Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • LLR PT Olimpiade Si Concursuri, P45, Clasele 9-10, Partial 2

    Uploaded by

    Leonte Stefan
    26 views60 pages

    Original Title

    LLR Pt Olimpiade Si Concursuri, P45, Clasele 9-10, Partial 2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    26 views60 pages

    LLR PT Olimpiade Si Concursuri, P45, Clasele 9-10, Partial 2

    Uploaded by

    Leonte Stefan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 60
    CLASA a IX-a APLICATE ornate CREO ncn Caen tcc iether tes eens! Oa Sm Tee RYE at) ete Cee c E scoasi pe margine. TCR Or ee cts LIE ORT EES tase! itt RTRs cacti me Neer th Eu ma gindesc un an la spital, Fac rocada sentimentelor. PT Reom Senses ale Rett eetertc ns Dono ete Me Th Oe Ren aiteseleled Ror terme clei mastiostst SE ULECue kame ies BU mransatos etn caw (Care merge deocamdata in forma de cruc DOU E BTEC Koka POM ET Sens men iT cre! Sicl silesc si se retraga, Seon inter ca {i mai castig citeva piese, vee) 1. Incercuieste varianta de rispuns pe care o corisideri corecta. CRS ronc Tee Oe tetas Perret Peace a Po rrattens Care este ,partida de sah” jucata de eul liric sorescian? ee pacrtee nena et taconite ertiee Cee tater reece Meco oC acca totes ananassae essa Tuts AUS TSO COCs Cortes Mutts sews Caan mena Cosstiecarnmccs can Kee tae WY SeNroe Neonatal Receran iter leetosaie Tne siete tee eet tte tenner ete ca tc Explica versurile: Dar eu fi pun in fata o carte/Si- silesc sd se retragd. ere ce eR means act erte Ven Seycccatnccy ore wri ecic te NORE ete nee Coats vea nisin re tester eae etetes Pornind de la observatiile lui Hans-Georg Gadamer asupra relayiei dintre joc si arti, serie un eseu de 10-15 rinduri in care si-ti exprimi opinia despre procesul ,transmutatiei in figura” realizat de poetul Marin Sorescu in textul citat. eee eer er ere reese cert PE ETc lae toe Mle donee) FAMILIA De la constituirea sa pana astazi, conceptul de familie a suferit numeroase transformari dictate de epoca, de cultura, de tipul de civilizatie si de spatiul geografic carora li s-a subordonat. Etimologia cuyantului familia este analizata de Florin Druga in studiul Psihosociologia familie, find corelata cu pagina 61 latinescul fomulus, care insemna ,servitor” si se pare ca desemna intial ,ansamblul sclavilor 5) vitorilor ce traiau sub acelasi acoperis” (Dictionar etimologic al limbii latine), iar mai apoi, casa in intra, gime ~ sot, sovie, copii, servitori. Prin extensie de sens, ulterior familia a ajuns sa includa rudele R linie paterna — agnoti si pe linie materna — cognat, si sa aiba acelagi sens cu termenul gens, care q ‘mea o comunitate formata din toate rudele de acelasi singe. In perioada contemporana, familia este de, finita din perspectiva sociologica, fiind considerata ,,unitatea sociala constituita din adulti si copii, intr: ‘are exisea relatii de filatie ~ naturala (de singe) sau sociala, indiferent de orice alte considerente (Blisabeta Stanciulescu, Sociologia educatiei familole), dar si din perspectiva juridica, fiind privita ca.o de relatii sociale dintre oamenil legat intre ei prin casatorie sau rudenie (Dictionar juridc), ar pring, palele prevederi legale privind relatiile familiale sunt cuprinse in Codul familie. > PUNCTE DE VEDERE € 1. Familia e o franghie ale carei noduri nu se desfac niciodata.” (proverb spaniah 2. .In fiecare an sa aveti ozi de sarbatoare numita pacea familiei. In aceasta zi, soyul si sotia, la rang inmijlocul familiei, isi vor da mana si isi vor ierta unul altuia greselile facute de-a lungul anului.” |] (Pitagora, Legile morale si pole 3. .Ce poate fi mai frumos si mai bun in viaya decat o familie unita... traind intr-un colt de lume fumai cu bucuriile ei mici, asa cum sunt ele, fara s4 ravneasca lucruri care n-ar face decat s-o zbu, Giume si s-o faramiteze...” (Tudor Musatescu, Titanic val [ CITESTE, INTERPRETEAZA, ARGUMENTEAZA! | _ -ln familie trebuie si stapineasca: iubirea, vointa zimislirii, ordinea, constiinta datoriei. Nu i plicerea, ci bucuria puri, produsi de frumusetea idealului.” (Petre Tuyea, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Tues estes roca ceri etter te) Bie honere te: ers Persea omer aes ani mai mare, femeie simpla lucrator, barbatul isi mesteri: Song Pee rane ees ain Evecart O singura cimarura plina copilariei mele! [-_.] Copil singur la pirin t z mult mai fericit decit fusese ea in copilarie. Parintii o 0 pagina 62 STROLL Rey Sree Asiturile tatalui care au devenit mod r srooteR Raa Lene Gt etary cane Nieto Renton WIE a DNR SuTe we co ocorae HK SCOALA, scoli s. f. | Institutie de invaramant public unde se predau elementele de baza ale princi- palelor discipline; activitate legata de acesta institutie; Invagatura, invatamant. # Localul, cladirea in care este instalata si functioneaza institutia de mai sus. # Totalitatea elevilor sia cadrelor didactice dintr-o | asemenea institutie de invayamant. 2. Fig. Izvor, sursa de cunostinte, de invataturi; mijloc, sistem de in- struire intr-un anumit domeniu; invatatura, experienta dobandité pe aceasta cale. 3. Fig. Curent, miscare | stiingifica, literara, artistica etc. care grupeaza in jurul ei numerosi adepti; baza teoretica a acestei migcari. — Din bg,, sb., rus. Skola, pol. skola. (DEX) Substantivul polisemantic scoald ofera multiple semnificati, atat in societate, cat si in literatura, prin | raportare la formarea individuala a personalitatii umane sau la devenirea unei epoci oria unei societati. | Frecventa in literatura pentru copii, asociata cu varsta jocului, a curiozitatii si a ingenuitatil, Intr-o evi- denta aventura a descoperirii sinelui sia lumii, scoala ofera capodopere si in contextul literaturil mo- nografice, satirice sau evocatoare, intr-un demers articulat axiologic si estetic de recuperare a valorilor | implicate in definirea, prin stiinga, cultura si educatie, a traiectoriei unui om sau a unei generat, > PUNCTE DE VEDERE © 1. ,Visez o scoala in care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa traiesti linistit si cuviincios, intro margine de cetate, iar oamenii tineri, cdtiva oameni tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elit bera de tirania profesoratului. Caci totul si toti dau lectii. Totul trebuie invatat pe din afara si pe dina: fara, iar singurul lucru care le e ingaduit din cdnd in cand e sa puna intrebari. Dar nu vedeti ca au si ide spus ceva, de marturisit ceva? $i nu vedeti cd noi nu avem intotdeauna ce sa le spunem? Suns tem doar mijlocitori intre ei si ei insisi... Stari de spirit, asta trebuie dat altora; nu continuturi, nu pagina 63 PARTEA a j).g { i J onjuanism. Pe langa ea, oamenii de specialitate fac simple! ‘Sfaruri, nu invayaturi. Filozofia ca donj BT anade i j. Nu sa accepti. Nu sa sti. oii burgheze. Esentialul e sa cuceresti. Nu PI es nui os Sia | i vata in masura in care participa la descoperire $i inventare, Trebuie sa ge ie a de a gresi, a se corecta, a experimenta metode si cal sia explora, g fnsens etimologic, a educa inseamna a dezvolta, a scoate afara ceca ce-t inca in germen, a real Geen ce doar exista ca posibilitate. [...] Fie pentru ca micutul isi pierde capacitatea, fie Pentru ca pig fiinye © au in grad inalt, e sigur ca nu poti preda nimic important daca, in prealabil, NU esti ing Sittezesti uimirea. [...] Discipolul trebuie forjat sa-si puna doua intrebari. Trebuie invayat sa stig fau Stie si ca, in general, mu stim, pentru a-l pregati nu numai pentru cercetare si stlinga, dar si pe fru intelepciune [...]. Odata ce elevul ajunge in aceasta dispozitie spiritual, restul vine aproape la sine, caci de aici se nasc intrebarile si se invaya doar ceea ce se necesita in mod vital. Aici e pup fil in care e nevoie din nou de munca maieutica a maestrului, care nu trebuie sa-1 invete filosofig Gi ase cum spunea Kant, si filosofeze. Deoarece cunoasterea $i cultura sunt, in acelasi timp, o tradite Go ihnoite, astfel incat discipolul nu poate deveni nicicand un innoitor; jar maestrul, mare in chi fenuiin, teebuie s8-si dezvolte suprema calitate, acceptind germenele creator care apare att de dey in mintile tinerilor, pentru ca-s nu doar mai proaspete, ci si mai indraznete.” 4 i: (Emnesto Sabato, Esau E CITESTE, INTERPRETEAZA, ARGUMENTEAZA! : ~Liceu, - cimitir — Liceu, - cimitir — Liceu, - cimitir 1) Altineretii mele - Cu lungi coridoare - Al tineretii mele - | Pedanti profesori Azi nu mai sunt eu in lume m-ai dat } Siexamene grele... $i mintea ma doare... in valtorile grele, ) Siazi mi-nfiori Nimic nu mai vreau - Atit de blazat... Liceu, - cimitir Liceu, - cimitir Liceu, - cimitir Al tineretii mele! Cu lungi coridoare... Al tineretii mele!” (George Bacovia, Liceu) peece reeset eerste ra farsita voluptate. Eu n-am gisit-o. E dre re eee et tee CLASA a IX-a ul oferit ca suport Steet Pan eons Se er seli si zgomotos MOM eeccmsm ets STEN exe geet ae ana nlubirea e 0 tema literara inepuizabila, de o vechime aproape imemoriala, pentru ca originile ei se leaga de originile culturii umane. In literaturile lumii iubirea e un spatiu tematic de o surprinzatoare complexitate.” (Florin Sindrilaru, Mari teme literare) lubirea este generata de sentimentul specific ome- nesc al inaltarii dincolo de limite, erosul fiind, in acceptille sale, asociat cu aspiratia, implinirea, dezmargi- nirea, dar si cu nostalgia, suferinta ori sentimentul tragicului. De la iubirea de Dumnezeu la iubirea fata de aproape sau fata de sine, de la iubirea materna la cea pasionala, de la cea imposibila catre iposta- | zele matrimoniale si domestice, de la nelinigtea adolescentina pana la trairea esentializata a senectuti, aceasta tema a reprezentat mereu o obsesie a poetilor, prozatorilor si dramaturgilor, precum sia gin ditorilor din toate timpurile, care au incercat si-i stabileasca genul proxim si diferenta specifics. in esenta, iubirea se defineste ca principiu si valoare fundamentala a existentei umane, este un mod de impacare a contrariilor, de intalnire a omului cu Dumnezeu, simbol al unitagi, aspirasie spre paradisul pierdut, spre varsta de aur a omenirii, spre timpul pur, dinainte de inceputul istoriei, deoarece prin iubire se reface androginia universului. De asemenea, propune cea mai nobila cale de transcen- dere, traire magica sau extatica, abandon mistic, reflex al sacralitatii eului si a lumii. > PUNCTE DE VEDERE © 1. ,A dori ceva e, in definitiv, tendinya de a poseda acest ceva, in care caz posesia inseamna, int-un fel sau altul, ca obiectul sa intre in orbita noastra gi si ajunga oarecum a face parte din noi. Din acest motiv, dorinya moare automat odata cu dobindirea, dispare odata cu satisfacerea. [ubi- fea, in schimb, este vesnic nesatisfacuta, Dorinya are un caracter pasiv $i in ultima instanya ceea ce doresc dorind este ca obiectul sa ajunga la mine. Sunt un centru de gravitatie in care astept sa cada Iuerurile. Viceversa: in iubire totul e activitate, Siin loc de a consimgi ca obiectul sa vina la mine, eu sunt cel care ma duc la obiect si ma instalez in el.” (José Ortega y Gasset, Studii despre iubire) pagina 65 PARTEA a tia 2. Socotesc ca Dante a plasmuit cea mai frumoasa carte pe care a dat-o vreodata literaturg {WU a insera cateva intalniri cu Beatrice, cea cu neputinta de recastigat [...]; un suras si o voc Elle stia pierdute, sunt adevaratul temei, La inceputse spune in Vita nuova ca, odata, el a ins epistola saizeci de nume de femei pentru a strecura printre ele, tainic, numele Beatrice} Divina Comedie a repetat acest joc melancolic.” ©, PEG uit ing - Cred Gorge Luis Borges, - 8. In cazul seductiei, intrebarea este fntru ce anume se face ea... Altfel spus, seductia poate 4y locin orizontul iubini si spre binele celuilalt (te fac sa ma iubesti, te supun si iti sporesc fina) poate avea loc in orizontul cinismului si spre binele meu doar (te fac sa ma iubesti si te foloseg Prima este seductia divina, a maestrului si a iubitorului, cealalta este seductia demonica, seductia jj Sita de iubire si care il face pe cel sedus sa piarda. Ca forma de putere, seductia are in ea ambigy tatea care o poate deschide deopotriva catre bine sau rau,” (Gabriel Liiceanus, Despre sedug ) f§ CITESTE, INTERPRETEAZA, ARGUMENTEAZA! bf) _Exista in iubire o amplificare a individualitatii care absoarbe lucrurile din jur, topindy : ‘intr-insa. O asemenea legitura si contopire ne ingiduie si pitrundem adanc in proprietitile 1) crurilor iubite. Le vedem intregi, valuite cu toata valoarea lor. Atunci ne dim seama cd obiect J) iubirii, la randul siu, face parte din alt lucru, c& este legat de el. Fiind indispensabil pentru obi J) tul iubirii noastre, devine indispensabil si pentru noi. in felul acesta iubirea leagé lucrurile un | de altul si pe toate le leagi de noi, intr-o structura esential indestructibila. Iubirea este un ark tect divin. (José Ortega y Gasset, Meditasii despre Don Qui de luc ilt mijloace posi Poets Prieta pagina 66 [ants coeeetee nl beatae st al eee { CLASA a IX-a SCRE Eon ky ene mt) Tony zontul de as Moor Merce Mier ene ete ils OTe ROU a | 6, Numeste dou: att RE. . \ SCENE DIN VIATA DE I m RI SID. m AZI wn Evoluia fiingei umane a fost dintotdeauna inteleasa ca o permanent trecere dintr-un timp in aleul, iar dialectica momentelor timpului si alternanta lor imperceptibila a generat intrebari legate de defi- nirea prezentului in raport cu trecutul si cu viitorul. In viziunea Fericitului Augustin nu exista decit prezentul (dar nu acela al lui hic et nunc, ci al unei eternitati mereu prezente), trecutul exist numai prin memorie, iar viitorul numai prin sperantd. Meditatia pe tema timpului relativ si abstract I-a preo- cupat si pe romanticul Mihai Eminescu, conceptia sa fiind exprimata cu mijloacele poeticului: ,Viito- | rul si trecutul/Sunt a filei doua fete/Vede-n capat inceputul/Cine stie sa le-nvere...”. | Literatura in sine ofera lectorului posibilitatea de a intra in dialog cu marii scriitori ai trecutului sau ai prezentului, dar si dea epoci demult apuse sau de a calatori in viitor. Prin forga imaginagiei, scriitorii creeaza lumi posibile si construlesc imagini ale viesii, prin care surprind aspecte ale existentei individuale si colective, dezvaluind aspecte fundamentale ale conditiei umane, plasate in epoci si in spagi diferite, dar in esenta mereu aceleasi;iubirea, suferinta, moartea, creatia, credinta, destinul, cunoasterea, relagiile interumane. pagina 67 & > PUNCTE DE VEDERE © | 1. ,Trecutul e o ineapere din prezent unde intram mai rar, N-avem decit sa deschidem 9 si suntem in trecut, iar usa asta se deschide singura foarte des.” oe (lleana Vulpescu, Ana 2. .Lntre viitorul si trecutul meu ¢ un joc... Ma simt linistit si impacat, dar imi dau seama a fnseamna chiar acest joc intre trecut si viitor, care e anormal la varsta mea... Nu vreau ey Randesc la viitor, dar atunci apare in mine, pretimpuriu, trecutul, ca un mare semn de intrel are eu ma prefac ca nu-l vad." . (Marin Preda, Marele si 3. Trecutul este o lampa asezata la intrarea viitorului, ca sa risipeasca in parte intunericyl acopera.” baeleee (Bélicité Robert de Lamennais, Cuvintele unuj CITESTE, INTERPRETEAZA, ARGUMENTEAZA! =Mi-am imaginat cum ar fi st ajung chiar eu, printr-un capriciu temporal, din Bucurestiy! colului nostru, in acelasi loc, dar pe la jumatatea secolului 19 [...]. Cand m-am hotirit sit prind aceasta calatorie, in calitate de martor si scrib, am stiut ce riscuri ma asteapti. Ma ‘A n-o si mi pot adapta la acea viata, atat de diferita de a noastri [...]. Ma temeam ci o si-mi lj seasc’ lucrurile familiare lumii mele, televizorul si cinematograful, antibioticele si detergenti, ap tomobilele si metroul, figiderul si computerul si simbata liberi, si mai ales, telefomul umplutg voci, de vesti, de viata.” (loana Parvulescu, /n intimitatea stl cai aix-a AVENTURA, CA Calatoria se definesce ca experienta existenyala, asociindu-se cu ideea de cunoastere, de destin, de cautare si autointerogare. Potrivit dictionarului de simboluri, ,Calatoria exprima o dorinta pro- funda de schimbare interioara, 0 nevoie de noi experiente, mai degraba decat o deplasare locala. Dupa Jung, ea este marturia unei nemulqumiri care impinge la cautarea si descoperirea de noi orizonturh, {.-] In toate literaturile, calatoria simbolizeaza deci o aventura si o cercetare, fie c4 este vorba de o comoara sau de o simpla doringa de cunoastere, concreta sau spirituala. Dar aceasta cercetare nu este ‘in fond decit o cautare si cel mai adesea o fuga de sine. Adevaratii calstori sunt aceia care pleaca, spune Baudelaire. Mereu nemulyumiqi, ei viseaza la un necunoscut mai mult sau mai putin inaccesibil” (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionar de simboluri) Toate aceste semnificaii devin substanta predi- lecta a literaturii de calatorie si de aventuri, articulata pe idea cd necunoscutul fascineaza, iar aven- tura € 0 dimensiune intrinseca a spiritului uman. > PUNCTE DE VEDERE € 1. ,Ulise este pentru mine prototipul omului, nu numai modem, dar si al omului legat de viitor, Pepitu c@ este tipul calatorului haituit. Calatoria sa este o calatorie spre centru, spre Ithaca, cu alte Cuvinte, spre sine insusi. El era un bun navigator, dar destinul — ate crebuie sa iasa biruitor ~il constange mereu sa-si amane intoarcerea acasa. Cred cé mital lua Ullise este foarte important Pentru noi. Fiecare dintre noi va avea ceva din Ulise, ca si el, cautanduene, $Petand sa ajungem, si apoi, fara indoiala, regasind patria, caminul, ne regasim pe noi insine Dar, Sei Labirint, in orice peregrinare existariscul de ate pierde. Daca reusestisaiesi din Labirint, shop fegasesu caminul, atunci devi o alta fiinta.” mai bine zis incercarile initiatice din (Mircea Eliade, Incercarea labirintului) Pagina 69 PARTEA al ‘adiversitapii, Dar foarte putine mijlocesc saltul q, ee ae Saute multiple ale aceleiasi temelii, alta ate a a epeo alt planeta. Ca de pilda, cand calatoresti in Japonia [...J Te misti in spatiul aie ay al unei lumi paralele. Nimic nu seamana cu ce stii, Nici macar asemanatoryl, 7 i, (Andrei Plesu, Comedia ponte a 5 Mai top autorii romani moderni au scris jumale si impresii de calatorie, fie in volum, ¢ former anor aracole de revistt, adunate apoi inte coperte de carte, Clasici secolului ase fantrati si in canonul scolar) sunt, in primul rand, Dinicu Golescu cu Insemnare 4 cAlatorici meg Godru Dragusanu cu Peregrinul transitvan si Nicolae Filimon cu Escursiunile sale in German fadionala si Italia. Aceste carti exprima, in forme diferite, edescoperitea Occidentuluis 51 ay, 6 an {mporeanya pentru fixarea identitaqii noastre culturale moderne, Altele ~ Precum scrierile [yj frat Hogas sau cartile «de vinatoare> ale lui Sadoveanu - au construit un discurs literar despre tin important pentru definirea noastra identitars, Size e muserile si bogatiile patrieis, nu mai pul Sunt studiate (macar partial) in scoala, Dar «genul> ca atare nu a produs capodopere, nic) Suc¢ hotabile de librarie, chiar daca, de la Rebreanu la Camil Petrescu si de la Mihail Ralea |g ta Vianu, multi autor si-au consemnat experientele de calatorie, Ceea ce au scris in urma Voiajelogt dite tari ramane mai degraba ca expresie a profilului lor intelectual, pour les counaisseurs, ny, Peng marele public.” (Mircea Vasilescu, Dilemateca, nr. 4, august 2606) CITESTE, INTERPRETEAZA, ARGUMENTEAZA! Un labirint este uneori apirarea magic a unui centru, a unei bogati, a unui inteles, Pitrya derea in el poate fi un ritual initati, dup cum se vede in mitul lui Tezew, Acest simbolism ex ‘modelul oricirei existente care, trecind prin numeroase incerciri, inainteaz’ spre propriul siu cog ) tru, spre sine insusi, Aoman, casi folosesc termenul indian... De mai multe ori am avut constiny ¥ ies dinte-un labirint, ci am gisit firul. inainte, m’ simyeam disperat, oprimat, ritacit.. Desigur ‘nu mi-am spus: «Sunt pierdut in labirint» dar, la sfarsit am avut totusi impresia cd am iest birup tor dintrsun labirint. Fiecare a cunoscut aceasta experient. Mai trebuie spus ci viata nu e ficuty ) BF intrsinsingurlabirint: tncercarea se reinnoiete ..] Cind omul ii atinge centrul se imbogitege, cconstiinta fi devine mai largi si mai profunda, totul se limpezeste, devine semnificativ: dar viata con tinua: se iveste alt labirint, alte incercari, alte feluri de incercari, la un alt nivel...” pagina 70 Capitanul ar Dyas Sean ee foo cnt) Te SS a Sinn Pee Rec tuerurite cr nS Peon Pe parent tee Roe aoc ot torilor nestinto Seenirettincy UMI FANTASTICE ~ Fantasticul (lat phantasticus, gr. phantastikos) fee ceea ce este ireal, aparent, iluzoriu sau lumea fantasmelor (gr. phantasmata — aparitie, viziune, imagine). Initial, a fost definit ca obiect funda~ ‘mental al unor manifestari artistice, cu caracter filosofic (Diderot) sau ca o premisa a reprezentarilor artistice religioase sau a celor folclorice (Hegel). In creatia populara, apare ca masura a fortelor nesta~ panite ale naturii, iar vechile mituri, legendele si basmele constituie oglindiri ale lumii in orizonturi jimaginare. In creatia cult poate fi considerat un semn pere a ordinii recunoscute, o navala a inadmisibilului in sdnul inalterabilei legalitagi cotidiene” 2 Scandal inadmisibil pentru experienta sau pentru ratiune” (Roger Callois, in inima fantasticului); ,intru- | ziune brutala a misterului in cadrul vietii reale” (P.G. Castex, Le conte fantastique en France); ,intre- | patrundere perfida a realului cu nerealul” (Nicolae Manolescu, Cop sou pajurd); ,eztare incercata de cineva reno ‘eveniment in aparenta supranatural” (Tzvetan Todorov, srt pagina 71 oO RTER aj ma AFLA cry eee 5 faprul 4 fantastcul acoper’ att sera literarului — ung, , 1, Este gene! astazi a : g it ie literara, stri ‘oR epta cestetica, gen literar, specte | 74s Structure, my i yo cai Paar rece ae Me Bes vettont 0, , model, domen i psihologice, psihanalitice, filosofice, semiotic, Ee ‘unde dobandeste sensuri psi a ini elu Utice, eligi A es fart de multe ori aceste deveniri ale fantasticului, generind jy, 8 exe. Tenllitent Nneeepe a walorificare alu. Saajuns, ate, lao relativizare sao dent forme asimilare i Ree evolutiilor moderne si postmoderne ale literaturi, plasyey 3% 2fanasia Fe aes sau pos faust (Grepor lina, Singura lteratnd wont Povestires: ye fantastic’). Separatiile generice {si pierd acum din relevanya sau cunosc mixaje, hibrig zai gi chiar mutatii altidat’ de neconceput. : F i: 2. Literatura de specialitate disociaza intre »fantasticul regresiv” - care trimite catre credinye ritualuri strivechi, de origine folclorica indepartata - 51 pfantasticul progresiv”, asociat, de regu > PUNCTE DE VEDERE © 4. Fantasticul nu-si poate lua zborul decat in mijlocul fanteziei, singura care-| produce legiy ssiimpune ca produs estetic specific.” es (Adtian Marino, Digiona de ii tga . PUNCTE DE VEDERE © ; ae incepe aici: intre fiul risipitor gi fratele lui. Ne pierdem si ne aim ws Eraust nuascul, dare la fel de rau sa sti sd asculti si sa gg oe : (Constantin Noica, Jumal de simplu atitudinea pe care o adoptam faya de oamenii care nu ne ges . Moralitatea este pur st (Oscar Wile, Privghcoaeas vanta ‘fina intrau in conflict, prea rar i-a fost dat celei dintai sa invings, _,Cand datoria fi mele mi-a fost intotdeauna cu neputinta. Oricine ar porunci amen on a Ansa daca inima mea tace, vointa mea ramane surda si nu suntin Stare Jean-Jacques Rousseau, Visarile unui hoinar singuray CITESTE, INTERPRETEAZA, ARGUMENTEAZA! A , “Motivul misc voinja nu prin ceea ce este el in sine, ci prin felul in care este cunoscut. inst nic ‘influent’ morala nu poate avea ca rezultat o alti corectie decat pe ea a cunoasterii, iar demers de indreptare a defectelor de caracter ale unui om prin discursuri si predici moralizatoare vizin, transformarea naturii si moralitapii sale este la fel de iluzoriu ca tentativa de determinare a unui se jar, printr-o ingrijire desavarsita, sa dea caise ca roade.” (Arthur Schopenhauer, Fundamentele morale} parent es Sb —Locotenent Apostol Bologa. Be eee rates ete en! mai de pe frontul italian. in gard am afla jata ci am nimerit aici. [-..] PN OE SE) SEM Reeca tert —Pe cine spinzurati? iy Stent ne cn oe Re eee ey Rnb tree Sn Senc ined — Un sublocotenent ceh, Svoboda, m: MTSU cn a rene tm POR nC UU TE A co POR nAR Un Rea SUE AC S M ome nr a Tee ea cna] roa) MRE Pun ery ROR rs cc SRC eS TEOMA eMC On Oui i das x 1, Transcrie doua seevent peered ro acuzatia adu Seer roar CeCe! eae ; PERSONALITATI, EXEMPLE, MODELE | Latineseul persona defineste doua concepte distincte, derivate din intelegerea relatiei individului | cu sinele si cu lumea: mascé (initial fanta in masca actorului, care permitea comunicarea cu ceilalyi) ‘sau imagine asumati, in spatele cireia se echilibra relatia dintre individ si spectacolul lu rol, ca 0 conditie asumata a cetateanului in colectivitate, constientizind resorturile sociale ‘ale acesteia. Evoluya semantica a termenuli face posbila astizi operarea cu alte categori: oand — individ cu trasaturi intelectuale si morale specifice,identifiabil iner-un context public -determinat socio-istoric si cultural; _presupune un caracter exemplar, dobandit prin depasirea conditiei individuale, cu ul unei intregi societati/comunitati; morale > PUNCTE DE VEDERE € ~ : 1. ,Nu cred ca exista vreun alt fel de originalitate, mai profunda decat ae Sa siactiva a eroului. Viata lui este o perpetua rezistenta la obisnuinya si la ee Ee mi care o face a rebuit mai intai sa infranga obiceiul si sa inventeze un nou fel de Ee astfel este o permanenté durere, o sfasiere constanta a acelei parti din el insusi supusa o Diceiului, Bie eR ag (José Ontega y Gasset, Meditai despre Don Cu \Sisif priveste atunci piatra cum se rostogoleste in cateva clipe spre acea lume de jos, de nds rebui s-o urce din nou spre inaltimi, Apoi coboara din nou spre campie. Sisif ma int : ul acestei intoarceri, al acestei pauze. [...] Il vad pe acest om cum coboara cu pasul greoi, da irat, catre chinul sau fara de sfarsit\Ceasul acesta, care este ca o Tespiratie $1 care revine tovaty rca si nefericirea lui, este ceasul constiingei. In fiecare din aceste clipe cnd paraseste inaleio rand pas cu pas catre vizuinile zeilor, este superior destinului sau. E mai puternic decit sting --] Lupta insasi contra inaltimilor e de-ajuns pentru a umple un suflet omenesc. Trebuie sa nf uim pe Sisif fericit.” j (Albert Camus, Mitul lui Sig Ma tem ca de-acum incolo nimeni nu va mai locui in cari, asa cum au facut-o generatia meg precedente. $i cd utopia lecturii va ramAne undeva, pe o colina indepartat, ca un mare lab, ee (Mircea Cartarescu, Ochiul caprui al dragostei noastr CITESTE, INTERPRETEAZA, ARGUMENTEAZA! rHndividul clasic este utopia unui om perfect sinatos trupese i sufleteste, normal (slujind drept normi altora), deci canonic. Individul romantic este utopia unui om complet anormal (Injelege exceptional), dezechilibea x: bolnav, adies cu sensiblitatea i inteleceul exacerbate la maxim, rezumind toate aspectele spiri tuale de la bruta la geniu, Tre sunt profesileclascului: rege, pistor, vinitor sau, mai bine-zis, una singura, de rege care pastoreste si vaneaza (rizboiul e implicat). Sunt clare acum motivele de ordin speculativ pentru care istoria confirma preferinta in to mantism pentru profesiile urmitoare: proletar, calugir, student, militar, puscarias, nobil, savant, bufon, ciliu, vrajitoare. Revenind cu nuange, clasicul e un om ca toti oamenii cule un monstru in toate: un monstru de frumusete sau de toate acestea amestecate, Moralitateaclascului e regeasc, impecabili, ridicaa pe dignitatea umani, pe 0 onoare mode rat fart subilitt. Recunosti eroul romantic prin disimulayiastroce, prin viclenie, cinism, viteje nebund, eroism donquijotesc ori lastate, printr-un sentiment uncor! grotese d onoarei. (canonici, normativi, nu reali), romant- de uritenie, de bunatate ori de riutate, ori Pagina 76 Clasicul e un civilizat la rudiment. Romanticul ¢ un barbar, ori grosolan, ori fin la modul asiatic Clasicul are o formulA sufletease: Romanticul subom ori supraom, inger sau demon.” (G. Calinescu, Clasicism, romanti: APLICATII Citeste textul de mai jos si rispunde sarcinilor de lucru formulate: Bcc B ti Mec tt | a Mg eee eer ae nate ye ei Da RRs Ta Rea Monee cy ern Wee aT eae Or te STEFAN: Sunt intre doua sabii... Doamna, s-asta... Amandoua mau slujit cu credinta. P-amindoui mi-am pus nadejdea, (Schimburi denchinaciuni,) Vedeti cum ma sprijin. SU DR Remo CR TO Me cc lke aera taniN Chine drept la Manistirea Putnei, in randul strimosilor.,. OlJasa, Smil, n-ai grije...(Se uita prin- tre boieri.) Voi fi al vostru... (Cauta cu ochii,) Da... Smil, da... Ai zis ceva? DOFTORUL $MIL: Eu? Nu, maria-ta. |...] SUS PO) entre Mee eb ce tities lest Cetiestd) ccs ts (ciel C@)e sous NC@r vite mE Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Razboieni... Unde sunt pirintii vostri? RCo CONNORS: UCl MEW ase MC MOsnt i ty Bis tect Ont Rn tamer ec tte AUER RCC CLES oR SMO: tie TD lol Natl SEL emer tit-ttten Merce iy i Spatarul, si lea Huru comisul, si Dajbog parcalabul, si Oana, si Gherman, si fiara PO CUR Cee Cen cote) nate ce aie a een CONT ca pe umerii unor uriasi! (Se opreste ostenit,) Suflarea... Batranetea... (Sdgeteazd cu privirile MORO Meares Rincon erratic ee tate tater trimesii mei au batut din poarta in poarta, rngandu-se mai mult pentru ei ca pentru noi, sa lase rizboaiele de zaviste sisi se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinstatii... Le POR ee cme Sooo CLS a hen rman e ret ten ett Me BSC ei ccc cu oe nesta S Laas Soe ance la rusi, la titari... Au facut carari batnd drumurile pustii oamenii mei, si degeaba. Invo- ieli cu peceti-n calapoade, iscalituri fudule... $i praful s-a ales de invoieli. Vladislav, un OER C cee och min ic MET OCn Mts Ehsaan EB one Cee un niuc, cizut in copilirie... (Un tunet urmat imediat de un trasnet,) Cand voi fi in fata lui, voi indrazni si-i zic:

    You might also like