tinea cruris,
Tinea ungulum (onicomicoză)

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori biologici – agenți
micotici

Tinea
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Candidoza pielii și a unghiilor
Candida albicans

Onicomicoză

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni produse de factori biologici – paraziți
Loxosceles reclusa. Veninul
conține sphingomyelinase-D,
produce distrucție tisulară masivă

Scabia
(Sarcoptes scabei)
Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Leziuni produse de factori biologici – paraziți

Scabia

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Boli transmise prin “mâinile murdare”

• Hepatita virală A

• Gripa

• Pneumonia

• Parazitoze

• Boli ale ochilor și pielii

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Tumorile pielii
 Leziuni cutanate benigne – Nev melanocitar

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu
 Chistul sebaceu

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Leziuni cutanate maligne

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Cancerul scuamocelular

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Melanomul malign

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

 Melanomul malign

Șef de Lucrări Dr. Andrei Cucu

Anatomia aparatului kinestezic

• Desfășurarea normală a activității motorii, analiza fină și coordonarea

precisă a mișcărilor necesită informarea permanentă a SNC asupra
poziției spațiale a corpului, informații furnizate de receptorii:
• Aparatului vestibular
• Receptorii vizuali
• Receptorii cutanați
• Anumiți receptori specifici in aparatul locomotor (proprioreceptori)

© Andrei Cucu
Receptorii aparatului kinestezic

• Numiți proprioreceptori

• Se găsesc în mușchi, tendoane, articulații, periost, ligamente

• Receptorii kinestezici din periost si articulatii sunt corpusculii Vater-

Paccini, identici cu cei din piele; sunt sensibili la miscari si modificari
de presiune

© Andrei Cucu
Corpusculii neurotendinosi Golgi
• Corpusculii neurotendinoși Golgi sunt situați la
joncțiunea mușchi-tendon

• În corpuscul pătrund 1-3 fibre nervoase, care sunt

stimulate de întinderea puternică a tendonului

• Monitorizează continuu tensiunea produsă în

tendoane și ajută la prevenirea contracției musculare
excesive sau a alungirii exagerate a mușchiului
© Andrei Cucu
Terminațiile nervoase libere

• Se ramifică în toată grosimea capsulei articulare și transmit

sensibilitatea dureroasă articulară

© Andrei Cucu
Fusurile neuromusculare
• Diseminate printre fibrele musculare striacte
• Stimulate de tensiunea dezvoltată in timpul contractiei musculare
• Sunt formate din 5-10 fibre musculare modificate, numite:
• Fibre intrafusale
• Continute intr-o capsula conjunctiva
• Dispuse paralele cu cele extrafusale
• Continute intr-o capsulă conjunctivă
• Porțiune periferică- contractilă, porțiune centrală – necontractilă, care conține nuclei

• Fibre extrafusale

© Andrei Cucu
Fusurile neuromusculare

© Andrei Cucu
Fusurile neuromusculare
• Au inervație senzitivă și motorie

• Inervația senzitivă – asigurată de dedndritele neuronilor senzitivi din ganglionul spinal

• Inervația motorie – asigurată de axonii neuronilor gamma din cornul anterior al ms

• Acești axoni lungi ajung la porțiunea periferică a fibrelor cu sac nuclear și cu lanț nuclear pe care
le contractă, determinând întinderea porțiunii centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor
senzitive anulospirale și a celor în floare

• Impulsurile se transmit neuronului alfa, ceea ce determină contracția fibrelor extrafusale,

determinând contracția mușchiului

© Andrei Cucu
Fusurile neuromusculare

© Andrei Cucu
Fusurile neuromusculare
• Impulsurile aferente de la
proprioreceptori sunt conduse prin 2 căi:
• Pentru sensibilitatea kinestezică (simțul
poziției și al miscarii in spatiu), prin fasciculele
spinobulbare
• Pentru sensibilitatea proprioceptiva de reglare
a miscarii (simtul tonusului muscular), prin
fasciculele spinocerebeloase ventral si dorsal

© Andrei Cucu
Fusurile neuromuscuulare
• Dispunerea in paralele a fibrelor intrafusale face ce intinderea fibrelor
extrafusale sa determine si intinderea celor intrafusale
• In maduva spinarii exista 2 tipuri de meotoneuroni care inerveaza muschii
scheletici:
• Motoneuronii alfa
• Care inerveaza fibrele extrafusale

• Motoneruonii gamma
• Care inerveaza fibrele intrafusale

© Andrei Cucu
Fusurile neuromusculare

© Andrei Cucu
Fusurile neuromusculare

© Andrei Cucu
Tonusul muscular

• Relaxarea musculara este prevenita prin intinderea si activarea

fusurilor, care la randul lor, declanseaza o contractie reflexa

• Acest mecanism produce o intindere si o tensiune musculara de

relaxare – tonusul muscular

© Andrei Cucu
Corpusculii Ruffini

• In stratul superficial al capsulei articulare

• Receptioneaza pozitia si miscarile din articulatii

© Andrei Cucu
Cuprinsul cursului
1. Anatomia analizatorului kinestezic
2. Anatomia analizatorului olfactiv
3. Anatomia analizatorului gustativ
4. Anatomia analizatorului vizual
5. Anatomia analizatorului acustico-vestibular
6. Igiena analizatorilor

© Andrei Cucu
Simtul olfactiv

• Slab dezvoltat la om, comparativ cu animalele

• Rol = depistarea in aer a unor substante mirositoare, eventual nocive

• Impreuna cu simtul gustului, participa la aprecierea calitatii

alimentelor si la declansarea secretiilor digestiveomul distinge până la
10.000 e mirosuri

• Există 50 de mirosuri primare

© Andrei Cucu
Receptorii

• Chemoreceptorii care ocupa portiunea postero-superioara a foselor

nazale

• Celulele bipolare din mucoasa olfactiva (proroneuron)

• Celulele bipolare au o dendrita scurta si groasa, care se termina cu o

vezicula (buton olfactiv) – prevazut cu cili

© Andrei Cucu
Receptorii

© Andrei Cucu
Calea aferentă
• Axonii celulelor bipolare (10-20)
pleaca de la polul bazal si se
inmanuncheaza → nervii olfactivi

• Nervii olfactivi strabat lama ciuruita

a etmoidului si se termina in bulbul
olfactiv, unde face sinapsa cu
neuronii multipolari (celulele
mitrale) – deutoneuron
© Andrei Cucu
Lama ciuruita a osului etmoid

© Andrei Cucu
Proiectia corticala
• Axonii neuronilor multipolari formeaza
tractul olfactiv

• → se proiecteză in final pe fata mediala

a lobului temporal (aria olfactivă- girul
hipocampic și nucleul amigdalian)

• Calea olfactivă nu are legături directe cu

talamusul
© Andrei Cucu
Simtul mirosului
• Pentru a putea fi mirosită, o
substanță trebuie să fie volatilă
și să ajungă în nări

• Să fie solubilă, astfel încât să

poată traversa stratul de
mucus și să atingă celulele
olfactive

© Andrei Cucu
Cuprinsul cursului
1. Anatomia analizatorului kinestezic
2. Anatomia analizatorului olfactiv
3. Anatomia analizatorului gustativ
4. Anatomia analizatorului vizual
5. Anatomia analizatorului acustico-vestibular
6. Igiena analizatorilor

© Andrei Cucu
Simtul gustativ

• Informeaza asupra calitatii alimentelor introduse in gura

• Intervine in declansarea reflexa neconditionata a secretiei glandelor

digestive

© Andrei Cucu
Receptori

• Chemoreceptori – mugurii
gustativi

• Situati la nivelul papilelor

gustative din mucoasa linguala:
• Caliciforme (circumvalate)
• Fungiforme – nu au muguri gustativi
• Foliate
© Andrei Cucu
Receptori

© Andrei Cucu
Receptori

© Andrei Cucu
Receptori

• Mugurii gustativi au forma ovoidala

• In structura lor se gasesc celule

senzoriale
• Polul apical – un microvil

• Polul bazal – se gasesc terminatii

nervoase ale nervilor 7, 9 si 10

© Andrei Cucu
Receptori

© Andrei Cucu
Receptori

© Andrei Cucu
Receptori – aspecte microscopice

© Andrei Cucu
Receptori – aspecte microscopice

© Andrei Cucu
Receptori – aspecte microscopice

© Andrei Cucu
Calea aferenta
• Protoneuronul – ganglionii anexati nervilor enumerati

• Deutoneuronul – in nucleul solitar din bulb

• Axonii neutoneuronilor se incruciseaza, dupa care se

indreapta spre talamus, iar de la acest nivel, impulsurile
ajung in aria gustativa (partea inferioara a girusului
postcentral)
• Dulce – varful limbii
• Acru- marginile limbii
• Sarat - marginea anterioara a limbii
• Amar- baza limbii

© Andrei Cucu
Cuprinsul cursului
1. Anatomia analizatorului kinestezic
2. Anatomia analizatorului olfactiv
3. Anatomia analizatorului gustativ
4. Anatomia analizatorului vizual
5. Anatomia analizatorului acustico-vestibular
6. Igiena analizatorilor

© Andrei Cucu
Ce stiti de globul ocular?

© Andrei Cucu
Simtul vizual (vederea)

• Furnizeaza peste 90% dintre informatiile asupra mediului inconjurator

• Importanta fiziologica considerabila:

• In diferentierea luminozitatii, formei si culorii obiectelor

• Orientarea in spatiu

• Mentinerea echilibrului

• Tonusul cortical (atentia)

© Andrei Cucu
Anatomia globului ocular
• Forma aproximativ sferica
Format din:
• Medii refringente
• Corneaa transparenta
• Umoarea apoasa
• Cristalinul
• Corpul vitros (umoarea vitroasa)
• 3 tunici concentrice
• Externa
• Medie
• Interna

© Andrei Cucu
Tunica externa
• Fibroasa, formata din 2 portiuni
inegale
• Anterior (corneea)
• Transparenta
• Nu are vase de sange
• Are numeroase fibre nervoase
• Posterior (sclerotica)
• Tunica opaca
• 5/6 din tunica externa (fibroasa)
• Pe ea se insera muschii extriseci ai
globului ocular
• Posterior este perforata de fibrele
nervului optic, cat si de vase de sange
care intra si ies in globul ocular

© Andrei Cucu
Tunica externa
pe ea se insera muschii extriseci ai globului ocular

© Andrei Cucu
Tunica medie

• Vasculara

• Prezinta 3 segmente (anterior

spre posterior)
• Coroida

• Corpul ciliar

• Irisul

© Andrei Cucu
Tunica medie- coroida
• Se intinde posterior de ora
serrata (limita dintre
coroida si corpul ciliar)

• Posterior, este prevazuta

cu un orificiu prin care iese
nervul optic
© Andrei Cucu
Tunica medie – corpul ciliar
• Imediat in apropierea orei serrata
• Contine muschii ciliari si procesele ciliare
• Muschiul ciliar este format din fibre
musculare netede
• Circulare – inervate de parasimpatic
• Radiare – inervate de simpatic

• Procesele ciliare sunt aglomerari capilare

care secreta umoarea apoasa
© Andrei Cucu
Tunica medie – corpul ciliar

© Andrei Cucu
Tunica medie – irisul

• Diafragm situat pe fata anterioara a

cristalinului

• Prezinta in mijloc un orificiu numit pupila

• Are rolul unei diafragme care permite

reglarea cantitatii de lumina ce soseste la
retina
© Andrei Cucu
Tunica interna

• Reprezentata de retina

• Membrana fotosensibila

• Realizeaza receptia si transformarea timulilor luminosi in influx nervos

• Se intinde psoterior de ora serrata si prezinta 2 regiuni importante

• Pata galbena (macula lutea)

• Pata oarba
© Andrei Cucu
Tunica interna

© Andrei Cucu
Tunica interna- retina
Pata galbena (macula lutea)
• Situata in dreptul axului vizual
• La nivelul ei se gasesc mai multe celule cu conuri decat cu
bastonase
• Celule cu bastonase
• Celule nervoase modificate, adaptate pentru vederea nocturna, la lumina slaba
• 125 milioane
• Celule cu conuri
• Celule nervoase modificate, adaptate pentru vederea durna, colorata, la lumina
intensa
• 6-7 milioane
• Mai numeroase in pata galbena
• In centrul maculei lutea se afla o concavitate - fovea centralis
(contine doar celule cu conuri)

© Andrei Cucu
Tunica interna- retina

© Andrei Cucu
Tunica interna- retina
Pata oarba

• Situata medial si inferior de pata

galbena

• Reprezinta locul de iesire a

nervului optic din globul ocular,
si de intrare a arterelor globului
ocular
© Andrei Cucu
Tunica interna- retina

© Andrei Cucu
Tunica interna- retina
• 10 straturi, in care se intalnesc 3 feluri de
celule functionale, aflate in relatii sinaptice
• Celule fotoreceptoare, cu prelungiri in forma de
con si de bastonas
• Celule bipolare
• Celule multipolare
• Celule se sustinere, amacrine (neuroni de
asociatie fara dendrite), orizontale si de asociatie

© Andrei Cucu
Mediile refringente

• Corneaa transparenta

• Umoarea apoasa

• Cristalinul

• Corpul vitros (umoarea

vitroasa)

© Andrei Cucu
Mediile refringente – umoarea apoasa

• Lichid incolor

• Este formata de procesele ciliare

© Andrei Cucu
Mediile refringente – cristalinul

• Forma de lentila biconvexa

• Transparent, localizat intre iris si corpul vitros

• Invelit de cristaloida- o capsula elastica

• Mentinut in locul sau printr-un sistem de fibre (ligamentul suspensor)

• Nu contine vase de sange

• Nutritia se realizeaza prin difuziune, de la vasele proceselor ciliare

© Andrei Cucu
Mediile refringente – acomodarea
• Acomodarea – variatia puterii de refractie a
cristalinului in raport cu distanta la care privim un
obiecte
• Se datoreaza
• Elasticitatii cristalinului
• Aparatului suspensor al acestuia
• Muschiului ciliar

• Organul activ al acomodarii este muschiul ciliar

© Andrei Cucu
Mediile refringente – acomodarea
• Cand ochiul priveste la distante mai mari de 6 m, muschiul ciliar este relaxat, iar
ligamentul suspensor este in tensiune → pune in tensiune cristaloida,
comprimand cristalinul
• Raxa de curbura creste, iar puterea de convergenta scade la o valoare minima de
20 de dioptrii
• Cand privim obiecte la o distanta mai mica de 6 m, muschiul ciliar se contracta si
relaxeaza fibrele ligamentare, tensiunea din cristaloida scade → cristalinul se
bombeaza

© Andrei Cucu
Mediile refringente – acomodarea

© Andrei Cucu
Mediile refringente – corpul vitros

• Forma sferoidala

• Consistenta gelatinoasa, transaprent

• Contine umoarea vitroasa

• Ocupa camera vitroasa, situata in spatele cristalinului

© Andrei Cucu
Calea optica
• Reprezinta egmentul intermediar al analizatorului vizual

• Receptorii – celulele fotosensibile cu conuri si bastonase

• Neuronul I - la nivelul celulelor bipolare din retina

• Neuronul II – tot in retina, mai profund, celulele multipolare

• Axonii neuronilor multipolari din campul intern (nazal) al retinei se incruciseaza formand chiasma optica
• Axonii proveniti din campul extern al retinei (temporal), nu se incruciseaza si trec in tractul optic de aceeasi
parte
• Nervul optic contine fibre de la un singur glob ocular, in timp de tractul optic contine fibre de la ambii ochi

© Andrei Cucu
Calea optica

• Tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat extern), unde

majoritatea fibrelor tractului optic fac sinapsa cu al III-lea neuron

• Axonul neuronului III se proiecteaza pe scoarta cerebrala, si se

termina in lobul occipital, in jurul scizurii calcarine (ariile vizuale
primare si secundare sau asociative)
© Andrei Cucu
Calea optica

© Andrei Cucu
Calea optica

© Andrei Cucu
Cuprinsul cursului
1. Anatomia analizatorului gustativ
2. Anatomia analizatorului kinestezic
3. Anatomia analizatorului olfactiv
4. Anatomia analizatorului gustativ
5. Anatomia analizatorului vizual
6. Anatomia analizatorului acustico-vestibular
7. Igiena analizatorilor

© Andrei Cucu
Analizatorul acustico-vestibular
• Analizatorul acustic

• Analizatorul vestibular – pentru pozitia corpului in repaus si miscare (ambii sunt situati in urechea interna)

• Ficare are cate un nerv care conduce impulsul

• Nervul acustic (cohlear)

• Nervul vestibular

• Pe traiectul nervului cohlear se afla ganglionul spiral Corti

• Pe traiectul nervului vestibular se afla ganglionul vestibular Scarpa

• Cei 2 nervi cranieni se unesc si formeaza perechea VIII de nervi cranieni

© Andrei Cucu
Analizatorul acustico-vestibular

© Andrei Cucu
Analizatorul acustico-vestibular

© Andrei Cucu
Analizatorul acustico-vestibular

• Analizatorul acustic
• Percepe sunete (unde sonore reperate intr-o anumita ordine)

• Percepe zgomote (unse sonore care se succed neregulat)

• Analizatorul vestibular
• Furnizeaza informatii asupra pozitiei si miscarilor corpului in spatiu

• Pe baza acestor informatii, declanseaza reflexele posturale si gestuale

© Andrei Cucu
Urechea externa, medie si interna

© Andrei Cucu
Urechea externa

© Andrei Cucu
Receptorul auditiv
• Urechea externa – pavilionul si conductul auditiv extern
• Urechea medie
• Cavitate pneumatica in stanca osului temporal
• Peretele lateral – timpan
• Peretele medial – fereastra ovala si fereastra rotunda
• Peretele anterior – se deschide trompa lui Eustachio (urechea medie comunica cu nazofaringele,
are rolul de a egaliza presiunea e ambele fete ale timpanului)
• Contine un lant articulat de oscioare: ciocanul, nicovala si scarita
• Ciocanul si scarita au cate un muschi, care diminueaza, respectiv amplifica sunetele
• Urechea interna
© Andrei Cucu
Urechea medie

© Andrei Cucu
Urechea medie

© Andrei Cucu
Urechea medie – lantul de oscioare

© Andrei Cucu
Urechea medie – lantul de oscioare

© Andrei Cucu
Receptorul auditiv - urechea interna
• Formata dintr-un sistem de incaperi (labirint osos),
sapate in stanca temporalului
• In interiorul acestui labirint osos se afla labirintul
membranos
• Labirintul osos
• Vestibulul osos
• Canalele semicirculare osoase
• Melcul osos

© Andrei Cucu
 Receptorul auditiv - urechea interna
• Labirintul osos
• Vestibulul osos
• Canalele semicirculare osoase
• Se afla in planuri perpendiculare unul pe celalalt
• Fiecare canal semicircular se deschide la o extremitate a sa
printr-o dilatatie mai larga (ampula)
• La cealalta extremitate a sa, canalul anterior se uneste cu cel
posterior intr-un canal comun, inainte de a se deschide in
vestibul
• Melcul osos
• Situat anterior de vestibul
• Prezinta o forma conica, cu un ax osos central (columela), in
jurul caruia melcul osos realizeaza 2, ½ de ture

© Andrei Cucu
Receptorul auditiv - urechea interna

© Andrei Cucu
 Urechea internă
• Pe columela se prinde lama spirala osoase, care este
intregita de membrana bazilara a labirintului
membranos si membrana vestibular Reissner

• Aceste 2 membrane compartimenteaza lumenul osos in

rampa vestibulara (deasupra membranei vestibulare) si
rampa timpanica (sub membrana bazilara), si canalul
cohlear (melcul membranos)

• Rampele vestibulara si timpanica contin perilimfa, iar

canalul cohelar endolimfa
© Andrei Cucu
Urechea internă

© Andrei Cucu
 Labirintul membranos
• Format dintr-un sistem de camere, situate in interiorul
labirintului osos
• Vestibului membranos este format din 2 cavitati
• Utricula – situata in partea superioara a vestibulului
• In utricula se deschid cele 3 canale semicirculare membranoase

• Sacula – sub utricula

• Din partea inferioara a saculei porneste canalul cohlear, care
contine organul Corti cu receptorii acustici
• Organul Corti este pe membrana bazilara

© Andrei Cucu
Organul Corti
• In organul Corti se gaseste un spatiu triunghiular numit tunelul Corti
• Pe laturile acestui tunel se afla celule de sustinere
• Tunelul este traversat de fibre dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti
• Deasupra celulelor de sustinere se gasesc celulele auditive cu 2 poli
• Polul bazal – terminatii nervoase dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti
• Polul apical – cilii auditivi, care patrund in membrana reticulata, secretata de celulele de
sustinere
• Deasupra cililor auditivi se afla membrana tectoria

© Andrei Cucu
© Andrei Cucu
© Andrei Cucu
© Andrei Cucu
© Andrei Cucu
© Andrei Cucu
Receptorii vestibulari
• Sunt situati in labirintul membranos
• In utricula si sacula se gaseste macula, formata din celule de sustinere
asezate pe o membrana bazala, peste care se gasesc celulele senzoriale cu
cili
• Pol bazal
• Dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa
• Cilii sunt inglobati in membrana otoliticam in care se afla granule de carbonat de calciu si
magneziu (otolite)
• Crestele ampulare sunt in ampulele canalelor semicirculare membranoase,
formate din celule de sustinere si celule senzoriale
• Pol apical
• Prezinta cili care patrund intr-o cupola gelatinoasa
• Pol bazal
• Terminatii nervoase dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa

© Andrei Cucu
Receptorii vestibulari

© Andrei Cucu
Receptorii vestibulari

© Andrei Cucu
Receptorii vestibulari

© Andrei Cucu
Segmentele intermediar si central – calea
acustica
• I neuron – ganglionul spiral Corti
• Dendritele primului neuron ajung la polul bazal
al celulelor auditive cu cili din organul Corti
• Axonii formeaza nervul cohlear care de
indreapta spre cei doi nuclei cohleari (ant si
post) din punte, unde se gaseste neuronul II
• II neuron
• Axonul acestuia se incruciseaza, urmeaza un
traiect ascendent spre coliculul inferior
• III neuron
• Coliculul inferior
• IV neuron
• Corpul geniculat medial, si se proiecteaza in
girusul temporal superior

© Andrei Cucu
Segmentele intermediar si central – calea
vestibulara
• I neuron – ganglionul vestibular Scarpa
• Dendritele iau informatii de la celulele senzoriale cu cili din macula si crestele
ampulare
• Axonii formeaza ramura vestibulara a nervului 8
• II neuron
• Nucleii vestibulari din bulb (superior, inferior, lateral si medial)
• De la acest nivel pleaca mai multe fasciule
• Fasciculul vestibulo-spinal (controleaza tonusul muscular)
• Fasciculul vestibulo-cerebelos (controleaza echilibrul static si dinamic)
• Fasciculul vestibulo-nuclear (→nucleii nervilor 3, 4 si 6) (controleaza miscarile globilor
oculari)
• Fasciculul vestibulo-talamic, de aici, prin fibrele talamo-corticale se proiecteaza pe
scoarta
© Andrei Cucu
Cuprinsul cursului
1. Anatomia analizatorului kinestezic
2. Anatomia analizatorului olfactiv
3. Anatomia analizatorului gustativ
4. Anatomia analizatorului vizual
5. Anatomia analizatorului acustico-vestibular
6. Igiena analizatorilor

© Andrei Cucu
Rinitele

• De etiologie virala sau

bacteriana

• Edem si vasodilatatie la nivelul

mucoasei nazale

• Rinoree si obstructie nazala

© Andrei Cucu
Cataracta
• Opacifierea cristalinului
• Principala cauza de pierdere a vederii
• Pierderea gradata a acuitatii vizuale → pierderea completa a vederii
• Cauze
• Modificari chimice ale proteinelor din compozitia cristalinului
• Modificari aparute ca urmare unor infectii, traumatisme, varsta

• Tratament: indepartarea chirurgicala a cristalimului afectat

© Andrei Cucu
Cataracta

© Andrei Cucu
Glaucomul
• Cresterea presiunii intraoculare

• Umoarea apoasa nu se dreneaza

corespunzator prin sistemul venos, in
comparatie cu viteza de producere

• Acumularea de lichid duce la

comrpesia vaselor globului ocular si a
nervului optic

• Celulele retiniene sunt distrue, iar

nervul optic se atrofiaza → orbire

© Andrei Cucu
Glaucomul

© Andrei Cucu
Otita
• Otita externa
• Orice infectie a urechii externe
• Virala, bacteriana, micotica

• Otita medie
• Infectie a urechii medii
• Otita medie purulenta, acuta
• Germenii ajung din nazofaringe, prin trompa lui Eustachio
• Mai susceptibili sunt copiii, dc trompa lui Eutachio este scurta si orizontala
• Durere la nivelul urechii medii

© Andrei Cucu
Otita

© Andrei Cucu
Otita

© Andrei Cucu
Va multumesc pentru atentie.

© Andrei Cucu