UNIVERSITATEA „BABES - BOLYAI” FACULTATEA DE STIINTE

ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR

SECTIA „AFACERI INTERNATIONALE”

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE
„INFIINTAREA GALERIEI DE ARTA
WAGNER4ALL”

Coordonator stiintific:
Profesor Dr. Razvan Nistor
Masterand:
Marusceac-Wagner Cristian

ANUL
2012

1
CUPRINS:

INTRODUCERE........................................................................................2
MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA CERCETARII......6
ABREVIERI...............................................................................................8
LISTA TABELELOR.................................................................................9
CAP.I. CONCEPEREA PROIECTULUI................................................10
1. CONTEXTUL PROIECTULUI.................................................................10

1.1. IDEE PROIECTULUI ...........................................................................10

1.2. DESCRIEREA PROGRAMULUI........................................................................10
2. TITLU ..................................................................................................15
3. LOCALIZAREA......................................................................................15

4. SUMA SOLICITATA DE LA FINANTATOR.............................................15

5. REZUMAT..............................................................................................15

6. JUSTIFICAREA PROIECTULUI..............................................................16
7. OBIECTIVE.............................................................................................................19
CAP. II. PLANIFICAREA PROIECTULUI...........................................20
1. DESCRIEREA DETALIATA A ACTIVITATIILOR.............................................20
1.1. ETAPELE IMPLEMENTARII PROGRAMULUI...............................................20
1.2. ETAPE PREGATITOARE...................................................................................23
1.3. DESFASURAREA ACTIVITATII.....................................................................26
1.4. MONITORIZAREA SI EVALUAREA
PROIECTULUI.....................................27
2. ECHIPA DE IMPLEMENTARE.............................................................................28
3. DURATA SI PLANUL PROIECTULUI.................................................................29
4. BUGETUL PROIECTULUI....................................................................................31
5. INDICATORI DE URMARIRE SI EVALUARE...................................................31
6. MANAGEMENTUL RISCURILOR.......................................................................34
7. MATRICEA CADRUL
LOGIC...............................................................................35
8. EFECTE MULTIPLICATOARE SAU ASIGURAREA CONTINUITATII..........36

2
CONCLUZII GENERALE.......................................................................39
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................4
0
INTRODUCERE

Lucrarea de mai jos vrea sa abordeze domeniul „Managementului de proiecte

europene” care este destul de recent aparuta ca si materie. Ca si importanta a avut o
crestere majora datorita faptului ca, la scara europeana si internationala, tot mai multe
actiuni se desfaoara în cadrul unor proiecte. Resursele utilizate de aceste proiecte au
un rol din ce în ce mai mare cum ar fi sumele derulate prin programele PHARE sau
SAPARD în dezvoltarea economica iar aria lor de aplicabilitate este în crestere.
Managementul de proiect consta în planificarea, organizarea si gestionarea
(controlul) sarcinilor si resurselor ce urmareste atingerea unui anumit obiectiv, în
conditiile existentei unor constrângeri referitoare la timp, resurse si costuri.
„Proiect”, „managementul proiectelor”, „manager de proiect”, „managementul prin
proiecte” au devenit unii dintre cei mai utilizaţi termeni ai momentului. În limba
română actuală, se poate chiar observa o utilizare excesivă şi, adeseori, neadecvată, a
acestora. Explozia semantică are loc deoarece ne confruntăm cu o explozie reală de
proiecte la nivelul economiei globale. Unele sectoare ale economiei sunt dominate de
orientarea pe proiecte – industria de IT, industria aeronautică, industria farmaceutică.
Proiectele sunt din ce în ce mai prezente şi în micile companii, în administraţia
publică, în micile comunităţi, asociaţii, şcoli sau chiar familii. În noul context,
managementul proiectelor a depăşit de mult cadrul unor preocupări microeconomice,
sectoriale, specifice unor simple industrii, reprezentând „o strategie macroeconomică,
o modalitate prin care societăţile contemporane în ansamblu răspund complexităţii
crescânde a mediului extern” (Gareis, 2006, p.33).
Tot mai mulţi autori concep proiectele ca fiind demersuri multidisciplinare, care
deservesc scopuri multiple şi se derulează în medii complexe, fiind chiar modalitatea
de a răspunde complexităţii. Potrivit unui studiu recent (Kent, 2006, p.10),
managementul proiectelor reprezenta, în primăvara anului 2006, cea mai căutată
specializare în Statele Unite, fapt dovedit de dinamica unuia dintre cele mai mari
siteuri americane de resurse umane. PMI – „Project Management Salary Survey”
(2006), arăta că, în ciuda faptului că toate economiile lumii au trecut, în ultimul timp,

3
prin perioade fie de stagnare, fie de declin, ceea ce a antrenat o reducere a cheltuielilor
în diversele sectoare economice, salariile managerilor de proiect au cunoscut o
ascensiune accelerată, ajungând, numai în Statele Unite, la o medie de 1.000 $/ zi.
În acest context, de o atenţie deosebită se bucură conceptul de „societate orientată
pe proiecte”, ca „societate care utilizează în mod frecvent proiectele şi programele
pentru a derula procese relativ unice, de o complexitate medie sau mare” (Gareis,
2005). Ascensiunea acestui concept reflectă faptul că metodologiile de management
de proiect depăşesc, aşa cum am arătat, cadrul unei industrii şi sunt considerate
strategii macro de dezvoltare a unei întregi naţiuni/societăţi.
Cercetarea conceptului „societate orientată pe proiecte” porneşte de la premisa că
există o legătură între orientarea pe proiecte a unei societăţi şi rezultatele obţinute in
implementarea proiectelor, între maturitatea managementului de proiect – ca strategie
macroeconomică – şi competitivitatea globală a respectivei societăţi (Gareis, 2006;
Kerzner, 2005). Cercetarea maturităţii managementului de proiect în organizaţii este
un domeniu de cercetare de ultimă oră, care atrage interesul cercetătorilor, al
teoreticienilor şi al practicienilor deopotrivă. Extinderea cercetării empirice la studiul
nivelului de maturitate a unei întregi societăţi (Gareis, 2005) prezintă potentialul de a
îmbogăţi şi nuanţa teoriile cu privire la dezvoltare.
Premisa referitoare la maturitatea managementului de proiect la nivelul unei întregi
societăţi şi competitivitatea acesteia a fost testată în spaţiul european şi, dincolo de
aspectele teoretice, vizând modelele de maturitate, teoria sistemelor, teoriile
dezvoltării, cercetarea de acest fel au inspirat politici de anvergură în ceea ce priveşte
orientarea pe proiecte a diferitelor state europene (ex. „Programme I Austria – The
Austrian Project Management Initiative”, „Project Sweden Initiative”, „Global Project
Business Iniative – Finlanda”).
Până în momentul de faţă, cercetări privind maturitatea managementului de proiect
au fost făcute pe mari companii (studiul global realizat de Pricewaterhouse Coopers,
2004, http://www.pwc.be), pe un sector industrial (industria de IT, sectorul bancar).
Au existat, aşa cum am arătat, şi studii globale realizate pe grupuri de ţări (Gareis
2006), care au avut ca obiectiv evaluarea maturităţii managementului de proiect de-a
lungul celor două dimensiuni: practica managementului de proiect şi serviciile
specifice oferite prin universităţi, institute de cercetare şi asociaţii profesionale.
Printre statele analizate, s-a aflat şi România, diversele faze ale cercetării indicând
ţara noastră ca ocupând fie ultimul loc din punctul de vedere al maturităţii

4
managementului de proiect (Gareis, 2006), fie penultimul loc, depăşită doar de
Lituania (Gareis, 2006, p. 586). Cu alte cuvinte, „nota” obţinută de societatea
românească la materia „orientarea pe proiecte”, „maturitatea managementului de
proiect” este nesatisfăcătoare. Ceea ce arată că României îi lipseşte orientarea pe
proiecte, o adevărată cultură a proiectelor, care să străbată societatea românească de la
instituţiile publice centrale sau locale, la mediul privat, până în micile comunităţi. În
evaluarea noastră, absenţa acestei culturi a proiectelor, lipsa orientării pe proiecte,
incapacitatea de a stabili legătura dintre dezvoltare şi proiecte constituie un
impediment major pentru absorbţia fondurilor europene considerabile (aproximativ 30
de miliarde de euro pentru perioada 2007-2013).
Pentru a îmbunătăţi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene – preocupare şi
îngrijorare constante ale tuturor guvernanţilor de până acum – derularea unor
demersuri de reformă a administraţiei publice, de pregătire a specialiştilor, de
implementare a unor ample programe de training pentru cei care lucrează sau vor
lucra cu fondurile europene, apare ca insuficientă. Utilizarea eficientă a fondurilor
europene, participarea la politica de dezvoltare europeană pretind o schimbare mult
mai amplă şi de durată, schimbare care să aibă în vedere promovarea profesiei de
manager de proiect şi a managementului de proiect ca abordare micro şi
macroeconomică, profesionalizarea managementului de proiect, crearea unei
adevărate culturi a proiectelor – în universităţi, în administraţia centrală şi locală, în
micile întreprinderi sau în marile companii, conceperea dezvoltării societăţii
româneşti în ansamblu în termeni expliciţi de programe şi proiecte, utilizând
metodologii specifice de management de program şi management de proiect.

5
MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA CERCETARII

După o prealabilă introducere a materiei aleasă şi a importanţei ei în sfera

economică actuală urmează să detaliez şi motivaţia alegerii acestui domeniu şi
scopurile întreprinderii acestui studiu de caz.
Se poate spune că „Managementul Proiectelor Europene” are o deosebită importantă
pentru mine la fel ca şi pentru orice antreprenor său viitor antreprenor deorece este o
sursă veritabilă de capital financiar. Am folosit termenul de antreperenor său viitor
antrepenor findca în viitorul apropiat doresc să intru în această categorie prin
deschiderea unei afaceri proprii deoarece consider că este mod de aţi dezvolta
propriile cunoştinţe antreprenoriale care sunt valabile şi pentru viaţa de zi cu zi iar
acesta categorie este considerată de toate marile economii mondiale adevăratul motor
de dezvoltare. Această materie am studiat-o şi în timpul facultăţii şi mi-a făcut reală
plăcere să o despic amănunţit pentru a cunoaşte toate tainele ei.
După cum spuneam mai sus, în viitorul apropiat doresc să-mi deschid o afacere
proprie şi de aceea am ales să-mi fac un plan de afaceri al acestei idei. În studiul de
caz este vorba despre deschiderea unei „galerii de obiecte decorative şi consultanţă în
acest domeniu” cu sediul în Cluj Napoca. Ideea acestei afaceri a pornit de la tatăl meu
care este sculptor în piatră şi lucrând pe lângă el în acest domeniu am ajuns să cunosc
frumuseţea lucrurilor făcute manual de om şi deci a început să mă atragă şi mă facă să
vreau să cunosc mai multe.
La pornirea acestei cerecetari am plecat cu nişte obiective bine puse la punct şi
motivaţii puternice în alegerea materiei şi studiului de caz. Pot spune că obiectivul
principal al întreprinderii lucrării de faţă ar fi diversificarea şi aprofundarea
cunoştinţelor antreperenoriale care, după cum spuneam şi mai sus sunt o bogăţie
imensă în zilele noastre findca acţionează în orice domeniu pentru că toate au nevoie
de un plan şi de un proiect bine pus la punct. Ca şi obiectiv secundar pot spune că ar fi
încercarea de a depunne acest proiect (binenteles cu structură diferită) spre încercarea
unei finanţări cu fonduri europene pentru deschiderea afacerii. Pot spune că în acest
moment se desfăşoară un program pentru tinerii intrerinzatori numit „Programul

6
pentru Stimularea Infintarii şi Dezvoltării Microintreprinderilor de către Intrerinzatorii
Tineri” care oferă un real suport pentru antreprenorii debutanţi.
Importanta proiectului pentru mine rezultă din faptul că el se poate concretiza într-
un fapt real şi nu doar teoretic de aceea am acordat atenţie deosebită metodelor de
cercetare. În principal am ales doar surese oficiale cu ar fi sit-uri ale ministerelor, sit-
ul acestui program sau chiar şi departamente ale statului. Pentru a cunoaşte mai bine
domeniul, concurenţă şi pauzibilitatea proiectului am făcut un studiu de piaţă al
concurenţei şi a clientelei prin sondaje de opinie şi studierea amănunţită a concurenţei.
Mai apoi pentru a avea şi o baza teoretică am trecut la studierea unor editoriale sau
cărţi consacrate din domeniu care să mă ajute la o mai bună înţelegere a domeniului
ales pentru cercetare.
În dorinta ca proiectul şi ideile mele să fie cât mai bine înţelese am ales să fac o
structurare a lucrării după un model de proiecte europene care le clasifică în două
mari capitole: „conceperea proiectului” şi „planificarea proiectului”. Cu ajutorul unor
subcapitole se va face o înţelegere mai bună a textului şi a studiului de caz.

7
ABREVIERI:

P.H.A.R.E. – Pologne et Hongrie – Aide a Restruction Economique (Restrucrurarea

Poloniei si Ungariei cu ajutor economic)
S.A.P.A.R.D. - Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development
(Programul Special de aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala)
S.R.L. – D. – Societate cu Raspundere Limitata de tip Debutant
I.M.M. – Intreprinderi Mici si Mijlocii
F.N.G.C.I.M.M. – Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile
Mici si Mijlocii
O.T.I.M.M.C. – Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie
O.U.G. – Ordonanta de Urgenta Guvernamentala
O.N.R.C. – Oficiul National al Registrului Comertului
A.I.P.P.I.M.M. – Agentia pentru Implementarea Proiectelor si a Programelor pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii
U.A.D. – Universitatea de Arta si Design

8
LISTA TABELELOR

- Tabelul nr.1 – suma solicitata de la finantator

- Tabelul nr.2 – lista grupurilor tinta si beneficiarii
- Tabelul nr.3 – etapele implementarii programului
- Tabelul nr.4 – echipa de implementare
- Tabelul nr.5 – planificarea calendaristica (Digrama Gantt)
- Tabelul nr.6 – bugetul proiectului
- Tabelul nr. 7 – matricea cadrul logic

9
CAP. I. CONCEPEREA PROIECTULUI
1. CONTEXTUL PROIECTULUI
1.1. IDEEA PROIECTULUI

Proiectul de mai jos descris va avea ca sursă de finanţare Ministerul Economiei,

Comerţului şi Mediului de Afaceri prin “Programul pentru stimularea infintarii şi
dezvoltării microintreprinderilor de către întreprinzătorii tineri” şi o parte sub forma
unui credit bancar de la “CEC Bank”. S-a ales acest program deoarece proiectul se
încadrează în obiectivele programului. Cum ar fi că acest proiect este implementat de
mine “Marusceac-Wagner Cristian” un tânăr absolvent al masteratului de “Afaceri
Internaţionale” cu o vârstă de 25 de ani care doreşte să-şi dezvolte aptitudinile
atreprenoriale trecând în structura economică privată infintand pentru prima dată o
microintreprindere de acest tip SRL – D.
Ideea acestui proiect a plecat de la dorinţa de a realiza un venit financiar şi de a
avea un loc de muncă pentru a mă putea încadra în societate. Am ales ca şi domeniu
de acţiune comerţul cu obiecte de artă şi decoraţiuni interioare şi servicii de amenajări
interioare deoarece până în acest moment mi-am făcut o experienţă lucrând în acest
domeniu pe lângă tatăl meu care lucrează în sculptură şi prelucrare de piatră şi
colaborează cu o mulţime de firme din domeniu.
Pentru a îndeplinii scopul acetui proiect, adică de a deschide o firmă generatoare
de venit, se are în vedere deschiderea şi amenajarea unui showroom în oraşul Cluj
Napoca într-o zonă centrală în incinta căruia să se prezinte diferite obiecte de artă şi
de decoraţiuni interioare, în principal al tinerilor sau a artiştilor mai necunoscuţi.

1.2. DESCRIEREA PROGRAMULUI

A. PRIORITATIILE PROGRAMULUI

Sprijinirea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) este o

prioritate atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional, deoarece această
numeroasă categorie de agenţi economici, mai dinamici şi mai flexibili decât
societăţile mari, constituie coloana vertebrală a oricărei economii moderne.
Pentru a construi o economie puternică, Uniunea Europeană şi-a propus să
întărească spiritul antreprenorial în Europa şi să creeze condiţiile necesare pentru

10
dezvoltarea practicilor inovative care duc la înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor,
acestea reprezentând un factor important de creştere economică şi socială. Atingerea
acestor obiective este vitală pentru asigurarea sustenabilităţii economice necesare
sprijinirii progresului social şi protecţiei mediului.
Politica Uniunii Europene referitoare la întreprinderi se adresează întregului mediu
de afaceri şi are ca scop încurajarea şi facilitarea înfiinţării de noi întreprinderi,
stabilirea unui mediu de afaceri în care fiecare întreprindere să aibă acces efectiv la
pieţele de produse şi servicii, atât din Europa cât şi din afara acesteia.
Guvernul României recunoaşte şi apreciază importanţa sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii ca bază pentru dezvoltarea unei economii moderne, dinamice, bazată
pe cunoaştere. Experienţa Uniunii Europene demonstrează clar că sectorul
întreprinderilor mici şi mijlocii poate avea o contribuţie substanţială la realizarea
produsului intern brut, la crearea unor noi locuri de muncă şi la stimularea creşterii
exporturilor. Un sector al întreprinderilor mici şi mijlocii bine dezvoltat poate astfel să
sprijine stabilitatea şi creşterea macro-economică.
În scopul creării unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilităţilor actuale de
dezvoltare economică a României şi a stimulării mediului de afaceri, prin înfiinţarea şi
dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii şi având în vedere:
- efectele negative ale crizei economice în ceea ce priveşte reducerea numărului de
operatori activi pe piaţă, înăsprirea condiţiilor de creditare şi în general a creşterii
dificultăţilor şi riscurilor pentru începerea unei afaceri, în special pentru tinerii
întreprinzători;
- necesitatea stimulării spiritului antreprenorial al tinerilor, prin dezvoltarea de noi
politici publice necesare relansării economice, reducerii şomajului şi asigurării unor
condiţii mai bune pentru participarea tinerilor la viaţa economică şi socială;
- prevederile art. 49, alin. 1 şi alin. 5 referitoare la protecţia tinerilor şi ale art. 135,
alin. 2 din Constituţia României referitoare la rolul statului în stimularea economiei;
În scopul creării unui cadru favorabil pentru valorificarea posibilităţilor actuale de
dezvoltare economică a României şi a stimulării mediului de afaceri, prin înfiinţarea şi
dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, Guvernul a aprobat Ordonanţa de urgenţă
nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către
întreprinzătorii tineri, publicată în Monitorul Oficial 103/09.02.2011.
Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2011 vizează stimularea spiritului antreprenorial al
tinerilor prin dezvoltarea unor noi politici publice necesare pentru relansarea economiei

11
României, prin reducerea şomajului şi asigurarea unor condiţii mai bune pentru
participarea tinerilor la viaţa economică. Prevederile acesteia au în vedere necesitatea
combaterii efectelor negative ale actualei crize economice şi financiare, manifestate prin
reducerea numărului operatorilor economici activi pe piaţă, lipsa resurselor financiare,
înăsprirea condiţiilor de creditare, reducerea consumului, creşterea dificultăţilor şi a
riscurilor pentru începerea unei afaceri, în special pentru tineri, una dintre categoriile
sociale cele mai defavorizate.
Ordonanţa de urgenţă prevede condiţiile în care microîntreprinderile înfiinţate şi
conduse de către întreprinzătorii tineri beneficiază de anumite facilităţi, precum şi
sancţiunile pentru nerespectarea prevederilor actului normativ respectiv.
În vederea reglementării modului de acordare a facilităţilor pentru
microîntreprinderile nou înfiinţate, conduse de întreprinzători tineri, care desfăşoară
pentru prima dată activitate economică prin intermediul unei societăţi cu răspundere
limitată, aşa după cum prevede art. 17 din Ordonanţa menţionată mai sus, au fost
emise şi aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 96/2011, normele metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru
stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri,
publicate în Monitorul Oficial 108/10.02.2011.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului instituie Programul pentru stimularea înfiinţării
şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri (denumit Programul)
prin care se acordă unele facilităţi pentru microîntreprinderile nou înfiinţate, conduse
de întreprinzători tineri, care desfăşoară, pentru prima dată, activitate economică prin
intermediul unei societăţi cu răspundere limitată.
Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute prin Ordonanţa de urgenţă fac parte
dintr-o schemă transparentă de minimis care se va derula cu respectarea criteriilor
stabilite de normele comunitare şi de legislaţia naţională în domeniu.
Monitorizarea şi controlul aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
sunt asigurate de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii (denumită în continuare Agenţie) din subordinea
Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

12
B. OBIECTIVELE PROGRAMULUI

În România, 1 din 100 de tineri decid să înceapă o afacere pe cont propriu, faţă de
1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Foarte puţini tineri demarează o afacere
pe cont propriu. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia. Un
studiu despre antreprenoriat, realizat anul trecut în rândul tinerilor din principalele
centre universitare din ţară, a arătat că peste 70% dintre ei s-au gândit să îşi demareze
propria afacere. Însă concretizarea acestor intenţii este mult mai mică, de aproximativ
17%, pentru că accesul la informaţii este încă destul de limitat.
Obiectivul „Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”, denumit în continuare Program,
îl constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, creşterea potenţialului de
accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale
tinerilor în scopul implicării acestora în structuri economice private.
Programul urmăreşte:
- dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea
optimă a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea
pieţelor;
- stimularea şi sprijinirea demarării şi dezvoltării firmelor nou-înfiinţate (start-
up-uri) prin facilitarea accesului acestora la finanţare;
- facilitarea accesului tinerilor la sursele de finanţare.

C. BENEFICIARII PROGRAMULUI SI BENEFICII OFERITE

Pot beneficia de prevederile Programului: persoanele fizice, denumite în

continuare întreprinzători debutanţi. Calitatea de microîntreprindere aparţinând
întreprinzătorului debutant se obţine la data înmatriculării la Registrul Comerţului în a
cărui rază teritorială se află sediul său social. Prin derogare de la art. 36 din Legea
nr.26/1990 privind Registrul Comerţului, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, numele unei microîntreprinderi aparţinând întreprinzătorului debutant se
compune dintr-o denumire proprie însoţită de sintagma scrisă în întregime “societate
cu răspundere limitată – debutant” sau abrevierea “S.R.L. – D.”.
Unei microintreprinderi de tip „SRL-D” se ofera anumite facilitati cum ar fi:

13
(a). Acordarea de către Agenţie a unei alocaţii financiare nerambursabile
reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro echivalentul în lei, din
valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face
dovada surselor de cofinanţare. Alocaţiile financiare nerambursabile se acordă în
limita sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri;

(b). Garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru

Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.) pentru creditele
contractate de „SRL-D” în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de
Agenţie, cu respectarea condiţiilor prevăzute în normele şi procedurile interne ale
instituţiilor de credit şi ale F.N.G.C.I.M.M., până la cel mult 80% din valoarea
creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei;

(c). Scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori,

potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi,
angajaţi pe perioadă nedeterminată. Aceasta perioadă constituie stagiu de cotizare în
sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare, se utilizează câştigul salarial mediu brut lunar, pentru care
asiguratul plăteşte contribuţia individuală de asigurări sociale. Pentru fiecare salariat,
scutirea nu se acordă pentru veniturile salariale lunare care depăşesc cuantumul
câştigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior;

(d). Scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la

Oficiile Registrului Comerţului, pentru înregistrarea microîntreprinderii;

(e). Consiliere, instruire şi sprijin din partea O.T.I.M.M.C., în a cărui rază de

competenţă îşi are sediul social.

14
2. TITLU

„INFIINTAREA GALERIEI DE ARTA WAGNER4ALL”

3. LOCALIZAREA

Regiunea Nord-Vest, Judetul Cluj, Orasul Cluj Napoca

4. SUMA SOLICITATA DE LA FINANTATOR

Total costuri eligibile ale Suma solicitată de la % din costul total al

proiectului finanţator proiectului
< 28450 > < 28450 > 100 %
Tabelul nr.1

5. REZUMAT

Proiectul de faţă se va realiza cu ajutorul unor fonduri nerambursabile şi cu

ajutorul unui credit bancar. Suma totală la care se ridică costurile este de 28. 450
Euro. Locaţia proiectului este Regiunea Nord-Vest o parte a ţării în plină dezvoltare.
Scopul acestui proiect este de a infinta o microintreprindere de tip SRL D care să
genereze un venit şi locuri noi de muncă. Acest scop se materializează perfect în
prioritatiile programului de a stimula micii întreprinzători deoarece această numeroasă
categorie de agenţi economici, mai flexibili decât societatiile mari, constituie colona
vertebrală a oricărei economii moderne.
Timpul de desfăşurare a proiectului este condiţionat de cerinţele programului,
adică pe o perioadă de 4 ani de zile, timp în care proiectul va fi monitorizat şi evaluat
în continui. Din momentul în care se va face deschiderea oficială, adică după primul
an în care se fac pregătirile necesare, afacerea va consta în: comercializarea obiectelor

15
de artă de diferite materiale, diferite culori şi provenienţe. Produsele vor fi expuse
într-un spaţiu închiriat de aproximativ 150 de mp. Firmă va aplica un comision la
vânzarea produsului pentru întreţinere. Un subdomeniu va fi consultanta în domeniul
decoraţiunilor interioare, oferind clienţilor o bază de date cu cele mai rentabile firme
din domeniu.
De la acceptarea finanţării va fi o perioadă de 6 luni de pregătire iar mai apoi vor
urma activităţile normale ale afacerii. În aceste prime 6 se vor desfăşura activităţi
pregătitoare cum ar fi: amenajarea spaţiului, căutarea de exponate şi colaboratori,
angajarea de personal, dotarea magazinului iar mai apoi promovarea şi deschiderea
lui. În tot acest timp şi până la sfârşitul proiectului va fi o comisie de monitorizare.
Acest proiect se adresează unei game largi de grupuri ţinta. Principala secţiune a
populaţiei căreia se adresează este populaţia activa între 30 şi 60 de ani iar mai apoi
mediilor academice şi celor de afaceri. Însă, proiectul se poate adresa oricărei
categorii a populaţiei. Se poate spune că oraşul Cluj Napoca este un oraş care nu va
avea îndeajuns galerii de artă şi serviciile de orice fel nu vor fi niciodată suficiente
deoarece este un oraş într-o continuă mişcare, deci, afacerea va fi de perspectivă.
Asigurarea continuităţii proiectului este asigurată de investiţia profitului într-un
nou proiect de extindere şi de profesionalizare. Se doreşte achitarea ratelor bancare şi
a tuturor datoriilor pe o perioadă de 3 ani de zile după care se vor putea accesa noi
fonduri pentru a consolida firma. Continuitatea firmei o va face şi resursa umană
deoarece se vrea o investiţie în calificarea personalului care în momentul începerii
programului vor fi 4 sub forma permanentă.

6. JUSTIFICAREA PROIECTULUI

A. Acest proiect se încadrează perfect în obiectivele “Programului pentru

stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntrerupătorilor de către întreprinzătorii
tineri” deoarece satisface toate obiectivele cum ar fi: se înfiinţează o nouă
întreprindere, se accesează fonduri de finanţare, se dezvolta aptitudini antreprenoriale
iar un tânăr se implică într-o structură economică privată.

B. Înfiinţarea unui SRL D cu perspective de viitor are o relevantă deosebită faţă

de prioritatea principală a programului de a sprijinii dezvoltarea sectorului

16
întreprinderilor mici şi mijlocii.

C. Regiunea vizată, adică judeţul Cluj este una intens culturalizata deoarece este
unul din cele mai mari centre universitare din ţară astfel se poate spune că populaţiei
le este necesară deschiderea cât mai multor galerii de artă pentru a-şi satisface
nevoile. În schimb, ca şi constrângere se poate indentifică o concurenţă acerbă, foarte
sofisticată şi bine pusă la punct.

D. In tabelul de mai jos am incercat sa indentific posibilii beneficiari si grupurile tinta

ale proiectului.

Tabelul nr. 2 – lista grupurilor tinta si beneficiari

Gupuri tinta Beneficiari

Populatia activa intre 30 si 60 de ani iubitoare de 4 angajati permanenti

obiecte unice
Medii acedemice sau medii de afaceri Colaboratorii
Toata populatia zonei care are nevoie de ajutor in Primariile prin taxe si impozite
domeniul decotariunilor interioare
Iubitorii de arta
Tinerii creeatori

Colaboratorii acestui proiect vor fi un grup mare de beneficiari şi va fi un în număr

destul de mare. Până acuma, la începutul proiectului se pot identifica următorii
beneficiari:
- “Întreprindere Individuală Monmar” – va fi un colaborator important deoarece
va fi un furnizor constant de exponate şi o posibilă veriga în multe alte colaborări
- “Digital Business” – va fi furnizor de aparaturi electronice şi de birotica cu
care se va colabora pe întreg parcursul proiectului
- “Galeria de artă şi antichităţi Hanul cu tei” – situată în Bucureşti, este cea mai
mare galerie de artă din ţară desfăşurându-se pe 1400 de mp. Se va colabora cu acesta
cu proiecte mai mari

17
- Tinerii artişti sunt o listă mare de beneficiari care vor avea ocazie să-şi facă
celebre lucrările proprii
- Diferitele colaborări cu alte firme

D. Principalul grup ţinta este populaţia activa între 30 şi 60 de ani iubitoare de

obiecte de artă unice. Motivul alegerii acestui grup este:
- Populaţia activă ca să poate dispune de fonduri suficiente pentru a achiziţiona
obiecte mai speciale, deci posibil la un preţ mai ridicat
- Cu vârsta cuprinsă între 30 şi 60 de ani deoarece sub această vârşă persoanele
nu au încă o cultură generală îndeajuns de largă pentru a putea aprecia un obiect unic
şi personificat iar peste 60 de ani încep să nu mă dispună de fonduri suficiente pentru
categoria asta de obiecte
- Trebuie să fie iubitoare de obiecte unice ca să fie in stare să aprecieze
produsele
Ca şi grup secund am ales mediile academice şi cele de afaceri deoarece:
- Cele academice au un interes sporit pentru arta şi deci apreciază produse de
aşa măsură
- Mediul de afaceri vă investii întotdeauna în obiecte de artă şi dispun de
fonduri suficiente
Se poate spune că grupul principal ţinta este toată populaţia zonei, mai ales cei care au
nevoie de ajutor în a găsii soluţia ideală pentru aşi amenaja locuinţa, din punct de
vedere financiar dar şi estetic.

E. Deşii acest proiect se va derula într-un oraş destul de mare, fiind al doilea din
ţară, el este acaparat de marile supermarketuri care comercializează produse de masă
de slabă calitate şi slăbuţe din punct de vedere estetic. De aceea acest showroom va fi
de mare ajutor tutor persoanelor care doresc să aibă un mediu relaxant şi plăcut în
casa lor bineînţeles la preţuri rezonabile.

18
7. OBIECTIVE

Proiectul de fata are obiectivele bine trasate şi foarte uşor de realizat şi, bineînţeles
încadrabile în obiectivele principale ale “Programului pentru stimularea înfiinţării şi
dezvoltării microîntrerupătorilor de către întreprinzătorii tineri”.
Pentru a se duce la îndeplinire scopul acestui proiect este nevoie să să înfiinţeze o
nou micro întreprindere de tip SRL D. Acesta este şi obiectivul principal al
programului de a creştere calitatea sistemului economic deoarece în marile economii
micii întreprinzători sunt coloana vertebrală a economiei.
Pentru a fi în concordanţă cu cealaltă obiectiv trasat de UE, acela de a se accesa cât
mai multe fonduri europene, acest proiect nu se poate realiza fără accesarea acestor
fonduri nerambursabile în valoare de 10 000 de Euro. Acest obiectiv este unul
calitativ deoarece se vrea îmbunatăţirea sistemului de absorbţie a fondurilor europene
şi unul cantitativ deoarece se vrea creşterea sumelor absorbite.
Un ultim obiectiv pe termen scurt, unul calitativ, acela de a creşte cunoştinţele
antreprenoriale are o deosebită importantă pentru succesul proiectului.
Ca şi obiective pe termen mediu se pot preciza:
- În primul an se vrea realizarea unui capital îndeajuns de mare pentru a
menţine firmă pe profit astfel încât să se poată platii toate taxele şi să existe un profit,
oricât ar fi el de mic
- Se doreşte diversificarea produselor şi a serviciilor în linie crescătoare
- Se vrea ca în primul an să se creeze un catalog cu servicii destul de complex
pentru a putea fii folosit încă un an
- Conceperea unui program de realizări constante de evenimente în interiorul
magazinului pentru promovarea exponatelor
Ca şi ultime obiective se pot trasa cele pe termen lung, cum ar fi:
- Se doreşte ca în decurs de maxim 3 ani să se plătească toate creditele bancare
astfel încât să se poată accesa altele
- Realizarea unui profit de minim 30 000 de Euro în anul 2 şi crescător în anii
următori, astfel încă să se poată trece la extinderea afacerii
- Colaborarea cu cât mai multe firme astfel încât firma să ofere servicii foarte
diversificate

19
CAP. II. PLANIFICAREA PROIECTULUI
1. DESCRIEREA DETALIATA A ACTIVITATIILOR

1.1. ETAPELE IMPLEMENTARII PROGRAMULUI

Acest program pentru stimularea întreprinzătorilor tineri prevede o perioadă de

timp fixa pentru organizarea formalităţilor şi acordarea facilitaţilor financiare. Pentru
a simplifica înţelegerea lor le-am structurat într-o ordine cronologică după cum se
vede mai jos:

Tabelul nr.3 – etapele implementarii programului

Publicarea OUG pentru stimularea infintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de

catre intreprinzatorii tineri in Monitorul oficial
09.02. 2012

Publicarea H.G. pentru aprobarea normelor metodologice de apilcare a OUG in

Monitorul Oficial
10.02.2012

Demararea implementarii/inregistrarii microintreprinderii “SRL- D” in registrul

comertului
11.02.2012

20
 ONRC transmite AIPPIMM datele aferente acestor inregistrari
AIPPIMM transmite OTIMMC datele aferente acestor inregistrari
Pe masura inregistrarilor

“SRL-D” notifica OITMMC in a carui raza teritoriala isi are sediul in vederea
luarii in evidenta
10 zile lucratoare de la infintare

Inregistrarea on-line a palnului de afaceri (transmis o singura data in cadrul

aplicatiei) / inscriere continua pe site-ul www.aippimm.ro pana la epuizarea
bugetului alocat programului
22.02.2011

Evaluarea planului de afaceri/on-line de catre aplicatia software

Punctajul minim acceptat 60 puncte

Verificarea verdicitatii/coerentei informatiilor inscrise in planul de afaceri de

catre AIPPIMM – avizare – aprobare de principiu finantarii – transmiterea
planului de afaceri la institutia de credit

Primire notificare privind acordul de principiu pentri finantare

21
 Semnare contract de creditare si AFN/solicitare credit bancar
5 zile lucratoare de la data primirii hotararii de aprobare a creditutlui la sediul
instutuiei bancare de credit partenere

Semnare contract de finantare / nu solicita credit bancar

5 zile lucratoare de la data primirii notificarii privind acordul de principiu pentru
finantare/ la sediul OTIMMC

Efectuarea cheltuielilor pentru care au solicitat finantare

1 an de zile de la data semnarii contractului

Depunearea la institutia de credit partenera a cererii de tragere din credit bancar si

AFN/ cererii de tragere din AFN
Numarul maxim de cereri de tragere din credit bancar si AFN/ cererii de tragere
din AFN este de 12 transe lunare

Certificarea cheltuielilor eligibile de catre institutia de credit partenera/

monitorizare OTIMMC

Plata cheltuielilor eligibile

Monitorizare
3 ani din momentul in care investitia a fost finalizata 22
1.2. ETAPE PREGATITOARE

Proiectul are în vedere deschiderea unui showroom dedicat decoraţiunilor

interioare şi să ofere servicii de amenajări interioare iar ca temă principală având
liberul schimb. Toate acestea se vor realiza printr-o strategie foarte bine pusă la
punct.Pentru a deschide un asemenea spaţiu comercial este nevoie de anumite
activităţi pregătitoare cum ar fi:

A. Prima activitate pregătitoare ar fi căutarea unui spaţiu de închiriere de o

mărime de minimum 150 mp şi de maxim 250 mp care să poată fi amenajat şi decorat
după bunul plac. Mai apoi este nevoie de obţinerea avizelor necesare pentru acest
spaţiu. Se mai poate spune că ar fi ideal ca spaţiul să fie într-o zonă foarte bună a
oraşului cum ar fi zona “Piaţa Mărăşti” deoarece este un loc în care se
comercializează intens produse similare şi are un aflux mare de populaţie. După
închirierea lui şi semnarea unui contract de minimum 5 ani pentru a avea o siguranţă
în afacere se trece la amenajarea spaţiului şi dotarea cu toate condiţiile necesare.
Spaţiul vă trebuii să aibă 2 compartimente şi ele să fie:
- Primul, sala principală de expunere, un compartiment mai mare în care se vor
afla exponatele. El trebuie să fie curat şi foarte bine luminat pentru a se vedea bine
produsele. Va fi decorat cu culori cât mai calde şi cât mai diverse pentru a se potrivii
cu diferite culori alea exponatelor şi se vor instala aparate de iluminat în toate
colţurile principale ale spaţiului. Mai apoi este nevoie de un birou la vedere cu toate
dotările necesare care va fi echipat cu computer, imprimantă, aparat fiscal şi un loc de
depozitare acte.
- Al doilea spaţiu mai mic este cel de depozitare a exponatelor înainte de
ajunge în spaţiul de expunere, loc în care ele sunt pregătite şi reparate sau restaurate.
În acest spaţiu se vor afla şi echipamente necesare reparaţiilor cum ar fi: bormaşina,
ciocan, cuie, capsator, etc.
- Ca şi al treilea spaţiu se poate identifica exteriorul magazinului unde este
nevoie de o reclamă care să capteze atenţia trecătorilor. Acces în interiorul
magazinului trebuie să se facă cu uşurinţă, deci trebuie să se aibă în vedere şi acest
aspect la amenajarea spaţiului exterior.

23
B. Următorul pas (asta in timp ce spaţiul este în decurs de amenajare) ar fi
căutarea colaboratorilor şi exponatelor.
Exponatele se caută din rândul micilor sau mai bine zis începătorilor în obiecte de
artă. Aici mă refer la: picturi, sculpturi, obiecte culese din natură; toate din lemn,
piatră sau orice tip de material. Articolele se vor achiziţiona luând legătura direct cu ei
făcându-le o ofertă de ai lăsa să-şi expună produsele în în cadrul magazinului contra
unui cost la vânzarea produsului. Aceşti “mici artişti” se recrutează din diferite medii
cum ar fi de pe băncile liceelor ale facultăţii sau din organizaţii de artişti. O primă
modalitate ar fi de a lua legătura cu directorii şcolilor de artă pentru a le prezenta
oferta magazinului. Directorul vă trebuii să ia legătura cu elevii iar cu acestea, care
sunt interesaţi se va negocia direct cu sau cu părinţii dacă sunt minori. În cazul
organizaţiilor sau şi în cazul scoliilor se pot ţine cursuri de prezentare a magazinului
arătându-le părţile pozitive ale parteneriatului.
Un alt mod de a procura exponatele este căutarea în ziare şi internet a unor
anunţuri din toată ţara care oferă spre vânzare obiecte deosebite. Acestor oameni li se
face din nou o ofertare similară “micilor artişti”. În cadrul magazinului va fi angajat
un om permanent care să ţină evidenţa anunţurilor sau legătura cu actualii
colaboratori. Persoanele se vor contacta iniţial telefonic iar mai apoi se va face
deplasarea la faţa locului pentru a se evalua situaţia şi pentru a se finaliza negocierea.
Exponatele pot venii şi din partea oricărui om, deoarece tema principală a
magazinului este liberul schimb, având acces orice persoană care are un produs
deosebit şi vrea să-l scoată spre vânzare sau vrea să-l schimbe cu un altul. Procedura
va fi în modul următor: persoana vă venii în magazin cu exponatul, se va face o scurtă
evaluare a produsului şi i se va face ofertarea corespunzătoare. Persoana va putea face
schimb cu un alt produs cu valori identice sau îl va putea lăsa în cadrul magazinului
ca şi exponat contra unei taxe la vânzarea lui.
Exponatele vor fi incluse şi într-un catalog deoarece se dă posibilitatea şi expunerii
lor doar într-un catalog asta în cazul unor produse mult prea greu de transportat sau cu
alte probleme. Un alt serviciu oferit este şi reparaţia, restaurarea, îngrijirea
exponatelor în timpul şederii lor în magazin.
În domeniul serviciilor de amenajări interioare firma trebuie să-şi caute
colaboratori în diferite domenii pentru a putea satisface o paletă largă a dorinţelor
clientului.

24
 Colaborarea principală va fi cu firma “monmar af” care este deţinută de tatăl meu
şi se ocupa de sculpturi şi prelucrare a pietrei. Această firmă îşi are sediul principal în
Ocna Şugatag în Maramureş şi colaborează cu diferite alte firme de prelucrare a
lemnului, a pietrei, de pictori, de artişti populari. Aceste firme ar fi bune colaborări şi
pentru această firmă.
Trebuie să se caute şi colaboratori cum ar fi:
- Designeri interiori şi exteriori
- Meşteri de de amenajări interioare
- Electricieni
- Instalatori
- Constructori de mobilă
- Constructori de case
- Constructori de geamuri
- Confecţioneri de textile

C. Alt pas ar fi angajarea personalului pentru magazin. Ar fi nevoie iniţial de doar

4 angajaţi permanenţi care vă trebuii să provină din medii artistice pentru a cunoaşte
bine domeniul şi posibili colaboratori. Pentru angajarea lor se vor da anunţuri în
anunţuri locale şi se vor împărţii pliante în cadrul facultăţii de artă. În urma selectării
va avea loc un interviu final în urma căreia vă trebuii să reiasă calificărilor specifice
pentru fiecare post, cum ar fi:
- 1 reparator: el ar trebui să aibă cunoştinţe din domeniu şi vă trebuii să verifice
exponatele asupra calităţii şi valorii lor, să le aducă îmbunatăţiri şi uneori să facă
deplasări pe teren pentru a evalua obiectele
- 2 vânzători/vânzătoare – ele vor lucra în 2 schimburi, o zi ca şi vânzătoare şi
cealaltă zi ca şi căutătoare de posibili colaboratori, vă trebuii să aibă cunoştinţe din
domeniu temeinice. Unul din angajaţi că avea zi responsabilitatea de manager, deci
vă trebuii să aibă cunoştinţe manageriale.
- 1 şofer care să transporte marfa la destinaţie şi care să negocieze cu clienţii pe
teren şi la sediul magazinului, deci vă trebuii să aibă cunoştinţe de negociator.

D. Un pas foarte important este dotarea magazinului cu tot ce este necesar. Şi aici
mă refer la sistemele informatice, birotice, de baze de date şi cataloage cu produsele şi

25
serviciile oferite. Principalul furnizor de birotica va fi “Digital Business”, firma care
se ocupa cu produse de acest fel.

E. Ca un ultim pas ar fi deschiderea şi promovarea magazinului.

- Ca şi început se are în vedere atragerea “micilor artişti” din Cluj Napoca de la
licee şi facultăţi într-un număr destul de mare iar după ce se aduc toate exponatele şi
se amenajează corespunzător magazinul se face o zi de deschidere. În această zi se
lansează invitaţii în diferite medii cum ar fi cele academice, cele de afaceri sau la
oameni cu diferite funcţii şi bineînţeles la familiile şi la prietenii participanţilor. Se
aşteaptă să fie un număr de aproximativ 100 de persoane care vor vizita în acea zi
magazinul şi care vor participa la o petrecere formală de deschidere. Şi acest
eveniment se va repeta cam odată la 2 săptămâni când se încearcă repetarea
evenimentului.
- Se va încerca şi promovarea lui prin intermediul internetului cu un site şi pe
reţele de socializare
- Promovarea principală se încearcă prin instalare unor mici panouri publicitare
în scările de bloc cu serviciile oferite. Aceste panouri publicitare vor fi sub forma unui
tablou care va conţine toate serviciile oferite de firmă. Pentru acceptul instalării
acestor panouri publicitare, locuitorii blocurilor în care sau instalat vor beneficia de un
discount la produse şi servicii.
- Colaborarea cu firme de design interior care ar avea o mare importantă
deoarece ele folosesc în număr mare produse de acest fel ca şi: picturi, sculpturi, vaze,
draperii, piese de mobilier, etc.

1.3. DESFASURAREA ACTIVITATII

Odată deschis, acest magazin vă oferii grupurilor tinta anumite produse şi va presta
servicii diverse cum ar fi:
- Obiecte de diferite mărimi şi diferite materiale pentru decoraţiuni interioare.
Comercializarea lor se va face în felul următor: pe seama oricărui produs, firmă va lua
10% până la 25% din valoarea de vânzare a produsului drept taxa de prezentare a
produsului. Orice produs va avea un termen de valabilitate, în cazul în care el nu se
vinde se va returna proprietarului iar în cazul în care se doreşte se poate comercializa

26
la un preţ redus.
- Consultarea client iilor pentru a lua o decizie bună în alegerea firmei cu care
vor lucra în activităţi ca: construcţia unei case, amenajarea unui spaţiu, cumpărarea
mobilierului, amenajarea grădinii, etc. Astfel, clientul va avea posibilitatea să aleagă
dintr-o bază de date cu indicatori de evaluare firma cu care vrea să colaboreze. Aceste
firme se aleg din baza unui catalog făcut de magazin cu toate firmele colaboratoare.
Profitul firmei din această colaborare se va materializa prin aplicarea unui comision
din proiect firmei colaboratoare. Aceste comisioane vor avea un procentaj în funcţie
de negocierea avută cu firma colaboratoare şi în funcţie de mărimea proiectului avut
în discuţie.

1.4. MONITORIZAREA SI EVALUAREA PROIECTULUI

În afara obligaţiilor stabilite prin actele normative în vigoare, aplicabile oricărui

operator economic, microîntreprinderea aparţinând întreprinzătorului debutant are şi
următoarele obligaţii specifice:
(a). Să notifice în scris cu privire la înfiinţare, Oficiul Teritorial pentru I.M.M. şi
Cooperaţie(O.T.I.M.M.C.) al Agenţiei, în a cărui rază de competenţă îşi are sediul, în
termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrare, în vederea luării în evidenţă.
Lista O.T.I.M.M.C. se găseşte în anexa nr.4 la prezentul ghid;
(b). Să angajeze, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă şi
să menţină în activitate cel puţin 2 (doi) salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor
menţionate la art. 5 lit. a) şi/sau b) şi/sau c) din OUG nr. 6 din data de 09.02.2011,
până la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului
debutant;
(c). Să reinvestească, anual, cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal
precedent;
(d). să depună la Agenţie prin O.T.I.M.M.C în a cărui rază de competenţă îşi are
sediul, situaţiile financiare semestriale şi anuale, cu dovada înregistrarii acestora la
autorităţile competente, precum şi un raport semestrial de progres, pe o perioadă de 3
ani, începând cu anul în care s-a obţinut ajutorul nerambursabil.
Pentru că se vrea creşterea profitului şi colaborări cât mai complexe şi mai multe
se va face o monitorizare a activităţilor prestate printr-o bază de date foarte bine pusă
la punct a tuturor activităţilor prestate. Această bază de date se va realiza cu ajutorul

27
unui soft de specialitate care va putea fi accesat şi de toţi colaboratorii, adică va fi la
vedere. Pe baza datelor preluate se vor realiza grafice şi tabele care vor fi de mare
folos pentru a se vedea încotro se îndreaptă activitatea şi pentru a vedea ce este
necesar şi ce nu, sau posibile noi activităţi.

2. ECHIPA DE IMPLEMENTARE

ADMINISTRATOR

VANZATOR SEF SI MANAGER

VANZATOR SECUND REPARATOR OBIECTE

Tabelul nr. 4 – echipa de implementare

Echipa de implementare a cestui proiect nu va fi aşa de numeroasă dar fiecare va

avea sarcinile lui specifice şi destul de complexe, cum ar fi:

A. Administratorul – va conduce firmă din toate punctele de vedere dar va avea şi

alte obligaţiuni. El vă trebuii să fie negociatorul tuturor comenzilor de pe teren şi
uneori cele din interiorul magazinului şi vă trebuii să transporte marfa oriunde este
necesar. Deci va avea şi funcţia unui angajat dar va fi persoana care va lua decizia
finală în orice situaţie.

28
B. Vânzător şef şi manager – acest angajat vă trebuii să aibă abilităţi de
comunicare, să cunoască bine domeniu de activitate, şi abilităţi manageriale deoarece
va fi răspunzător de tot magazinul în lipsa administratorului

C. Vânzătorul secund – va avea atribuţii de vânzător, să amenajeze spaţiul, să-l

menţină curat, să aibă grijă de obiecte şi să caute posibili colaboratori prin diferite
metode.

D. Reparator obiecte – vă trebuii să repare unele defecţiuni ale obiectelor, să le

menţină într-o stare bună şi uneori să facă deplasări pe teren pentru a evalua situaţia
dată.

3. DURATA SI PLANUL PROIECTULUI

Durata proiectului se va desfăşura pe o perioadă de 4 ani, din care primul an va fi

mai intens deoarece vor fi activităţi mai complexe de desfăşurat şi de aceea el este
împărţit în 4 trimestre care să ajute la o mai bună înţelegere a desfăşurării activităţii.
Aceasta durată este dictată de către finanţator, primul an fiind unul în care se fac
formalităţile necesare desfăşurării proiectului iar apoi urmează 3 ani de monitorizare
şi evaluare.

29
Tabelul nr.5 – planificarea calendaristica (Diagrama Gantt)

Anul I Anul II Anul III Anul IV

T1 T2 T3 T4
A1
A2
a1
a2
a3
a4
a5
A3
A4

A1 – etapele implementarii programului

A2 – etapele pregatitoare
a1 – pregatirea spatiului
a2 – cautarea exponatelor si a colaboratorilor
a3 – angajarea personalului
a4 – dotarea magazinului
a5 – promovarea

A3 – desfasurarea activitatii

A4 – monitorizare si evaluare

30
4. BUGETUL PROIECTULUI

Tabelul nr.6 – bugetul proiectului

Nr. crt. Rezultate/Activitati Euro

1. Chirie spatiu 5 luni de zile (5*600) 3000
2. Achizitionare vehicul transport DACIA MCV 11000
3. Salariu administrator 12 luni de zile (12*350) 4200
4. Salariu vanzator si manager 3 luni de zile (3*250) 750
5. Salariu vanzator 3 luni de zile (3*250) 750
6. Salariu reparator 3 luni de zile (3*250) 750
7. Cheltuieli deplasare aprovizioanare 500
8. Cheltuieli amenajare spatiu 1000
9. Cheltuieli mentinere spatiu 1 luna de zile 500
10. Cheltuieli aparatura birotica si software 1500
11. Cheltuieli avize necesare 500
12. Cheltuieli promovare 1500
13. Cheltuieli cu aparate 500
14. Alte cheltuieli 2000
TOTAL 28450

5. INDICATORI DE URMARIRE SI EVALUARE

A. SITUATIA GRUPURILOR TINTA

Pentru acest proiect, dupa cum am aratat in sectiunea „6” sau ales 3 grupuri tinta:
populatia activa intre 30 si 60 de ani, mediile academice si de afaceri si toata populatia
zonei care au nevoie de consultanta in domeniul decoratiunilor interioare. Se poate
spune ca situati grupurilor tinta este una favorabila pentru acest proiect deoarece Clujul
duce lipsa de spaţii de expoziţie, în ciuda deschiderii a numeroase galerii de artă în
ultimii ani, astea fiind spusele preşedintelui Universităţii de Artă şi Design (UAD)

31
Cluj, Ioan Sbarciu. „Clujul are faima mondială, are mulţi artişti, care nu au unde să
expună Galeriile de artă sunt investiţii sigure în perioada de tranziţie şi, mai mult, în
criză economică. Din 1990 a crescut valoarea lucrărilor cam de 100 de ori. Ca afacere,
acest lucru e important".
De exemplu în ultima perioada sau deschis următoarele galerii de artă:
- „Glamour” a fost inaugurata acum un an pe strada Giuseppe Garibaldi;
- Fostul depozit de chimicale al fabricii de încălţăminte Clujana s-a transformat, de
asemenea, în galerie de artă, în decembrie 2010. Proiectul No Border Act a fost iniţiat
de Benjamin Moreno şi Karim Rosati, doi artişti stabiliţi în Cluj. Rosati, fost director
şi curator la o galerie de artă din oraşul italian Palermo, a cumpărat spaţiul la licitaţie,
în 2003, şi abia în urmă cu două luni a început să-l folosească;
- În Piaţa Muzeului a fost deschisă de asemenea o galerie de artă, Piano Cazola, la
începutul lunii trecute, în spaţiul închiriat de societatea Act cultural
- Fosta unitate de producţie Perom din cartierul Mărăşti s-a transformat în spaţiul de
artă contemporană Fabrica de Pensule, care include cinci galerii de artă, două
studiouri de teatru, dans sau multimedia, 17 ateliere de artişti, dar şi sediul a 12
organizaţii culturale. Printre acestea se numără galeriile Cluj Est, Plan B, Laika,
Zmart şi Sabot, dar şi fundaţia AltArt. Acestea ocupă toate spaţiile disponibile ale
fostei fabrici de pensule Perom, adică în jur de 2.800 mp, dispuşi pe patru niveluri.
- Trebuie menţionată şi galeria Quadrro, una dintre cele mai mari din oraş, deschisă pe
strada Napoca în 2008.
- O altă galerie de artă a fost inaugurată la începutul anului 2010 în showroom-ul unui
distribuitor de piatră decorativă, Eurosynergy, care comercializează marmură, granit,
calcar, onix sau travertin.
- În mai 2010 a fost deschisă o altă galerie de artă, pe strada Iuliu Hossu 10, de către
Asociaţia Civică Independentă Artcontext. „Slash Galery” are 100 mp.
- În ianuarie a fost înfiinţată Galeria Danel, cu spaţii de 240 de metri pătraţi, pe strada
Tipografiei.
- Spaţiul de legătură dintre cele două terminale ale Aeroportului Internaţional Cluj-
Napoca a fost transformat recent în galerie de artă.
Dacă vorbim despre situaţia grupurilor ţinta în domeniul serviciilor decoraţiunilor
interioare, se poate spune că un serviciu de acest gen nu exista încă pe piaţa clujeană
şi ar fi o oportunitate bună de afacere. Pe piaţa clujeană se oferă servicii de design
interior dara cestea sunt oferite de firme proprii, astfel clientul trebuie să se deplaseze

32
sau să discute cu fiecare firmă în parte pentru a se decide care oferta i se potriveşte cel
mai bine.
B. INDICATORI DE EVALUARE

Aceşti indicatori, în cazul acestui proiect sunt agenţii de stat sau comisii de
evaluare a proiectului astfel:

(a). În cazul obiectivelor generale ale proiectului, pentru a se verifica dacă ele
corespund cu obiectivele generale ale programului se verifică de către „Agenţia pentru
Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii”,
agenţie instituită de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri”.

(b). În cazul priorităţilor programului să corespundă cu cele ale proiectului se va

verifica tot de agenţia mai sus menţionată după ce firmă de tip SRL D va fi
înregistrată.

(c). Pentru a identifica necesităţile şi constrângerile percepute în regiunea vizată, în

acest proiect s-au folosit statistici făcute de Institutul Naţional de Statistică (INS), deci
sunt surse uşor de verificat, iar pentru a le urmării evoluţia zonei se are în vedere
verificarea statisticilor după o anumită perioadă.

(d). Pentru a se evalua valabilitatea grupurilor ţinta, se va face un sondaj de opinie în

rândul acestor persoane pentru a se vedea relevanta lor pentru acest proiect.
Urmărirea legăturilor cu beneficiarii acestui proiect se va face printr-o bază de date
făcută cu ajutorul uni software specializat care va depozita toate informaţiile posibile.
Aceste informaţii vor fi uşor de verificat deoarece va avea o bază de date liberă pe
situl firmei unde vor fi şi grafice ajutătoare.

(e). Pentru a se vedea valabilitatea alegerii grupurilor ţinta se va apela la sondajele de

opinie şi situl firma mai sus menţionate.

(f). Pentru a se vedea relevanta proiectului pentru grupurile ţintă se va apela din nou la
acele sondaje de opinie mai sus menţionate.

33
6. MANAGEMENTUL RISCURILOR

Existenta riscurilor este una normală deoarece orice proiect se confrunta cu

riscuri şi e foarte bine să le cunoaştem că să le putem trata la timp.
Unul din riscurile principale ale acestui proiect este neacordarea fondurilor de către
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, aceasta ducând la
încheierea proiectului. Pentru a prevenii acest risc trebui ca proiectul să fie unul foarte
bine conceput şi cu toate detaliile necesare.
Un alt risc ar fi ne acumularea cunoştinţelor antreprenoriale necesare pentru a
conduce firma corespunzător. Pentru a prevenii acest risc se va cere ajutor din partea
Centrelor de Afaceri şi Organizaţiilor din acest domeniu participând la orice cursuri şi
seminarii în acest sens.
Apare şi riscul incapacităţii de plată a taxelor existente ceea ce poate duce la un
faliment prematur. Pentru a diminua acest risc se va trece la o promovare intensivă
pentru a creşte capitalul firmei.
Pot apărea şi riscuri cu o promovare necorespunzătoare a firmei sau campania de
promovare să nu aibă succes îndeajuns. În acest caz se va apela la o firmă care se
ocupa cu aşa ceva căutând soluţia ideală.

34
 7. MATRICEA CADRUL LOGIC

Tabelul nr.7 – matricea cadrul logic

LOGICA INDICATORI DE SURSE DE

SUPOZIŢII
INTERVENŢIEI VERIFICARE VERIFICARE
-diversificarea
produselor si a
serviciilor
-creearea unui
catalog complex
de servicii -numarul produselor
-baze de date a
-evenimente de -capacitatea catalogului -creearea
OBIECTIVE firmei
promovare -numarul evenimentelor unei firme
GENERALE -balanta de
-achitarea -ratele achiatate unice
verificare
datoriilor in -situatia anului fiscal
decurs de 3 ani
-realizarea unui
profit care permite
extinderea

-infintarea unui
SRL D generator -balanta de
SCOPUL -situatia anului fiscal
de venit verificare
PROIECTULUI

-servicii de -baze de date a

REZULTATE decoratiuni -clientii si colaboratorii firmei
interioare
complexe

35
 -comercializarea
produselor
artistice

-etapele
implementarii
MIJLOACE COSTURI
proiectului
-PROGRAMUL PENTRU -28450 Euro,
-etapele
STIMULAREA INFINTARII cost total
pregatitoare
ACTIVITĂŢI SI DEZVOLTARII -10000 alocatie
-desfasurarea
MICROINTREPRINDERILO nerambursabila
activitatii
R DE CATRE -18450 credit
-monitorizare si
INTREPRINZATORII TINERI bancar
evaluare

PRE-
CONDITII:
Incadrarea in
regulile
progamului

8. EFECTE MULTIPLICATOARE SAU ASIGURAREA

CONTIUNUITATII PROIECTULUI

Odată activitatea începută, în primele 3 luni se are în vedere un profit minim,

existenţial care să permită plătirea taxelor existente în firma iar mai apoi după o
promovare intensă profitul ar trebuii să crească la anumite sume care să permită
extinderea firmei. Aici trene avut în vedere că unele taxe sunt incluse în fondurile
cerute cum ar fi: cheltuieli cu întreţinerea în prima lună, cheltuieli cu slarile în primele
3 luni, cheltuieli cu promovarea. Aceste taxe incluse în bugetul proiectului ajuta foarte
mult firma în primele luni, reducând presiunea asupra administratorului, care se poate
concentra în totalitate asupra promovării magazinului. Un alt efect pozitiv ar fi în

36
cazul în care firma reuşeşte să facă un mic profit în primele 3 luni,
microintreprinderea îşi permite să pune deoparte suma care ar fi trebuit distribuita
pentru taxe şi salarii. Acea sumă se poate folosii pentru lunile următoare, după cele 3
luni de zile asigurate, tot pentru a achita taxe şi salarii astfel se creşte siguranţa
afacerii.
După cum spunea mai sus, obiectivul financiar în primele 3 luni de zile este unul
de început, adică un profit existenţial care să permită continuitatea afacerii. Iar mai
apoi se doreşte că profitul în următoarele 3 luni să fie unul care să arate o evoluţie
financiară a firmei, adică, se aşteaptă ca pe cele 3 luni să se facă un profit de 5 000
euro. Pe următoarea perioadă se prognozează doar o creştere minoră ajungându-se la
un profit de 6000 euro pe cele 3 luni de zile. Pe această scară se doreşte să se rămână
până ce firmă îşi permite să facă o investiţie într-un nou spaţiu mai mare pentru a
extinde afacerea. Aceasta investiţie ajunge undeva la 30 000 euro şi care doreşte să
dubleze profiturile.
O următoare etapă ar fi după trecerea perioadei de 3 ani de zile când se doreşte
achitarea tuturor datoriilor iar firma este liberă să contracteze alte fonduri pentru aşi
extinde afacerea.
Se vă investii şi în personal deoarece se ştie că resursa umană este aducătoare de
capital. În viitor se are în vedere angajarea şi calificarea unui specialist în evaluări şi
restaurări opere de artă. Cu ajutorul lui, firmă va putea să aducă şi opere de artă de
valoare care sunt aducătoare de profituri substanţiale. Chiar în unele cazuri magazinul
poate fi cumpărătorul deoarece acestea sunt valori curate iar printr-o licitaţie se poate
ajunge la un profit veritabil iar pe viitor se vrea colaborarea cu o galerie de artă
celebra din ţară. Se mai doreşte şi investiţia într-un designer interior pentru a extinde
serviciile oferite de firmă.
Extinderea afacerii are în vedere contractarea de noi fonduri pentru a se muta într-o
nouă locaţie mai mare ca să poate încăpea cât mai multe exponate, o locaţie mai
estetica ca să fie cât mai primitoare. Se doreşte şi angajarea de noi oameni, aparaturi şi
maşini pentru a face faţa numărului mai mare de comenzi.
În subdomeniul de servicii se doreşte investirea într-o bază de date cu majoritatea
firmelor importante din oraş sau din afară pentru a putea oferii cât mai multe servicii.
După cum spuneam mai sus se doreşte că serviciul principal să fie designul interior
prin angajarea sau formarea unor specialişti.
Deci, după cum se vede firma are o continuitate deschizându-i-se chiar şi alte căi,

37
alte subdomenii pe lângă cele de bază. Este un proiect care poate generă un profit
substanţial şi care are capacitatea să ofere locuri noi de muncă şi un venit pentru
tinerii începători.

CONCLUZIILE GENERALE

Acum, că am ajuns la finalul lucrării aş vrea să fac o concluzie, un rezumat scurt

38
 al lucrării de fata din care să reiasă ideea mea finală după ce am acumulat, am asimilat
toate informaţiile mai sus menţionate pe tot parcursul cercetării.
Pe scurt aş putea să spune că informaţiile şi finalul lucrării au fost pe aşteptările
mele şi chiar mai mult, acest studiu de caz mi-a fost de o reală folosinţa în planurile
mele de viitor.
O concluzie mai largă s-ar baza pe identificarea cunoştinţelor acumulate din modul
de abordare al temei, structurarea ei după „ghidul de redactare al dizertaţiei” şi
„ghidul de redactare al unui proiect european”. Aici pot spune că utilizarea acestor
ghiduri de redactare au fost de foarte mare folos în structurarea lucrării şi, spre final
înţelegerea idei proiectului de fată. Pot să precizez cu siguranţă că „managementul
proiectelor” are o însemnătate deosebită în dezvoltarea unei întreprinderi, unei
economii sau chiar a unei persoane. Deosebită ei valoare a făcut să fie aşa de des
utilizată în toate ţările şi mai ales în cele din comunitatea europeană care îşi distribuie
întreg capitalul prin intermediul a asemenea proiecte. Ţinând cont şi de studiul de caz
abordat în lucrare se poate spune că cu ajutorul acestei structuri s-au putut identifica
concluziile principale ale proiectului şi viitorul ei ca şi microintreprindere.

BIBLIOGRAFIE

CARTI UTILIZATE:
- Androniceanu A. (2004). Managementul Proiectelor cu Finantare Externa, Editura Universitara,
Bcucuresti

39
- Gareis, R. (2006). Happy Projec, Editia a doua, Editura ASE, Bucuresti

- Kent, S. (2006). Project Managers in Demand, în PM Network, august, vol. 20, nr. 8, 10

- Kerzner, H. (2005). Project Management: A Systems Approach to Planning, Scheduling and

Controlling, Wiley & Sons, New York
- Lessel W. (2007). Managamentul de Proiect, Editura ALL, Bucuresti

- Mocanu M. & Schuster C. (2005). Managementul Proiectelor (editia a II-a), Editura CH Beck, Bucuresti

- Newton R. (2007). Managementul de Poiect – Pas cu Pas, Editura Meteor Press, Bucuresti

- Postavaru N. (2002). Managementul Proiectelor, Editura Matrix Rom, Bucuresti

- Simionescu A. (2008). Managenetul Proiectelor, Editura Economica, Bucuresti

- Structural Consulting Group (2011). Managementul proiectelor – elemente de scriere si redactare –

- Tuner R., Simister S., Nistor Smaranda (2004). Manualul Gower de Managenet de Proiect, CODECS,
Bucuresti

RESURSE WEB:

- Lector Universitar Bargoanu A. (2007) Managementul Proiectelor – Premisa a dezvoltarii

macroeconomice, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti,
http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/22.pdf
- Guvernul Romaniei - Ghidul Solicitantului Programului pentru Stimularea Infintarii si Dezvoltarii
Microintreprinderilor de catre Intreprinzatorii tineri
http://aippimm.ro/files/articles_files/46/5601/ghid-tineri.pdf

http://www.onrc.ro/romana/retea.php
http://www.fngcimm.ro/
http://www.immromania.ro/
http://www.fonduri-structurale.ro/
http://www.pmi.org/
http://www.pwc.com/ro/en
http://ziuadecj.realitatea.net/
http://www.aippimm.ro/
http://www.managementmarketing.ro/
http://www.cimec.ro/

40