Acest manual realizeazi initierea in domeniul informa!
iilor gi comunicirii Leclia 1
electronice, folosind browser-ul web lnternet Explorer 10 gi aplicalia de pogtd
electronicd Microsoft Oulook 201"3.
Manualul este realizat in conformitate cu programa analiticd versiunea 1.0 gi
respecti standardele de calitate impuse de ECDL ROMANIA, obtinand acreditarea
ECDL.
Acest manual este util oricdrei persoane care doregte s5 oblind certificarea ECDL,
indiferent cd este angajat intr-o companie privati sau publicS, c5 este func!ionar
public, profesor sau este angajat in orice alt domeniu de activitate. Lecliile sunt
prezentate intr-un format atractiv gi permit atat utilizarea sa ca suport de curs pentru
cursuriorganizate la salS cu traineri profesionigti, c6t gipentru studiulindividual.
Vi dorim mult succes!
Editura Euroaptitudini
I nte rn etul
l.L. Termeni gi concepte
o infelegerea gi diferenlierea termenilor Internet 9i
World Wide Web (WWW)
lnternetul este o relea globalS de calculatoare di
interconectate, care permite comunicarea intre milioane de
utilizatori din intreaga lume. Releaua lnternet a fost creati
inilial ca o uriagi bazi de date pentru a fi utilizat5 in scop
qtiin!ific 5i educa!ional. in acest sens, rolul predominant al
relelei lnternet era cel de documentare 9i de comunicare.
Ulterior, datoritd cregterii numdrului de calculatoare conectate
la lnternet, a crescut gi numdrul de site-uri ale diferitelor
organiza!ii care oferi conJinut informalional gi implicit numirul de vizitatori ai
,)cestor site-uri, posibili consumatori de produse sau servicii.
Cele mai importante servicii oferite de lnternet sunt:
,/ Wortd Wide Web (WWW) - reprezintd un sistem de documente 9i informatii
lcgate intre ele, accesate prin lnternet. Cu ajutorul unui browser Web (lnternet
|xplorer, Mozilla Firefox, Google Chrome, etc) utilizatorul are acces la informalii de
tip text, audio, video, etc. Documentul de bazS aIWWW este pagina Web.
/ E-mail (poStd electronicd)- trimiterea gi primirea de mesaje in format electronic
pc lnternet;
/ Mesojerie instantonee (instont messoging)- conversatie in timp real pe lnternet
intre doui sau mai multe persoane;
/ VO|P (Voice over lnternet lP) - servicii de telefonie prin lnternet;
/ RSS (Really Simple Syndicotion) - distribulia gtirilor gi articolelor publicate pe
Internet.
r' FTP (File Transfer Protocol)- transfer rapid de fisiere;
/ Newsgroups - coleclii cu informalii globale actualizate frecvent, organizate mai
rnult sau mai pulin in jurul unui anumit subiect cu relevanti publicS;
/ Comunitdli online - serviciu disponibil pe lnternet, creat cu principalul scop de a
r onecta utilizatori cu aceleagi interese, activititi, hobby-uri.
Cele mai importante activitSfi ce pot fi desfSgurate pe lnternet sunt:
r Comerlul electronic, cunoscut sub numele de e-commerce, consti in cumpdrarea
,,i vSnzarea de produse sau servicii prin intermediul sistemelor electronice, cum ar fi
lnternetul gi alte relele de calculatoare. El include, de asemenea, intregul proces de
rllzvoltarc onlinc, marl<etting, vAnzare, livrare, service 9i plati pentru produse 9i
 in Rom6nia sunt peste 3500 de magazine online (in decembrie 201.2) care
tranzactioneazi anual sute de milioane de euro, Piata de e-commerce este foarte
dinamicS, valoarea tranzactionati crescSnd de la an la an cu valori importante, ceea
ce face loc noilor initiative in domeniu.
Principalele domenii de success in comertul online rominesc sunt:
. Turism & Transporturi
. Retail Online
. Telecom
. Servicii
r PlatS facturi
Activitatea magazinelor online este conditrionati de prevederile legii 365/2002
privind comertul electronic ai ale ordonanlei 130/2000 privind proteclia
consumatorilor gi executarea contractelor la distanld.
Comertul electronic prezinti o serie de avantaje gi dezavantaje.
Avantajele sunt:
/ Operabilitate 24 orefzi, T zile pe sdptdm6nS;
y' Promovarea produsului se realizeazd mai amplu gi mai
rapid;
/ Dispar limitele geografice de v6nzare a unui produs;
/ Se reduce timpul de acces la un produs;
/ Majoritatea produselor sunt livrate la domiciliu;
/ Posibilitatea de a prezenta sau vinde orice produs sau serviciu;
Dezavantajele sunt:
/ Credibilitate scdzutS;
/ Sisteme de platd nesigure;
/ Calitatea realS a produselor poate fi deficitarS in raport cu cea prezentatd online.
bancare care pot fi puse la dispozitia persoanelor fizice gi a
companiilor de cdtre o banc5, prin mijloace electronice, prin
intermediul unui telefon fix sau mobil sau prin lnternet. Serviciile
bancare electronice oferd acces la diverse informatii de cont gi
financiar-bancare, in general, gi pot permite efectuarea de
transferuri de fonduri gi pldli din cont. Detindtorii de conturi pot avea acces la aceste
servicii dacS se inregistreazi la banci in acest scop qi primesc, dupi acceptarea
inregistririi, o modalitate de identificare unici (nume, parolS, PIN - Personal
ldentification Number, expresii de control, dispozitiv special etc.), care s5 le permitd
o utilizare siguri a serviciilor.
ExistS trei tipuri de servicii bancare electronice: internet banking, home banking
5i mobile banking, pl5tile put6nd fi fdcute cu ajutorul unui computt.r siru a unui
Primul tip de serviciu bancar electronic este internet bonking. Operatiunile pe
care le efectuali nu depind de un orar sau de o anumiti
loca!ie gi nu trebuie s5 vi deplasa!i la sediul bdncii, ceea
ce reprezintd una dintre cele mai avantajoase metode l+r;l''' '",i
1,:s
de verificare a st5rii contului sau soldul cardului
dumneavoastrS. Pentru realizarea acestei operatiuni,
este necesari o conexiune la lnternet gi un abonament
la una dintre bEncile care acordS aceastS facilitate.
Cel de-al doilea tip de serviciu este home bonking, care vd ajuti sE aflati
informa[ii in aminunt despre situa[ia conturilor dumneavoastrS, dar 5i despre
tra nzac!i ile efectuate.
Ultimul tip de serviciu bancar electronic este mobile banking, care reprezintS un
serviciu furnizat de operatorii de telefonie mobilS din RomSnia gi striindtate, care
asiguri o legdturd permanenti intre un client gi o banc5, prin intermediul telefonului
rnobil.
Operafiile care pot fi efectutate prin e-banking sunt:
plata taxelor gi impozitelor.
achitarea facturilor de telefon, gaze, electricitate, etc.
vdnzarea sau cumpdrarea de valutS.
crearea de depozite in valuti sau lei.
plata citre persoanele fizice sau juridice, dir:ect in contul lor.
verificarea contului sau soldul cardului.
verificarea operaliunilor din cont, precum plStile efectuate, sumele primite sau
.;oldulfinal.
Una dintre principalele probleme cu care se confrunt5 e-banking-ul o reprezintd
.,ecuritatea. Fdrd increderea clienlilor in securitatea sistemului, ei nu doresc utilizarea
trnei relele publice, cum ar fi lnternet-ul, pentru a-gi vizualiza informafiile financiare
online 5i pentru a efectua tranzac{ii financiare. Unele dintre amenintdrile securitS[ii
,,unt furtul gi violarea intimitSlii individului gi a confidentialititii informatiilor. Bincile
r are utilizeazi e-banking-ul oferi mai multe metode pentru a asigura un nivel ridicat
rlc. securitate:
. identificare gi autentificare: utilizarea numelui de utilizator gi a unei parole
pentru a putea accesa conturile,
o criptare: chiar daci informalia este interceptatS, hacker-ul s5 nu o poatd
vizua liza
o firewall: bariere pentru protejarea servere-lor gi a bazelor de date ale
bdncilor.
Prin intermediul lnternet-ului, o persoand poate avea acces 24 de ore/7 zile pe
,,;iptim6ni la conturile sale gi poate realiza tranzactii, fiindu-i necesar pentru aceasta
rlo;rr un calculator conectat la lnternet 5i un browser Web. Serviciile bancare prin
Irrtcrnet pot fi accesate $i prin dispozitivele de telefonie mobilS gi cu ajutorul WAP
 $iin Rom6nia, serviciile bancare electronice s-au dezvoltat rapid in ultimii gi rle E-learning poate fi regdsit gi sub forma altor sinonime, precum: CBT (Computer-
sunt in continuare in curs de dezvoltare gi extindere. Ilased Training), IBT (lnternet-Based Training)sau WBT (Web-Based Training)
Principalul avantaj al procesului de E-learning constS in accesibilitatea lui,
rnaterialele de studiu putand fi accesate in orice moment, de oriunde, fdrS a fi
electronic government gi descrie utilizarea tehnologiei pentru 1ti necesari deplasarea la o institutie de inv515mAnt.
,,u%\_,,
a facilita funcfionarea guvernului gi furnizarea de informalii $' ,-t
guvernamentale gi servicii citre cetiteni. ilrl r pogtc, electronicd (e-mail) - desemneazi sisteme pentru transmiterea sau
in principal, ar trebui s5 se concentreze pe: itr,' lrrimirea de mesaje electronice, de obicei prin lnternet.
. utilizarea tehnologiei informaIiei gi comunicirii, (in special tw' ;#rq$ir{
' :l:liil
lnternet), ca un instrument pentru a realiza o mai bund r divertisment- utilizatorii se pot relaxa pe lnternet juc6nd jocuri online, ascultlnd
guvernare. rnuzicS, vizion6nd diverse videoclipuri sau filme, socializ6nd pe refele de socializare
. utilizarea tehnologiei informatiei gi comuniciriiin toate opera[iunile desfSgurate de ,,,ru prin intermediul mesageriei instantanee.
o organizatie guvernamentalS.
. optimizarea continud a furnizdrii de servicii gi guvernSrii prin , cdutdreo de informo;ii referitoore la un onumit subiect de interes
tehnologiei informatiei.
in Rom6nia, serviciile publice disponibile online presupun o Definirea termenilor: URL, hyperlink
rezolvarea unei probleme in relatia cu administrafia, fdra a mai
fi necesari deplasarea la ghigeu sau utilizarea altor mijloace de Uniform Resource Locator (URL) este o adresS de localizare 5i identificare a unei
transmitere a documentelor. r('surse existente pe lnternet.
Aceste servicii online se referd la:
Un URL este format din doud pdrti:
. depunerea de cStre contribuabili a declaratiilor CAS, CASS, de
5omaj gi a declaratiilor fiscale 100, 101, !02,103,300, 390;
,/ numele protocolului
. achitarea de cdtre persoanele fizice, prin intermediul cardurilor bancare, a ,/ numele domeniului.
obligatiilor fiscale cltre bugetul de stat, reprezent6nd impozit pe venit, pl51i
anticipate cu titlul de impozit, regulariziri aferente impozitului pe venit gi obligatii Un protocoleste o metodi prin care datele sunt transmise de la un calculator la

fiscale accesorii aferente acestora; ,rltrrl prin intermediul lnternetului. Cele mai importante protocoale sunt:
o plata amenzilor de circulatie aplicate in municipiul Bucuregti cetdtenilor romanr cu )- Hypertext Transfer Protocol (HTTP) este metoda cea mai des utilizati pentru
domiciliul in Bucuregti sau cetStenilor striini cu regedinta in Bucuregti; accesarea informa!iilor in lnternet, informalii pEstrate pe servere World
o furnizarea de formulare tipizate utilizate in relatia cu administraJia, facilit6nd Wide Web (WWW).
obtinerea documentelor necesare in urbanism gi constructii, stare civilS, protectie
socialS, etc. r Hypertext Transfer Protocol Secure
. furnizarea de link-uri cdtre primirii, prefecturi, consilii judetene gi alte institutii (HTTPS) este un protocol de comunica[ie
publice de la nivel local. destinat transferului de informalie criptatd
prin intermediul WWW. HTTPS este in
/ e-leorning - cuprinde toate formele de invSlare pe cale
clectronici gi presupune transferul de competente gi
cunogtinte prin intermediul computerelor gi relelelor.
Aplicatiile E-learning includ invS[area pe baza calculatorului gi
*,w . riit:r
ttri ,
acela5itimp o metodS de autentificare a
server-ului web care il folosegte, prin
intermediul aga-numitelor certificate
digitale, emise de o autoritate de
lntcrnetului, clase virtuale gi colabordri digitale. Con[inutul este certificare (de exemplu VeriSign). Se pot
furnizat prin lnternet, lntranet / Extranet sau CD-ROM. consulta informa{ii despre identitatea
inv;ilarca poatc fi cfcctuat;i in ritm propriu sau cu ajutorul unui inslrrrt s('rv('r ului ;ltin r.lit:l< pt'btltontrl ctt ttn l;tc;.tl c('aparo in bara dc adrese sau de
 Conexiunile HTTPS protejeazd de intrugi transferul datelor gi sunt folosite in mare . Urmitorul nivel spre st6nga reprezintS subdomeniul (in cazul nostru
parte in operaliuni de plati pe lnternet gi operatiuni importante in cadrul sistemelor euroaptitudini)
informationale corporative. . Ultimul nivel spre st6nga reprezinti subdomeniul de nivel inferior (in cazul
nostru www)
F File Transfer Protocol (FTP) este un protocol (set de reguli) utilizat pentru
accesul la figiere aflate pe servere din retrele de calculatoare particulare sau Un hyperlink (folosit mai des sub numele de Iink) reprezintd un cuv6nt, grup de
din lnternet. r:uvinte sau imagine care, in momentul accesdrii, realizeazS o
lcgiturd citre alte pdrli ale aceluiaSi document, alte documente
Un nume de domeniu reprezintl o adresd unicd care identifici locatia unui site ,,,ru secliunidin alte documente. Pentru accesarea unui link, pur
Web. Cele mai cunoscute domenii sunt cele: ii simplu se executi click st6nga mouse pe linkul respectiv.
- generice - indicS in general un domeniu organizational gi este de obicei Accesarea unui link poate determina urmdtoarele actiuni:
format din 3 litere salt la o altd parte a aceleia5i pagini;
salt la o altd pagini a aceluiaSiwebsite;
com Oreanizatii si societiti comerciale salt la o altd pagind web;
edu I nstitutii educationale permisiunea de a descSrca un fiSier;
gov Organizati guvernamentale lansarea unei aplicalii, unui fiSier video sau audio.
int Organizati internationale
mil Organizatii militare o Ce este un browser web gi pentru ce este el folosit
net Centre de administrare a retelelor mari
org Organizatii non - profit Un BROWSER WEB reprezinti o aplicalie care vi permite
',,i vizualizali pe monitor text, graficS, video, muzicd 5i alte
de lari -reprezintd un cod cu ajutorul ciruia se identificS tara de rnf ormalii localizate pe o paginS Web. Dintre cele mai
r rrrroscute browsere web enumerim: lnternet Explorer,
apartenen!5 a domeniului Si este de obicei format din 2 litere.
()l)cra, Mozilla Firefox, Google Chrome.
Au Australia
Ca Canada l.'2 Securitate gi siguranli pe Internet
Ch ElveJia
De Germania o in;elegerea termenului de criptare a datelor
Fr Fra nta
It Italia Criptarea sau codificarea datelor este procesul de
PI Polonia ,r,,r trndere a informaliei pentru a o face ilizibil5. Scopul criptirii

Ro Romania r,,,tl acela de a nu permite persoanelor neautorizate accesul la

Ru Rusia ,rrrumite date in timpul transmiterii lor sau atunci c6nd sunt
UK Marea Britanie
piirlrate pe diverse suporturi de stocare. Pentru decodificarea
rl,rtclor, este necesari o cheie de decodificare.
Astfel, tn cazul adresei http://www.euroaptitudini.ro
- http reprezinti numele protocolului o Conceptul de site web securizat
- www.euroaptitudini.ro reprezintd numele domeniului
tln site web protejat (securizat) reprezinti un site la
Rrqlltur,ril il{ult {dlst ,{al *tultutto old
trnlrnwdrrl n, ilo{ln
Numele domeniului consti in mai multe pir!i, separate prin punct. r.rr(. ACcesul se face restrictiv, pe baza unui nume de
. Domeniul cel mai din dreapta reprezinti nivelul cel mai inalt (in r.,ru ul nostru rrliliz.rtor (username) pi a urtci parolc (password).
tlt.,,u,r,,,n ["**__--.
t'.n^wult [--
, l..l
textul https in cadrul adresei sale 9i prin semnul unui lacdt afigat in bara de adrese
sau in cea de stare.
Cel mai des int6lnit exemplu este orice site de mail.
o Conceptul de certificat digital
Certificatul digital reprezintS un instrument in stabilirea unui canal securizat
pentru comunicarea informaliilor confiden!iale. Certificatul digital este utilizat
pentru o gamS variatS de tranzaclii electronice ce include: e-mail, comert electronic,
transfer electronic de fonduri.
Certificatul digital este o semndturi electronic5 ce imbracd
doui forme:
- fie certificatul identificS expeditorul unui document
- fie certificatul dovedegte autenticitatea unui site Web
cdtre utilizatorii sii.
in cazul primei forme, semnStura digitalS este creati prin
criptarea conlinutului documentul ui, folosi nd cheia criptografici a
expeditorului. Aceasta face ca semnitura sI fie unic5. Orice modificiri aduse
documentului afecteazi semnitura, oferindu-se astfel integritate. Certificatele sunt
emise de autorit5ti de certificare, care iSi asumd responsabilitatea pentru
identificarea utilizatorilor gi pentru acordarea cheilor.
in cazul celei de a doua forme, certificatul se bazeazd pe recunoa5terea sa de
cStre autoritatea de certificare.
o Navigarea siguri pe Internet
Copiii folosesc lnternetul pentru diverse activitSli: e-mail, teme, ciutSri pe
lnternet, jocuri online, relele de socializare, mesagerie instantanee, supun6ndu-se
zilnic pericolelor pe care le implicd mediulvirtual.
Principalele riscuri la care se expun sunt:
Expunerea la continut - Se recomandd folosirea
filtrelor de cEutare ce elimind conlinutul explicit din
motoarele de cdutare folosite. O alti opfiune o
reprezinti folosirea browserelor pentru copii (Kido'Z
sauZac Browser) sau a motoarelor de cdutare speciale
pentru copii (Ask Kids gi KidRex). De asemenea, pot fi
create liste de site-uri favorite pentru a limita
navigarea inutilS pe lnternet. lndiferent de solulia
aleasS, se recomandd ca pirinlii s5 supravegheze copiiiin permanen!5 atunci
c6nd acegtia sunt online.
Divulgarea informa[iilor personale - Este important s5 se explicc copiilor
De asemenea, se recomandS folosirea unui nume de utilizator care sd nu
ofere prea multe indicii cu privire la identitatea utilizatorului gi a unei parole
care sE nu poatd fi ghicitS u9or.
o Petrecerea unui timp indelungat online - Mediul online oferd foarte multe
tenta!ii 9i ca urmare copiii se desprind cu greu de calculator. Se recomandS
si limitali timpul petrecut online gi sJ supravegheali in permanen!| copilul.
Pentru ugurin95, plasali computerul intr-un loc in care il puteli vedea ugor.
. $tergerea accidentalS a fiSierelor dumneavostri - Creati propriul user
pentru copil astfel inc6t acesta s5 nu poatS;terge accidental figierele
dumneavoastrS.
Cele mai importante reguli care trebuie urmate de un copil in lucrul online sunt:
. Nu divulga informalii personale (nume, v6rst5,
,rrlres5, telefon)
. Nu divulga parolele
. Nu descdrca figiere, firi
acordul pirinlilor
. Nu deschide mesaje de la necunoscuti
. Nu apdsa pe nimic care apare in alti fereastrS,
rrrtliferent c6t de atractive sunt informaliile prezentate
. Fii mereu politicos
. Nu discuta niciodati cu oameni pe care nu ii cunogti.
Astfel, programele de Control Parental reprezintd o solu[ie completd pentru
grrolcjarea copiilor in timpul utilizirii lnternetului gi controlul activitdtii acestora pe
r ,rlculator gi lnternet.
ile oferd urmdtoarele facilititi:
. blocheazi accesul la anumite pagini sau site-uri, pe
baza unei liste predefinite de cuvinte sau adrese
interzise
o permite accesul doar la anumite site-uri, pe baza
unei liste predefinite de adrese acceptate
o limiteazd timpul petrecut de copii pe calculator
gi/sau lnternet, prin stabilirea unor intervale orare in
r ,rro eopilul poate avea acces la acestea;
. lirniteazi tipurile de programe gi figiere care pot fi descircate 5i instalate pe
r,rlt ttlator;
. blocheazi accesul la anumite figiere sau partilii de pe caculator;
r limiteazi sau blocheazS accesul la setSrile calculatorului
o limiteazi sau blocheazi utilizarea unor programe de citre copii
. inlocmegte rapoarte periodice cu activitatea copiilor pe calculator.
l)r'ascmcnca, Si adullii se expun unor pericole atunci c6nd navigheazi pe
Inlt,rrrr.t. Astf cl, r'xistii o scric dtt rccomandiri 9i pentru accStia:
 . evitarea divulgirii unor informalii personale (adres5, numdr de telefon,
informa!ii financiare, etc)
. evitarea folosirii unor parole care pot fi identificate u$or
. delogarea de pe site-urile web pe care le accesali astfel incSt persoanele
neautorizate sE nu vi poati accesa conturile personale
1.3 Evaluareainformatiei
.Importanfa evaludrii informaliilor disponibile
online
lnternetul este o sursi bogatd de informalii, dar 9i un distribuitor de
dezinformare. Foarte multd lume utilizeazd astizi lnternetul ca sursS de cercetare 9i
de aceea este important si evalueze corect informafiile disponibile online.
in evaluarea informalieitrebuie si [ineti cont de urmdtoarele:
. Cine este autorul acestor informalii 5i care sunt acreditlrile/calificirile lui?
Sunt furnizate informalii de contact?
o Care este scopul site-ului?
o lnformalia furnizatd este actualS? CAnd au fost postate informaliile gic6nd a avut
loc ultima actualizare a site-ului?
o lnformalia furnizatS este relevantd raportat la ciutarea efectuatS?
r lnformalia furnizati este clar5, detaliatS, exactd gi cuprinzStoare?
o lnformalia furnizati este suslinuti de fapte sau este doar opinia autorului? Este
recomandabil sd verificali validitatea informaliilor gdsite giin alte surse online.
o lnforma[ia furnizati este pirtinitoare sau discriminatorie?
o Formatul site-ului este logic 9i ugor de navigat?
in concluzie, factorii care determind credibilitatea unui site web sunt:
o Scopul site-ului - site-urile educagionale oferi in general informalii credibile; site-
urile comerciale sunt inclinate foarte mult de promovare ;i ca urmare informalia ar
trebui verificati 9i in alte surse
o Acreditirile/calificirile autorului sau organizaliei
o Existenla unor referinle clare care sd valideze informaliile disponibile pe site
o lnformafiile actualizate ale site-ului
. Conlinutul site-ului - informafiile sunt suslinute de fapte sau reprezinti doar
nigte opinii?
o Cantitatea de reclame publicitare de pe site - un numdr prea mare de reclame ar
trebui si atragi semne de intrebare cu privire la veridicitatea acelui site web
o Formatul site-ului - este logic 9i ugor de navigat? Un site neglijent sugereazi lipsi
de interes gi documentare precarS.
o ScoPul unui website
Un website poate avea mai multe scopuri:
. lnforma[ional - furnizeazd date despre persoana sau organizalia care define site-
rrlui, precum gi detalii de contact gi alte informalii utile.
r Educalional - enciclopedii sau diclionare online sau chiar site-uri cu informalii
rrtile despre sdnitate, familie, etc.
r Motivalional - furnizeazi filme, fotografii gi povegti motivalionale pe diverse
tt'me (dezvoltare personalS, psihologie, spiritualitate, etc).
r Promotional - promoveazS un produs, un serviciu sau un artist.
r Divertisment - site-uri de umor, conlin6nd bancuri, filmulele sau fotografii
Ir,rioase.
o E-commerce - site-uri de comer! electronic.
Cele mai bune site-uri sunt cele care combini mai multe din caracteristicile
lrrczentate mai sus (educalie, divertisment, informafie, etc).
. inlelegerea importanlei adecvirii informatiilor
online la un public finti
in realizarea unui site web trebuie si lualiin considerare publicul !int5 al acelui
,,ilt', mesajul transmis gi nevoile audienlei. Principalele elemente de care trebuie si
llrrr'Ii cont sunt:
. ( ,rre este publicul linti principal?
. ( .lrc este scopul principal al site-ului?
. ( ,rre sunt informaliile oferite?
r I ,,te publicul !int5 multicultural?
. ( ,rrc este atitudinea publicului!intd fa!5 de informaliile conlinutein site?
. ( ,rre sunt interesele publicului [int5?
. lrrf ormaliile furnizate sunt suficient de concludente?
l,,tc nevoie de date statistice pentru a susline informaliile prezentate pe site gia
r r rrrvinge publicul !int5?
. ( ,rt de detaliate trebuie sd fie informaliile furnizate?
. ( (, strategii de scriere trebuie sd folosesc?
. ( um trebuie organizate informa!iile in cadrul site-ului?
r ( c cuvinte, formuliri gi terminologiitrebuie s5 folosesc?
. (.rre este tonul 9i stilul ce trebuie utilizat pentru a comunica cu publicullintS?
1.4. Proprietate intelectuale
Proprictatea intelectualS e o formi de titlu legal care oferS posesorului drepturi
r,xr lrrsivs ilsg[)ril rrnt.i scrii dc bunuri intangibile, precum lucriri muzicale, literare,
 Formele comune de proprietate intelectualS includ:
/ brevet de invenlie - document prin care se acordi un set de drepturi
exclusive de cdtre o lari unui inventator pentru o perioadi fixd de timp in
schimbul divulgirii inven!iei.
/ drept de autor (copyright) - set de drepturi exclusive acordate autorului
sau creatorului unei opere originale (carte, muzicS, aplicalii software, site-
uri web, etc), inclusiv dreptul de a copia, distribui gi adapta munca sa.
Titularii drepturilor de autor au dreptul legal exclusiv si exercite un
control asupra copierii gi altor forme de exploatare a lucrdrilor pentru o
anumiti perioadd de timp, dupS care se spune c5 acestea intr5 in
domeniul public. Titularii drepturilor de autor pot transfera sau atribui
drepturile exclusive altor persoane. DupS inregistrarea dreptului de autor
este recomandat si folositi simbolul @ pentru a avertiza tertii asupra
caracterului protejat al creatiei.
G)
/ marcd inregistrati (trade mark) - identificatd prin simbolul --
reprezinti
un insemn distinctiv utilizat de un individ sau o organizatie pentru a
identifica un produs sau serviciu propriu in fafa poten]ialilor consumatori
gi pentru a le distinge de produsele sau serviciile oferite de alte persoane
sau organiza!ii. O marcd comercialS poate fi un nume, un cuv6nt, o frazd,
un logo, un simbol, o imagine sau o combinatie a acestor elemente.
/secret industrial - informalii confidenliale cu valoare comercialS realS
referitoare la natura, caracteristicile gi utilizarea produselor, metode sau
procese de produclie, modalitS!i de comercializare, etc.
Drepturile de proprietate intelectualS sunt drepturi de monopol. Acestea acordS
un drept exclusiv proprietarului de a utiliza obiectul protec!iei gi de a interzice
utilizarea acestuia de cdtre terti, fdrd acceptul proprietarului. Astfel, dacl dorili s5
publicafi, comercializali sau distribuili un material protejat de drepturi de autor,
trebuie si obline[i permisiunea autorului, indiferent cd este vorba despre intregul
material sau doar o porfiune.
1.5 Proteclia datelor cu caracter personal
Protectia datelor cu caracter personal reprezinti un
domeniu nou pentru spatiul legislativ din Rom6nia.
Con!inutul siu privegte, intr-o formi genericS, dreptul
pcrsoanei fizice de a-i fi apirate acele caracteristici care
conduc la identificarea sa gi obligatia corelativi a statului de
a adopta misuri adecvate pentru a asigura o protectie
cficionta. lnstitutia care asiguri aplicarea dispozi[iilor normative anlcrirlr tttt,rt(ionate
l,t,rsonal, aceasta av6nd competenta de a investiga prelucririle de date cu caracter
;rorsonal care cad sub incidenla Legii nr.677/2001 gi de a aplica sanctiuni, in cazulin
r,rrc constati incdlcarea dispozitiilor legale de cdtre operatorii de date cu caracter
pr,rsonal, in urma sesiz5rilor din oficiu sau pe baza unor p16ngeri depuse de
pr.rsoanele lezate in drepturile lor.
Legea Nr. 677 / 2007 pentru proteclia persoanelor cu privire la prelucrarea
rl,rlt'lor cu caracter personal gi libera circulalie a acestor date are ca principal scop
1-1,rr,rntarea gi protejarea drepturilor gi libertS!ilor fundamentale ale persoanelor
lirir.e, in special a dreptului la viala intimS, familialS 9i privatS, cu privire la
pr r,lucrarea datelor cu caracter personal.
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677 /2OO!, datele cu
rnrocter personol reprezintd orice informatii referitoare la o
plr.,oan5 fizici identificatd sau identificabilS, iar o persoanS
irk,rrtificabil5 este acea persoani care poate fi identificatS, direct
',,rrr indirect, in mod particular prin referire la un numdr de
rrlr,rrtificare ori la unul sau la mai mulli factori specifici identititii
,,,rlr, f izice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.
I'rin prelucrarea datelor cu coracter personol se inlelege orice operaliune sau
,,r,t rle operaliuni care se efectueazd asupra datelor cu caracter personal, prin
1rr;lrr,rce automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea,
.,t( )( ,rrca, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvdluirea
r ;rlr r, ter!i prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, aldturarea ori
r orrrbinarea, blocarea, Stergerea sau distrugerea acestora Iart.3 alin. (1)lit. b)]'
Drepturile persoanelor ale ciror date personale sunt colectate 5i/sau prelucrate
',unl:
. l)rcptul de acces la date
r 1111-ptul de intervenfie asupra datelor
. I )r optul de opozitie
' l)roptulde a nu fisupus uneideciziiindividuale
. I )rr.ptul de a se adresa justitiei
t)bligaliile operatorilor de date cu caracter personal sunt:
. t olectarea datelor in scopuri determinate, explicite 9i legitime
. ( olectarea datelor adecvate, pertinente gi neexcesive prin raportare la scopulin
r ,rr r, .,unt colectate gi ulterior prelucrate
. ')tocarea datelor intr-o formi care sd permiti identificarea persoanelor vizate
',lri( t pc durata necesard realizSrii scopurilor in care datele sunt colectate 9i in care
v, rr li rrlterior prelucrate
. I,rulucrarea cu buni-credin!5 Siin conformitate cu dispozi!iile legale in vigoare a
rl,rlr,lor cu caracter personal.
. Nt,rlivulgarea informatiilor delinutd citre tertri
. l',i.,lrrl-('il (:()I('(.litrrdinii datolttr c.olttctate