CURS MECANICA FLUIDELOR

Anul universitar 2023-2024

 MECANICA FLUIDELOR
Anul II Energetică
Curs: 2 ore/ săptămână. Total 28 ore.
Laborator: 2 ore/ la 2 săptămâni. Total 14 ore
Seminar: 2 ore/ săptămâna 8...14. Total 14 ore.

Notare
Laborator 25%: 3 teste pe parcurs și predare caiet laborator
Seminar 25%: 1 test săptămână 14.
Examen 50%: în sesiune.
 OBIECTIV GENERAL
• Cunoaşterea şi înţelegerea bazelor disciplinei Mecanica Fluidelor,
formarea abilităţilor necesare aplicării modelelor matematice in
instalatii si echipamente hidraulice de către specialiştii formaţi pentru
domeniul energetic, cunoaşterea principalelor aparate de măsurare a
parametrilor fluidelor şi înţelegerea principiilor lor de funcţionare.
 OBIECTIVE SPECIFICE
• Definirea mărimilor caracteristice şi ecuaţiilor specifice diferitelor tipuri de
model de fluid în repaus şi în mişcare, aplicarea relaţiilor matematice în
rezolvarea de probleme concrete specifice domeniului Energetică,
interpretarea rezultatelor si corelarea cu cunoştiinţe dobândite prin studii
experimentale.
• Dezvoltarea abilităţilor necesare pentru exploatarea corectă şi efectuarea
de măsurători în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice a
echipamentelor şi instalaţiilor hidraulice întâlnite în majoritatea
intreprinderilor (pompe, retetele de conducte care transporta aer, apă,
produse petroliere, gaze naturale, etc), precum şi a celor specifice
energeticii, cu precădere în centralele hidroelectrice şi termice (conducte
de apă fierbinte, conducte de abur, conductă de aducţiune, conductă
forţată, uvraje hidroenergetice, turbine hidraulice, turbine cu gaze, turbine
cu abur, ventilatoare, compresoare
Conținut curs
1. Proprietăţile fluidelor
2. Principii generale ale mecanicii fluidelor
3. Statica fluidelor. Proprietăţile presiunii. Ecuaţiile de echilibru ale fluidelor în
repaus. Legea fundamentală a hidrostaticii. Legea fundamentală a staticii fluidelor
compresibile şi incompresibile în câmp gravitaţional. Repausul relativ al lichidelor în
câmp gravitaţional. Teoremele acţiunii fluidelor în repaus pe pereţi solizi.
4. Cinematica fluidelor. Metode de studiu pentru mişcarea fluidelor. Clasificarea
mişcărilor. Cinematica unei particule elementare de fluid (Teorema Cauchy-
Helmholtz ). Ecuaţia de continuitate sub formă diferenţială. Ecuaţia de continuitate
pentru un tub de curent.
5. Dinamica fluidului ideal. Ecuaţiile de mişcare ale fluidelor ideale. Ecuaţiile de
mişcare ale fluidelor ideale sub formele date de Helmholtz şi Gromeka - Lamb.
Ecuaţia transformării energiei în cadrul mişcării fluidelor ideale, în mişcare
permanentă, semipermanentă şi nepermanentă. Ecuaţia lui Bernoulli pentru curenţi
de secţiune finită. Aplicaţii tehnice ale ecuaţiei lui Bernoulli. Teorema impulsului,
teorema momentului cinetic, aplicaţii tehnice.
Conținut curs
6. Dinamica fluidelor vâscoase în regim laminar.Starea de tensiune în fluidul vâscos. Ecuaţiile
de mişcare ale fluidelor vâscoase în eforturi (Ecuaţiile lui Cauchy). Ecuaţiile Navier- Stokes.
Ecuaţiile de mişcare ale fluidelor vâscoase în mişcare laminară, formele date de Helmholtz şi
Gromeka - Lamb. Legea transformării energiei în cazul mişcării laminare a fluidelor vâscoase
(Bernoulli ). Mişcarea laminară a fluidelor vâscoase în conducte circulare drepte (Hagen-
Poiseuille). Alte aplicaţii tehnice.
7. Mişcarea turbulentă a fluidelor reale. Structura mişcării turbulente. Teoria amestecului
turbulent. Eforturile turbulente. Tensiunile Reynolds. Ecuaţiile mişcării turbulente ale
fluidelor reale (Ecuaţiile Reynolds). Legea transformării energiei în cazul mişcării turbulente a
fluidelor reale. Teorii semiempirice ale turbulenţei. Legea universală de distribuţie a vitezelor
medii.
8. Mişcarea permanentă a fluidelor în conducte sub presiune. Clasificarea pierderilor. Pierderi
de sarcină liniare: influenţa rugozităţii asupra structurii mişcării fluidelor din conducte.
Formule şi diagrame practice de calcul ale pierderilor de sarcină liniare. Pierderi de sarcină
locale. Elemente de calcul hidraulic al conductelor.
9. Mişcarea nepermanentă a fluidelor în conducte sub presiune. Descrierea şi ecuaţiile
fenomenului lovitura de berbec.Calculul suprapresiunii. Calculul vitezei de propagare.
Metode de atenuare şi evitare a loviturii de berbec.
Bibliografie:
• Florea J., Zidaru Gh., Bazele hidraulicii – culegere de probleme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1969.
• Florea J., Seteanu I., Zidaru Gh., Panaitescu V., Mecanica fluidelor şi maşini hidraulice - probleme, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1982.
• Florea J., Panaitescu V., Mecanica fluidelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
• Iamandi C., Petrescu V., Sandu L., Damian R., Anton A., Degeratu M., Hidraulica instalaţilor. Elemente de
calcul şi aplicaţii, Editura Tehnică, 1985.
• Iamandi C., Petrescu V., Damian R., Sandu L., Anton A., Hidraulica instalaţilor, vol.II, Editura Tehnică, 2002.
• Ionescu, Dan Gh. Introducere în mecanica fluidelor. Editura Tehnică, 2005.
• Ionescu D. Gh., Matei P., Ancuşa V., Todicescu A., Buculei M. , Mecanica fluidelor şi maşini hidraulice, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti , 1983.
• Isbăşoiu E.C., Tratat de mecanica Fluidelor, Editura AGIR, Bucureşti, 2011.
• Isbăşoiu E.C., Georgescu S. C., Mecanica Fluidelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995.
• Matei P., Mecanica fluidelor şi maşini hidropneumatice, Lito. Institutul Politehnic Iaşi, 1979.
• Matei P. et al., Indrumar de laborator de Mecanica Fluidelor, Rotaprint, Institutul Politehnic Iasi, 1978.
• Popescu D.,: Introducere în Mecanica fluidelor, Editura Politehnium, 2018.
• Popescu D., Sisteme de conducte, Editura PIM, 2008.
• Prasuhn A., Fundamentals of Fluid Mechanics, Ed. Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey,1980.
• Seteanu I., Rădulescu V., Vasiliu N., Vasiliu D., Mecanica fluidelor şi sisteme hidraulice, vol I, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999.
• STAS 9488-74, Mecanica fluidelor. Terminologie, simboluri, unităţi de măsură.
• STAS 3061-74, Hidraulica. Terminologie, simboluri, unităţi de măsură.
 1.PROPRIETĂȚI Definition of a fluid
https://www.youtube.com/watch?v=PXjZ7xEAqsU&list=PLZOZfX_TaWAH0baRhA
8OosWVbEsJK5sPe

Fluidul este corpul care, datorită forţelor intermoleculare mici, are proprietatea de a-şi
schimba forma sub acţiunea unor eforturi chiar şi foarte mici (dacă acestea nu acţionează în
sensul micşorării volumului) şi deci, de a lua - într-un câmp de forţe exterioare, cum este câmpul
gravitaţional- forma vasului în care se găseşte. Într-un fluid în stare de repaus nu pot exista
tensiuni tangenţiale, ci numai tensiuni normale. Fluidele se împart în lichide şi gaze.

• Lichidele ocupă un volum dat în spaţiu, deoarece distanţele intermoleculare rămân relativ
constante şi de acelaşi ordin de mărime cu diametrul moleculelor. Datorită atracţiei
intermoleculare formează un bloc compact ce ocupă un volum determinat, plasat în partea
inferioară a recipientului în care se află. Volumul ocupat de lichide variază nesemnificativ sub
acţiunea unor variaţii ale presiunii şi ale temperaturii şi de aceea pot fi considerate
inexpansibile sau incompresibile.
• Gazele se caracterizează prin distanţe intermoleculare mari, de dimensiuni variabile. Gazele
ocupă întregul volum al recipientului în care se află, chiar dacă acesta se extinde sau reduce
semnificativ, ele fiind expansibile sau compresibile. Moleculele de gaz se ciocnesc între ele,
schimbându-şi traiectoriile şi transferând o parte din energia lor cinetică; distanţa medie între
două ciocniri se numeşte liberul parcurs molecular. Un gaz poate fi considerat ca un mediu
continuu dacă numărul Knudsen, definit ca raportul dintre liberul parcurs molecular şi o
dimensiune caracteristică corpului este mic.
1.1. Ipoteza continuității mediului fluid
 1.2.Temperatura

https://www.windy.com/-Temperature-
temp?temp,47.160,14.414,5
1.3.Masa volumică (densitatea), volumul masic, greutatea volumică
1.4.Ecuaţia de stare a gazelor
1.5.Compresibilitatea
izotermică
1.6.Elasticitatea