3. ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE Mentinerea si dezvoltarea in afaceri a entitatilor economice sunt conditionate de desfagurarea de catre acestea a unei activitati rationale, eficiente. In economia de piata, activitatea economicé rationalé este activitatea care genereazé profit. Profitul sau beneficiul este expresia baneasca a cstigului obfinut in urma unei operatiuni, actiuni sau activitati, iar conditia generala a obtinerii profitului este activitatea economica rentabila. Nivelul rezultatelor obtinute reprezinté, pentru orice manager, masura eficientei activitatii desfagurate. Rezultatele sunt refleciate in contul de profit si pierdere, situatie care prezinté modul de obfinere al acestora pe tipuri de activitati si serveste adoptari deciziilor la nivelul managementului, in vederea coordonariiintregii activitati a entitati: Aspectele esentiale ale analizei_performantei (rentabilitatii) financiare sunt urmatoarele: 1. Analiza de ansamblu a performantei financiare pe baza contului de profit si pierdere 2. Analiza performantei financiare cu ajutorul ratelor. 3.1, Analiza de ansamblu a performantei contului de profit si Contul de profit si pierdere permite urmarirea activitatii desfasurate de intreprindere pe tipuri de activitati, pe o pericada de timp determinaté, de obicei durata exercitiului financiar. Desfagurarea aclivilalii pentru alingerea scupului inleprinderii, nu este allceva decat o inlantuire continua de operatiuni de achizitii, pla, producti, vanzari si incasaii care influenteaza contul de rezultate. Fiecare dintre aceste operatiuni este subordonata obfinerii unui rezultat net, prin realizarea unui surplus financiar la fiecare nivel de activitate. Contul de profit si pierdere grupeaza veniturile si cheltuielile unei intreprinderi pe tipuri de activitate, si anume: - activitatea de exploatare - activitatea financiara Contul de profit si pierdere este una din situatiile financiare care permite atat evidentierea rezultatelor partiale ale celor doua activitati, cat si a rezultatelor globale. Cu ajutorul acestei situatii se explic modul de constituire a rezultatului exercitiului in diferiteetape, permitand desprinderea unor concluzii legate de nivelul performantelor financiare alo activitatii deef&gurate de 0 intreprindere, intr-o anumita perioada de timp. Pentru calculul si analiza formarii progresive a rezultatului exercitiului se folosesc nSoldurile intermediare de gestiune” (S/.G.), care reprezinté indicatori ce pun in evidenta etapele formar rezultatului exercitiului. Un prim aspect urmarit in cadrul analzei de ansamblu a performantelor financiare, vizeaz& modul de formare al fiecarui indicator in parte, pe nivele de activitate, astfel: a). Nivelul de exploatare in acest segment de activitate sunt prezentati indicatorii care permit evaluarea performantelor la nivelul activitatii principale (de baza), adica activitatea de exploatare. Marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare este reprezentata de rezultatul exploatarii REZULTATUL EXPLOATARII (RExpl) apare ca urmare a derularii fluxurilor de exploatare, care cuprind operatiuni economice cu caracter specific, obignuit si repetitiv. Aceste operatiuni vizeaza activitatea normala si curenta a unei intreprinderi, excluzand influenta unor factori cu caracter financiar. RExpl = Venituri din exploatare (VExpl) - Cheltuieli_ de exploatare (CExp!) Formarea rezultatului exploatérii are la baz contributia diferitelor componente (solduri intermediare de gestiune) din activitatea de exploatare la constituirea veniturilor, astfel, Cifra de afaceri neté (CAN) evidentiaz4 dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o intreprindere in relatiile cu diferiti parteneri. Fiind un indicator de volum al activitatii unei intreprinderi, cifra de afaceri neta cuprinde ,sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice, dupa scdderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente”. Ca si modalitate de calcul, CAN se determina prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii si altor venituri realizate din relatiile cu tertii, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor. CAN = Qy + Vy Ra + Vseunde: Qy - productia vanduté (venituri din vanzarea produselor finite, a eomifabricatelor, a produeclor reziduale, din lucr&ri executate gi eervicii prestate, din studii si cercetar, din redevente, locatii de gestiune si chirii, din activitati diverse: comisioane, servicii prestate in interesul personalului, punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii, din valorificarea ambalajelor, alte venituri realizate din relatille cu terti); Vy — venituri din vanzarea marfurilor, Ra - reduceri comerciale acordate; Vse — venituri din subvenfii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete. Productia exercitiului (Qe) evidentiaz& dimensiunea activitatii comerciale a unei intreprinderi productive atat in relatia cu terti (clientil) prin productia vanduta si variatia productiei stocate, pe de o parte, cAt si in relatia cu sine ins&si prin productia imobilizata, pe de alt parte. Productia exercifiului este un indicator specific unitatilor industriale, m&surand volumul global al activitatii desfagurate. Ea include valoarea bunurilor si servicillor ,realizate” de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. unde: Qex = Qy t AQs + Q) Qy - productia vanduté (venituri din vanzarea produselor finite, a semifabricatelor, a produselor reziduale, din lucrari executate si servici prestale, din sludii gi cercelaii, din redevenle, localii de gestiune gi chirii, din activitati diverse: comisioane, servicii prestate in interesul personalului, punerea la dispozitia terfilor a personalului unitatii, din valorificarea ambalajelor, alte venituri realizate din relatille cu terti); AQs - reprezinta variatia in plus (caz de stocaj — sold creditor) sau in minus (caz de destocaj - sold debitor) intre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse $i productia in curs de executie de la finele pericadei si valoarea stocurilor inifiale a produselor si productiei in curs; Q, = reprezinta productia exercitiului ce este conservata de intreprinderi sub forma imobilizarilor utilizate in scopuri proprii. Atat in cazulimobilizarilor corporale, cat si a celor necorporale evaluarea se face la nivelul coetului de productio. in cazul intreprinderilor industriale, productia exercitiului este formata din cifra de afaceri la care se adauga productia stocata, respectiv imobilizata. Daca la nivelul intreprinderilor industriale existé decalaje intre momentul fabricar si cel al facturdirii, precum gi valori semnificative ale productiei stocate si imobiliazte, atunci productia exercitiului ofera o imagine mai fidela a activitatii intreprinderii decat cifra de afaceri Cu toate acestea, datorita faptului c& productia exercitiului este formata din elemente eterogene (unele evaluate in pret de vanzare, altele la cost de productie), iar metoda de evaluare a stocurilor poate modifica rezultatul, productia exercifiului, ca indicator de volum, necesita interpretari detaliate si nuantate Marja comerciala (MC) determina performantele entitatilorr care functioneaza in sfera distributiei si comercializarii iar, in cazul intreprinderilor din alte domenii, performantele rezultate din activitatea de comert prin magazinele proprii. Activitatea comercial presupune cumpararea gi revanzarea marfurilor, acestea fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare. De obicei marfurile sunt vandute jin aceeagi stare in care au fost achizitionate sau pot suferi unele mici transformari (ambalare, divizare, sortare etc.) MC = Vym- Ca unde. Vm — veniluri din vanizarea mdarfurilor, C.costul de achizitie al mérturilor vandute (cheltuieli_ privind marturile). Ca = Pretul marfii + Cheltuie Cheltuielile accesorii se refera la taxe vamale, prime de asigurare, comisioane, accesorii onorarii aferente, cheltuielile de transport. Marja comerciala trebuie trataté nuantat in functie de tipul politicii de vanzare promovata de intreprindere i tipul activitatii comerciale (cu am&nuntul, en gros, produse de larg consum, produse industriale etc.). in general, entitafile specializate in comertul cu marfuri de lux fata de cele care comercializeaz& marfuri prin autoservire, vor avea o marja comercial mai ridicata.Marja industrialé (MI) reprezint veloarea nou creat in activitatea productiva docfaigurata do 0 entitates intr-o perioad& dotorminat’ de timp, respectiv durata exercitiului financiar. MI = Qe — Consumul intermediar Consumul intermediar = Cumparari de materii prime (CM) + Alte cheltuilei si cumparari externe (Cheltuieli privind prestat executate de terti (L.)) le externe sau Lucrari si servi Valoarea adaugaté (VA) exprima cresterea sau plusul de valoare realizat de entitate prin utilizarea factorilor de productie intr-o perioada de gestiune. Aceasta crestere de valoare, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, este generaté de activitati de productie si comercializare (calcul prin metoda deductiva). VA= MC +MI Valoarea adéugaté reprezinté pentru intreprinderi sursa de acumulairi banesti care este utilizaté pentru remunerarea participantilor direcfi i indirecfi la activitatea sa Valoarea addugata va reveni: - personalului si organismelor sociale, sub forma cheltuielilor cu personalul - statului, sub forma de impozite, taxe, varsdminte asimilate si impozit pe profit - _actionarilor gi bancilor, sub forma dividendelor si cheltuielilor financiare - entitatii, sub forma de autofinantare (amortizare si profit net nerepartizat), Purnind de la aceasta moualilale de reparlizare a valurii adduyale, puter utiliza pentru calculul indicatorului o alté metoda, numité metoda aditiva, care presupune insumarea elementelor componente a acestuia: VA=S +14 Dp+ Pat Am sau VA=S+1+Dp+Div+Ar unde’ S-salari; An — amortizarea anuala; Dp - dobanzi; | —impozite, taxe si varsaminte asimilate; P,,— profit net;Div - dividende; A, — autofinantarea (amortizarea + profitul nerepartizat). in ultima perioada, valoarea adaugaté este descompusa in functie de structura producfiei in valoare adaugata vandutd, corespunzatoare productiei vandute si valoare adaugata produsé, aferenta productiei stocate si imobilizate. Utilizarea acestor nofiuni obiga intreprinderea producatoare sa separe costurile de productie in costuri externe gi costuri interne sau costuri adaugate. Valoarea adaugata este un instrument de analizé foarte util, deoarece permite: ¥ méasurarea contributiei fiecdrui factor de productie la crearea bogatiei intreprinderii, cu ajutorul metodei ratelor, Ratele utilizate in aprecierea contributiei fiecérui element component la realizarea valorii adaugate (numite si rate de remunerare a valorii adaugate) sunt - pentru personal Cheltuieli cu salarile / Valoarea adéugata - pentru stat: Impozite, taxe, varsdminte / Valoarea adaugata - pentru creditori: Cheltuieli cu dobanzile / Valoarea adaugats = pentru actionari: Dividende / Valoarea adaugata - pentru intreprindere: Autofinantare / Valoarea adéugata Y compararea intreprinderitor in vederea: masurdi contibufiel tor int-un anumit sector. Daca se compara doua intreprinderi cu o cifré de afaceri comparabila, una limitandu-se la vanzarea de marfuri, cealalta la realizarea de produse, atunci si contributia fiecdreia la activitatea economic a sectorului este diferita. Valoarea addugata are o semnificatie mult mai mare decat cifra de efaceri, deoarece cifra de afaceri insumeaza toate cifrele de afaceri situate in amonte de intreprindere, pe cénd valoarea adaugat indica exact care este rolul intreprinderii in realizarea productiei sale; ¥ aprecierea cresterii intreprinderii in mod real, comparativ cu rata cresteri cifrei de afaceri; Y masurarea gradului de integrare a intreprinderii, pe baza_raportului VALOAREA ADAUGATA / CIFRA DE AFACERI NETA. Pentru doua intreprinderi cu aceeasi cifré de afaceri, cu cat rezultatul raportului este mai mare, cu atat intreprindereaeste mai integrata. Prin integrare infelegem o intreprindere care a asimilat un numar mare de faze de fabricatio, fara a recurge la servicille altor intreprinderi (pentru executarea unor lucréri sau furnizarea unor subansamble) Rata valorii adaugate (VA / CAN) araté structura productiei intreprinderii care va avea 0 influent asupra nevoilor de finantare. Aceasta rat este de 12-20% in sectorul comercial, mai mare de 30% in sectorul industrial si de 40% in sectorul tipografiei si sticlariei. (Peyrard, Joselle, Analyse financiere, Ed. Vuiberl, Paris, 1996, pay. 23) ¥ aprecierea gradului de utilizare a factorilor de productie. Pentru dou intreprinderi cu acelasi nivel al valorii adéugate si cu structuri de exploatare identice, utilizarea factorilor de productie poate fi diferité. Dac& pornim de la relatia productivitati muncii exprimaté cu ajutorul valorii adagate, aver: Valoarea adiugati/Numar de personal = (Active imobilizate / Numar de personal) * (Valoarea adagata | Active imobilizate) Productivitatea muneii = Gradul de inzestrare tehnicd a muncii_ * Randamentul activelor imobilizate Se observa cA productivitatea munci va fi cu atét mai mare cu cat gradul de inzestrare tehnicd (dotari cu echipamente modeme, cu grad inalt de modernizare) si randamentul activelor imobilizate este mai mare Analiza valorii adéugate trebuie efectuaté cu prudenta deoarece cresterea sa nu este neaparat un semn al prosperitatii entilatii, puténdu-se inregistra in acelasi timp o scadere a rezultatelor comerciale si 0 inrdutatire a trezoreriei. Astfel, dacd are loc majorarea chelluielilor cu personalul gi a prejurilur produselor finile (ra ca vanzdrile 9& urmeze aceeasi tendin{é, rezultatul si rentabilitatea intreprinderii se pot reduce brusc. In concluzie, in ceea ce priveste importanta analizei valoarii addugate, putem aprecia faptul ca: - valoarea adaugata reprezinta sursa principala de autofinanfare a rezultatului din exploatare si a rezultatului net al exercitiului; - valoarea adaugata reprezinté sursa principala de autofinantare a activitatii entitatii; - valoarea addugata exprima gradul de integrare economica a unei entitatii; - valoarea addugata reprezinta sursa de remunerare a personalului; - valoarea addugata constituie sursa de finanfare a obligatiilor bugetare; - valoarea addugata reprezinta sursa de sporire a rezervelor entitatil;- valoarea adaugata reprezinté sursa de remunerare a capitalurilor proprii; valoarea adiugat& roprozinti sursa do romunoraro a capitalului strain (imprumutat); - valoarea addugaté masoara contribufia entitafii la obfinerea PIB al unei fari Excedentul brut al exploatarii (EBE), Rezultatul brut din exploatare (RBExp!) sau insuficienta bruta de exploatare, reflect rezultatul economic brut al entitatii degajat de activitatea de exploatare, fiind considerat primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie in termeni de rentabilitate, Acest indicator reflect rezultatul obtinut de o intreprindere din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor venituri din exploatare, respectiv de volumul amortizarilor si provizioanelor. Cu alte cuvinte, indicatorul nu este influentat de politica economica intema a intreprinderii reflectat in amortizari si provizioane, pe de o parte, iar pe de alta parte, excluderea altor venituri si cheltuieli din exploatare se justifica prin faptul c& acesti indicatori se refera la perioade de activitate, altele decat cele ale exercifiului financiar curent. Ca indicator care evidentiaza performantele economice ale unei intreprinderi legate de activitatea de exploatare (operatii legate de productie, de activitatea comercial sau prestari de servicii), excedentul brut al exploatarii este resursa principala a entitatii care influenteaza atat indicatorii de eficienta cat si capacitatea de autofinantare a acesteia. Din acest motiv se considera c excedentul brut al exploatarii reflect contributia capitalului la crearea bogatiei intreprinderii Pe de alld parle, se consider’ oa indicalorul cunsliluie urn rezullal parfial, irr serisul c& nu {ine cont de toate cheltuielile suportate de entitate in activitatea sa de exploatare (neluand in calcul cheltuielile cu amortizarea si nici provizioanele din exploatare) Relatia de calcul a excedentului brut al exploatarii este: EBE = VA + Vee - (I+ CP) unde’ VA - valoarea adaugata, Vse - venituri din subventii de exploatare (reprezinta subventiile primite de intreprindere pentru acoperirea pierderilor, pentru diferentele de pret la produsele subventionate si elte subventii din partea statului sau a altor unitati patrimoniale) ;