2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR Realizarea consecventa a obiectivului major al unei intreprinderi, adicé maximizarea valorii sale patrimoniale, poate avea loc numai in condifile unei activitati profitabile si de mentinere a echilibrului financiar. Echilibrul financiar, intr-o forma simplificata, este definit de egalitatea dintre sursele de finantare i mijloacele economice necesare desfagurarii activitafii de exploatare si comercializare pe termen scurt gi lung. Echilibrul financiar este format din mai multe echilibre parfiale, si anume: 1. Echilibrul functional cave vizeaz curelatia dine fondul de rulment gi nevoia (necesarul) de fond de rulment. Un fond de rulment peste necesar asiguré un excedent de trezorerie cu consecinte favorabile asupra echilibrului financiar al intreprinderi 2. Echilibrul raportului creante — obligati poate fi asigurat printr-o vitezi de rotatie superioara a creantelor in comparatie cu cea a obligatilor, creand in acest fel un surplus temporar de lichidita. 3. Echilibrul lichiditatii constituie © component a echilibrului financiar, generénd in permanenté fluxuri monetare pentru achitarea obligatilor scadente ale entitati. 4. Echilibrul solvabilitétii presupune diminuarea in permanent a gradului de indatorare al intreprinderii si finantarea afacerii din surse proprit 5. Echilibrul venituri-cheltuieli exprima eficienja \regii_ activi prin profitul obtinut gi asigura mentinerea intreprinderii in afacari 6. Echilibrul monetar se asigura printr-un excedent permanent de disponibilitati banesti care permite derularea normala a afaceti Din cele prezentate, observam ca nu este suficienta egalitatea pentru a caracteriza starea de echilibru. in unele situatii (si este cazul majoritatii situatiilor prezentate), starea de echilibru trebuie marcata printr-o inegalitate, ca de exemplu: Venituri >Cheltuieli, iar diferenta © reprezinta profitul ca rezultat al unei afaceri. Inegalitatea Fond de rulment net >Nevoia de fond de rulment atesta o stare de echilibru, intrucat o valoare mai mare a fondului de rulment net fata de nevola de fond de rulment asigura existenta disponibilitatiior care mentin capacitatea de plata a entitati24. An -atorilor de activitate (de gestiune) Evaluarea gestiunii intreprinderii presupune analiza componentelor elementelor patrimoniale din punctul de vedere al importantei lor si al duratei lor in cadrul circuitului economic. In aceasta abordare, trebuie s& se calculeze ratele de rotatie ale elementelor patrimoniale. Modul de gestionare si calitatea gestionarii elementelor patrimoniale se reflect prin intermediul indicatorilor de activitate (de gestiune), care, la rndul lor, se exprima cu ajutorul vitezelor de rotatie. Vitezele de rotatie se exprima ca "numar de rotati” sau ca “durata in zile” si pun in evidenta aspecte complexe privind specificul si durata ciclului de exploatare, gestiunea elementelor patrimoniale si factorii conjuncturali care pot afecta activitatea entitatii economice. Viteza de rotatie calculata ca numar de rotatii, araté de cate ori respectivul element (de activ sau de pasiv) se recupereaza intr-un exercitiu financiar, de regula un an. Aa CAN, Element de Activ sau Pasiv Viteza de rotatie se accelereazé dacd numérul de rotatii creste, si se incetineste daca numarul de rotafii scade. Viteza de rotatie calculata ca durata fn zile a unei rotati, araté: numarul de zile in care respectivul element (de activ sau de pasiv) se recupereaza, sau in cate zile se efectueaza o rotatie. Element de Activ sau Pasiv CAN Dz= Viteza de rotatic se acceloreazé dacd durata do recuporare se roduco, si se incetineste daca durata de recuperare se mareste. Activele curente sunt caracterizate de 0 vitezi de rotatie mai accelerata decat a activelor imobilizate, motiv pentru care se creeazé premisele capacitati de autofinantare. Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante presupune luarea masurilor specifice fiocdroi otape ale circuitului economic, astfel Q in faza de aprovizionare - aprovizionarea ritmic&alegerea furnizorilor (analiza privind calitatea materiilor prime, respectarea clauzelor contractuale, stabiltatea activitatii acestora, distanta de transport, modalitatea de transport cee mai eficienta); contracte ferme care stipuleaza termenele de livrare; urmarirea permanent a stocurilor pentru a asigura ritmicitatea si continuitatea activit reducerea pierderilor de materii prime prin optimizarea procesului de stocare, manipulare, depozitare etc. Q in faza de productie: realizarea unui ciclu de fabricatie mai scurt; perfectionarea si modernizarea tehnologiilor de fabricatie; ridicarea nivelului calitativ al produselor si eliminarea rebuturilor; cresterea productivitaii muncii; asigurarea ritmicitatii productiei; reducerea consumurilor specifice prin produse specializate, mai buna organizare a productiei, cresterea calificarii personalului etc.; aplicarea principiilor TQM (managementul calitatii totale) QQ. in faza de livrare $i incasare: alegerea sau dezvoltarea unei retele eficiente de vanzare; promovarea produselor/serviciilor prin intermediul unei politici de marketing eficienta; alegerea cu atentie a clientilor si incheierea de contracte ferme cu acestia privind termenele de livrare si de incasare; urmérirea modului de respectare a clauzelor contractuale, atat de céitre entitate ct si de catre clienti; scoaterea din fabricatie a produselor fara desfacere garantata; plata in conditii c&t mai avantajoas asigurarea service post-vanzare; livrarea/prestarea de produse/servicii de calitate superioara etc. Buna desfagurare a activitatii unei intreprinderi depinde in mare mésura de modul cum aceasta gestioneaza relatiile sale cu partenerii comerciali (furnizori si clienti), deoarece acestia sustin activitatea de exploatare, care reprezinta activitatea de bazé a intreprinderii Calitatea gestionarii acestor relatii parteneriale este reflectata prin intermediul unor indicatorispecifici si va influenta nivelul profitului, al lichiditatii gi al fluxului de numerar al entitatii economice. Este evident faptul c in cadrul unei ramuri de activitate si in cadrul economiei, fiecare intreprindere se afla atat in postura de client (cumparator), dar si de vanzator (furnizor) al altei intreprinderi. De aceea, aceste relatii care epar in urma derularii operatiilor de vanzare- cumpérare, trebuie tratate cu mare atentie, iar corelatia dintre viteza de rotatie a creantelor $i cea de plata a datorillor catre fumizori caracterizeaza calitatea derulat partenerii comercial Pentru entitate este important s& se creeze un decalaj favorabil intre cele doua viteze acestor relatii cu de rotatie, decalaj care depinde in mare masura de puterea de negociere cu partenerii comerciali (clienti si furnizori). (Bacanu Bogdan, Management strategic, Ed. Teora Bucuresti, 1999, pag 4) Puterea de negociere a furnizorilor asupra entitatilor economice dintr-o ramura se poate manifesta prin majorarea preturilor sau diminuarea calitatii produselor livrate. Puterea acestora creste daca resursa este importanta pentru intreprinderea beneficiara, daca numarul furnizorilor este redus dintr-un motiv sau altul (monopol, profituri scdzute etc.), dacé schimbarea furnizorului antreneaza costuri de transfer importante sau daca exista pericolul ca furnizorul sa achizitioneze afacerea beneficiarului (clientului) séu. Factorii determinanti ai puterii de negociere a furnizorilor sunt: diferentierea intrérilor, costurile de transfer de furnizor, prezenta intrarilor produselor de substitutie, concentrarea furnizorilor, importanta volumului productiei, costul relativ al furniturii in industrie, impactul intrarilor asupra costului sau diferentieri, amenintarea cu integrarea in aval fata de amenintarea cu integrarea in amonte, cadrul industriei entilor este mai mare dacA achizitionea7@ un produs in Puterea de negociere a cl cantitati mai mari, daca acest produs este standardizat si costurile implicate de schimbarea furnizorului sunt mici, sau daca reprezinté 0 pondere nesemnificativa in costul produsului propriu. Alte motive ar putea fi: profitul sc&zut in cazul cumparétorului fapt care-1 obliga s& ofere preturi mici, lipsa relativa de importanta pentru produsul cumparatorului, a produsului de referinté sau lipsa unui impact serios asupra st&rii financiare a clientului, amenintarea cu achizitionarea afacerii furnizorului mareste puterea clientului in cazul anumitor relatii, cénd consumatorul este de tip industrial. Produsele de lux au influent asupra puterii de negociere a clientilor atunci c&nd veniturile acestora sunt mici, iar preturile produselor sunt mari, ei fiind sensibili la variatile de pret,Factorii determinanti ai puterii de negociere a clientilor sunt: concentrarea consumatorilor fafa de concentrarea intreprinderilor, volumul cumpararilor, informarea clientilor, integrarea in amonte, produsele de substitutie, diferentierea produselor, identitatea de marca, profitul clientilor, recompense pentru decidenti Viteza de rotatie a creantelor este influentata de (Buglea Alexandru, Analiza situafiei financiare a intreprinderti, Editura Mirton, Timisoara, 2004, pag. 125) strategia intreprinderii fumizoare; relatille stabilite cu clienti; speciticul productiel; conjunctura economica (favorabila/nefavorabila); scaderea puterii de cumpairere a clientilor in situatii de criza; politica de creditare practicata pe piata; nivelul inflatiei; diferentele de curs valutar. Viteza de rotatie a datoriilor comerciale-furnizori este influentata de: diferentierea intrarilor; costurile de transfer de furnizor; prezenta intrarilor produselor de substitutie; concentrarea fumnizorilor; importanta volumului productiei; costul relativ al furiturit in industrie; impactul intrarilor asupra costului sau diferentieri; amenintarea cu integrarea in aval faté de ameninfarea cu integrarea in amonte Decalajele favorabile / nefavorabile privind vitezele de rotatie ale creantelor comerciale si ale datorillor comerciale-furnizori, au efecte importante favorabile / nefavorabile asupra lichiditafii entitatii economice.Lichiditatea si solval itatea exprima capacitatea unei entitaiti de a face fata plattlor scadente. Daca lichiditatea reflecta capacitatea entitatii economice de a face fata datoriilor pe termen scurt, solvabilitatea vizeazé coordoratele medii si lungi ale platii acesteia. jn legaturé cu notiunea de LICHIDITATE existé mai multe opini specialitate literatura de lichiditatea este o component a diagnosticului financiar; lichiditatea este forma a capacitaii de plata; lichiditatea este o stare partialé a echilibrului pe termen scurt al unei entitati economice, de obicei durata exercitiului financiar;, lichiditatea arata capacitatea entitatii de a-si acoperi datorille curente din activele curente; Starea de lichiditate depinde de urmatorii factori: de raportul dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a obligatiilor pe termen scurt. Cu cat timpul intre doua incasari succesive se diminueaza, iar timpul intre doud plati succesive se mareste, cu atat se consolideaza starea de lichiditate; © trezorerie neta pozitiva consolideaza starea de lichiditate; © amortizare acceleraté a activelor corporale disponibilizeaza resurse financiare necesare plattii obligatilor scadente; cresterea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli poate reprezenta o sursé real de lichiditati; starea de profitabilitate reala (faptic) este componenta de bazé a lichiditati Conform O.M.F.P. nr. 3055/29.10.2009, existé urmatorii indicatori ai lichiditati, teflectati in Nota explicativa 9 "Exemple de calcul si analiz& a principalilor indicatori ‘economico-financiari” (primii doi indicatori): 1 2 a Lichiditatoa generala (curenta) (LG) Lichiditatea intermediara (imediaté, test acid) (LI) Lichiditatea efectiva (LE) 1. Lichiditatea general (curenta) (LG) reflecta capacitatea activelor curente de a se transforma in disponibilitati banesti care s& acopere datoriile scadente ale entitati.Indicatorul se poate calcula in doud modalitati >0, AC’ > DTS” - in forma absoluté. LG = AC’ - DTS*)=0, AC’ = DTS” <0, AC’ < DTS" ~in forma relativa Rj = <100, AC” < DTS" unde : AC’~ active curente AC'=AC + CAVeian, AC = Stocuri + Creante + Trezoreria AC - active circulante CAV <1 an — Cheltuieli in avans (Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an) DTS'— datorii curente DIS" = DTS + Sletan + Vavetan + VavCeten DTS = Sume datorate institutilor de credit (Credite bancare pe termen scurt) + Datorii comerciale-furnizori + Efecte de comert de platit + Avansuri incasate in contul comenzilor + Datori fiscale+ Alte datorii Sletan - Subventii pentru investitii - Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (Ct. 475 ) (din Bilant, réndul 70) Vavctan— Venituri inregistrate in avans - Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (Ct. 472) (din Bilant, randul 73) Vavecien — Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti- Sume de reluat intr-o perioada de pané la un an (Ct. 478) (din Bilant, randul 76). Optimul pentru Ric se situeaza in jurul valorii de 200% (cf. O.IV.F.P. nr. 3055/2009. A se vedea Nota explicativa 9 "Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico- financiari”) De cele mai multe ori se considera cA rata lichiditaii generale (curente) reflect o situatie buna daca are valori cuprinse intre [120% - 200%], limita minima a sa fiind de 100%. Apropierea de aceasta valoare arata cé situafia entitaii este delicaté decarece exist o corespondenta deplind intre activele curente si resursele corespunzatoare, $i orice intarziere in incasarea creantelor conduce la imposibilitatea acoperirii obligatiilor curente.jin cazul unei rate a lichiditafii curente sub 100%, situatia devine riscanté deoarece intreprinderile sunt in situatia de a inregistra lai restante cu influenta nefavorabila asupra fluxurilor lor monetare. in acest caz, remedierea situatiei se poate realiza prin reducerea nivelului stocurilor, fara a afecta continuitatea productiei, sau prin reducerea termenului de incasare a creantelor. Daca rata lichiditatii generale (curente) are valori mai mari de 120%, aceasta inseamna cé situatia intreprinderilor este bun’, deoarece, cel putin pe termen scurt, datorita activelor curente mai mari decdt obligatiile curente, acestea au capacitatea de a-gi achita datoriile exigibile. In acest caz, aparitia unor evenimente neprevazute in migcarea activelor circulante sau in deteriorarea valorii acestora sunt acoperite din diferenta dintre activele curente si datoriile curente. De asemenea, trebuie avut in vedere $i faptul ca 0 rata a lichiditatii curente mai mare de 200%-250%, nu inseamné intotdeauna o activitate eficient’, deoarece valoarea acestei rate este influentaté de marimea stocurilor, care, de multe ori, se caracterizeaza printr-un nivel redus al lichiditatii (stocuri cu migcare lenta sau fara migcare, stocuri degradate sau greu vandabile etc.) 2. Lichiditatea intermediara (imediata, test acid) (LI) evidentiazi capacitatea activelor curente, altele decat stocurile (S), de a participa la finantarea datoriilor curente ale intreprinderii (cf. O.M.F.P. nr. 3055/2009, a se vedea Nota explicativa 9 "Exemple de calcul gi analiza a principalilor indicatori economico-financiari’). Indicatorul se poate calcula in dou modalitati >0, AC” — S > DTS” = Drs" <0, AC’ 8 < DIS" P 100, AC” —S > DIS" 100; =100, AC” —S = DTS” ke 100, AC’ -S < DIS” ~in forma relativa R,, = Intervalul de siguranta pentru Ru este [50%-100%-»150%] Depasirea nivelului optim poate reflecta 0 gestionare ineficienta fie a creantelor (diicuitay In ceea ce priveste Incasarea Jor), fle a resurselor monetare (ipsa unel pollticl eficiente de plasamente).3. Lichiditatea efectiva (LE) masoara gradul in care trezoreria acopera platile scadente ale entitatil Indicatorul se poate calcula in doud modalitati > 0,7R > DTS” in forma absoluté LE =7R— DIS" |=0, TR = DTS” <0,7R < DIS" > 100, 7R > DTS" +100} = 100, 7R = D: < 100, TR < DTS” ~in forma relativa R,. = DTS Valoarea optima a acestei rate este cuprinsa intre [40% - 60%]. In prezent aceasta rata poate evolua $i sub acest nivel, cu menjiunea faplului c& riscul pe care gi-l asuma credit intreprinderii este mai mare decat riscul pe care gi-| asuma proprietari O alta rata care caracterizeaz4 capacitatea entitatii de a onora prompt datoriile finind cont numai de disponibilitatile existente, este: > 100, DISP > DTS” 100} = 100, DISP = DIS" <100, DISP < DTS” _DISPONIBILITATI ex DIS Valoarea optima a acestei rate de lichiditate este cuprinsa in intervalul [20% - 30%]. valoare mai ridicaté a acestei rate nu constituie o garantie c intreprinderea poate s&-si plateasca datorille pe termen scurt, daca celelalte elemente ale activului curent au un grad redus de lichiditate. Un nivel sc&zut al acestei rate poate asigura mentinerea echilibrului financiar dacd intreprinderea define stocuri, crean{e sau investifii pe termen scurt usor transformabile in lichidita, in concordanté cu exigibilitatea datorilor curente. Analiza ratei lichiditatii efective (mai ales a doua rata) trebuie efectuaté cu rezerve deoarece disponibilitatile se modificd semnificativ, in perioade scurte de timp, ca urmare a raportului dintre incaséiri si plati; - incasarile substantiale, dintr-o anumita perioada nu reprezinta neaparat un indiciu de echilibru financiar, ci pot fi cauzate de incasari lente in perioada imediat precedent;- nivelul relativ scazut poate fi interpretat nu numai ca un semnal al dificultafilor intampinate in recuperarea creantelor, dar si ca o politica de gestiune stricta a disponibilitatilor. jin activitatea practic nivelele optime ale indicatorilor de lichiditate pot fi considerate orientative si, in consecin{a, modificate corespunzator, daca se iau in considerare si alti factori, precum: = conditile concrete de desfasurare a activitatii de exploatare a fiecarei entitati, cénd definerea de active de natura stocurilor, creantelor si a plasamentelor usor mobilizabile permite transformarea lor rapid in lichidit&ti; - abilitatea de negociere cu ciientii si furnizorii pentru obfinerea unor durate de incasare a creantelor mai mici decat durata de plat a datorilor pe termen scurt; - utilizarea eficient a resurselor materiale prin realizarea unor viteze de rotatie a acestora mai accelerate decat nivelul mediu al ramurii. Indicatorii de lichiditate caracterizeaza calitatea activitatii economico-financiare, care scade atunci cénd mijloacele banesti sunt avansate in elemente de active circulante cu o rotaie incetinité sau intrerupta (marfuri greu vandabile, clienfi neincasati la timp, materi prime degradate). Gradul de lichiditate a elementelor de active circulante are o influenta direct asupra echilibrului financiar. Cu cat nivalul lichiditatii este mai mic sau inregistreazé o tendinta de scddere, influenta se transmite direct asupra necesarului de fond de rulment care va inregistra valori crescatoare. in ultima instant, deprecierea gradului de lichiditate va influenta structura utilizarilor temporare si, implicit, echilibrul entitatii pe termen scurt. SOLVABILITATEA reprezinta capacitatea unei entitati economice de a rambursa la scadenfa ratele si dobanzile aferente creditelor angajate fat de banci, pe termen mediu gi lung. Solvabilitatea este specificé mai multor circuite financiare derulate pe parcursul mai multor exercifiifinanciare. Indicatorul prin care se poate reflecta starea de solvabilitate financiara este Solvabilitatea general (SG). Indicatorul se poate calcula in doud modalitati20, ABT > RC -in forma absoluté SG = AB - RC} =0, AB’ = RC <0, AB’ < RC (ae >RC ~in forma relative Ry, = 100)=100, 4B" = RC le 100, AB” < RC unde: 42 - reprezinta activul bilantier recalculat (adic activul total ramas dupa ce s-a facut faja datoriilor curente, sau echivalentul grupel F ,,Active totale minus datorll curente’, din bilant), AB’ = Activul imobilizat (Al) + Activul circulant (AC) + Cheltuieli in avans (CAV) Datorii pe termen scurt (DTS) - Sume de reluat intr-o perioada de pand la un an (Subventii pentru investiti, Venituir inregistrate in avans, Venituri in avans aferente activelor primate prin transfer de la clienti ) Adic&: AB’ = Al + AC+ CAVet an CAVS an - (DTS + Sletan + Vaveian + Vavectan) = (Al+ CAV 1.an) + (AC + CAVet an) — (DTS + Sletan + Vavetan + VavCctan) = = AL + CAV>1an + AC" DTS" = Al+ CAV> tan + LG LG - reprezinté lichiditatea in forma absoluta RC — reprezinté ratele curente si dobanda aferenté creditelor bancare pe termen mediu gi lung Intervalul de siguranta pentru Rso este Rsc >180%, Din acest indicator general se desprind alti doi indicatori, si anume: Solvabilitatea pe termen mediu (SM) si Solvabilitatea pe termen lung (SL). Solvabilitatea pe termen mediu (SM) >0, AB’ > RCM - in forma absoluta. SM = AB’ —RCM}=0, AB’ = RCM <0, ABT < RCM > 100, AB’ > RCM 100{= 100, 4B” = RCM 4100, ABT = ROM AB’ ~in forma relativ Ry, RCMunde: RCM — reprezinta ratele curente si debanda aferente creditelor bancare pe termen mediu (scadenta intre 1-5 ani) Solvabilitatea pe termen lung (SL) > 0, AB’ > RCL in forma absoluté SL = AB’ — RCL}=0, AB’ = RCL <0, ABT < RCL > 100, 4B" > RCL 100) = 100, 4B" = RCL < 100, AB” < RCL ~in forma relativa Ry, unde: 4B”- reprezinta activul bilantier ramas dupa ce s-a facut fafa platilor pe termen scurt (DTS" ) si termen mediu (RCM) AB” = Al + CAV>1an + LG — RCM. RCL ~ reprezinta ratele curente si dobanda aferente creditelor bancare pe termen lung (scadenta intre 5-20 ani) Unii analisti britanici, sunt de parere ca starea de solvabilitate este pusé in evident si prin intermediul ratefor de dependenfa financiara (The debt equity ratio; The debt to the dept plus equity ratio). CBS +CBIL-TR 49 CPR unde: UBS ~ reprezinta creaitele bancare pe termen scurt CBTL - reprezinta creditele bancare pe termen mediu si lung DER TR — reprezinta trezoreria Intervalul de siguranta financiara pentru acest indicator este cuprins intre [0% - 50%}. variant a indicatorului ratei dependentei financiare este rata dependentei financiare in raport cu totalul finantérii afacerii, adica: CBS+CBTL | CBS + CBIL+CPR Starea de solvabilitate poate fi pusa in evident cu ajutorul ratei parghiei financiare DDER We (ulalul Ualutilior (DT) gi tulalul (Financial Leveraye Rativ) calculala fie Ge raporl i activelor (AT), fie ca un raport intre totalul datorilor si capitalurile proprii (CPR):Dr FLRA="2.100 sau FLRC=22.100 aT CPR Indicatorul evidentiazé in ce mésura resursele economice ale entitatii s-au procurat din capitalul strain. Solvabilitatea financiar a intreprinderi este evidentiata si de indicatorul grad de acoperire a dob4nzii (Times Interest Earned Ratio), care se determina ca un raport intre profitul net inainte de plata taxelor si a dobénzilor (Earning Before Interest and Taxes) si totalul dobanzilor achitate, adicai RNE+IP+CHD yy _ EBIT CHD CHD unde: RNE — reprezinta rezultatul net al exercitiului IP — reprezinta impozitul pe profit CHD ~ reprezinta cheltuieli cu dobanzile TIER EBIT — reprezinta profitul inainte de plata impozitelor si a dobanzilor