Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • LLR PT Olimpiade Si Concursuri, P45, Clasele 9-10, Final

    Uploaded by

    Leonte Stefan
    28 views53 pages

    Original Title

    LLR Pt Olimpiade Si Concursuri, P45, Clasele 9-10, Final

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    28 views53 pages

    LLR PT Olimpiade Si Concursuri, P45, Clasele 9-10, Final

    Uploaded by

    Leonte Stefan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 53
    TICOMEDIA exte specia genului dramatic, n proza sau in versuri, care prezinta int4mplar, personaje Igmoravri ner 0 maniera care trezeste résul. Actiunea si deznodamantul sunt vesele, piesele satiri- Mera realtati sociale si slabiciuni omenesti printr-o suita de sitvatil dramatice dectansate de un conflict |specal derizoriu. Personajle sunt adeseori mast simbolice, antrenate in dispute lipsite de substanga. Se cultiva neprevazutul, yarietatea, incurcaturile de situatii, hazardul, iar limbajul se caracterizeaza prin oraltate si accesibilitate. | ¢-REFLECTEAZAT- 1. Spre deosebire de tragedie, care se bazeaza pe mituri notorit, comedia exploateaz materia concretéa zi.” (Marian Popa, Comicologia) 2. ,Comedia povesteste istoria unui om, mai rar a unui grup de oameni, al cirui comportament conduce la un echilibru, Uneori, dezechilibrul este evenimentul unei situapii care provoacs risul pagina 181 RRR Cee tt et MN «oq rasul este om nsamentelor posibile impotriva angoase; «Mien ied ror pal . af os} Se 908 ©. este locul cur (Anne Ubersfeld, Termenii cp, oa, nerala, comedia ie a ay ii : a ia - origini $t laa sn Antichitate, unit autor Tegindo de eed Saal de buni-dispozine oamenilor, sub forma sc| , i rilejuiau ma Ati, Comed rile himbuly i {nceputuril roamna, care P' ccaracter SaiNIC. Dupt criterial erone (Machiavelli Ariosto); e epoca modern de Luigi leat (Sakespeat 2 -himbare, la grant Ba situatillor prezental 4 o f ; Avy veouri (Caragiale - oe nate ,printr-o gam’ larga de reacyii morale, de la compasiune la dispret, provocdnd o participae le tiva specifica, de la zimbet la risul cu hohote” (Adrian Marino, Dicfionar de termeni literan). Aceasta categorie estetica are mai multe forme de manifestare, extrem de productive in literaurt comicul bonom (de intelegere); comicul spiritual (bazat pe glume si jocuri de cuvinte); comicil b/s tomimé, automatism); e7oi-comicul (tratarea in cheie eroica a derizoriului); tragicomicul (esenqitngss Pagina 182 comicul umoristc (cu igelegere pen- ¥ “omenesti); comicul de situapi (irul de moraouri (atirizarea vicilor societii, |; comicul satiric (necrutitor cu defectele | omens fncurcitura, confuzia); comicul de jas es onaje cu anumite structuri caracterologice, FS co OT sau viciul personajului; comic de lim eee eth attic® nepctrivite sau Aezarticuliri ale logicii di ts dinea ironica, satiric’, umoristicy a autorulu: i, cuvinte, deprinderi iscursului); comicul de J i fayd de personaje si intimplar), é > PUNCTE DE VEDERE < \ cul este extraordinar de dificil, cu atat mai di Dante e mobile, istoric nesigure gi fragile: ceea faca sa rada o alta.” ificil cu cat exemplele in teatru sunt f ce face sa rada o epoca nu este abl (Anne Ubersfeld, Termenti cheie ai, analizei teatrului, emer Treat Pa 1, Transcrie dout cuvinte/structuri care Son Men BA con Hie gta COSC en aS RM eee nS enn ken] ee Pe scale anion nt anstald oan ary ni 5. Prezinta patru argumente privind Re Ce enon R ui Sana) si PRON Renee anuC Suc 8, Precizeaza rolul elementelor de a i een es sie OCCURS LOK SR ora BEN OCT a oa od co SPT On in ty anticului Pygmalion, Z OST trent anh asct DRAMA este o specie fundamentala a genului dramatic, o sinteza a comedic) CU traped ‘soadele vesele alterneazi cu cele triste, conflictul este puternic — atat exterior, cat 5) ‘complexitatea actiunilor surprinde realitatea in toate formele ei. Fiind in relatie directs culume 2® ‘Su societatea, drama nu este supusa conventilor, personajele sunt individualizate,rareoy, gi ‘balul solemn alterneaza cu registrul familiar, ilustrand diferite straturi sociale si *ipuri umane coe Brey a.m an > interge ¥ ‘ile estetice definitorii sunt tragicul, comicul, grotescul, urdtul si frumosul, intr-o armonizare de complexitatea speciei, care a impus si categoria dramaticului. — re... ~Dramatisol implict in mod necesar confruntarea polemica, lupta. Unde nu exis abetig Jatenta sau declarat’, nu exista nici dramatism.” (Adrian Marino, Dictionar de ide lin, i. Drama - origini si tipologii Specia implici o actiune sustinuta, motivata de un conflict puternic, sonalitatile eroilor. Iniial, termenul desemna orice comedia, se produce amestecul si sinteza speciilor, din care se naste - in secolul al XVILle ans burghezd, mumiti de Diderot »gen serios”. in paralel apare drama romantica si drama istoria (eco ele XVII-XIX), prin reprezentantii V. Hugo, , Al. Dumas-tatal, A. de Musset, A. de Vigny. Likes tea de actiune, modelele eroice, personajele din toate mediile sociale, natura urnani ca aninomike Prezentatd in lumini si umbre, intre tragic si comic, sunt notele romantice ale dramelor serise, despe care V. Hiugo spunea ci topesc ,in acelasi suflu grotescul si sublimul, teribilul s bufomul, tragedis comedia”. In literatura moderna, interferenya genurilor si speciilor conduce la romanul-drama Roge Martin du Gard) sau la teatrul epic al lui Bertolt Brecht, in literatura romani, se disting drama istorica Despot-Voda, B. Stefanescu-Delavrancea, ielelor, Suflete tari, Act venetian), drama Prin care se contureatiye actiune desfasurata pe scena. Treptat, apare tng. a (B.P. Hasdeu, Razvan si Vidra, V. Alecsante, trilogia Apus de soare), drama de idei, la Camil Petrescu (oa! de inspiratie mitologicé (L. Blaga, Zamole, Mesteral Mon pagina 184 i ie eae ell Moartea unui artist), drama Sociala ia Lovin (piesele lui Marin Sorescu, in care jg @ si vanitatea). (Paul Everac, Aurel Baranga), toria este un pretext pentru a Parabola cu ac- satiriza pind Ja TE! até Preece, etalonul absolut al arte: », cea mai substantala dintre tose, Bee 05 Gaicaliae dranaitn absolu Meee ezlicecelacre de cuncarec, Die creticate confi fn eseare at Re eeM MEE Vohit ecw aici inoees ae pluto dort cu necestae find cautat in imerio teatrale fl reprezinta Hamlet, 0 drama absoluta avand toate elementele ta, adic’ imanenta constiingei, ...in care actiunea iar evolutia dramaticy este constituita prin re- este in constiinga eroului, cu propriile lui repre- la exteriorul teoretic la constiinta in ea insasi, r, $i aceastd necesitate interioari aparand ea insisi (Camil Petrescu, Addenda la flo tratat,n Tez i antitee) crac ICATHN [ORs eot RAZVAN necesare unei drame au- f f ) \ y Pee PR ye Aor RAZVAN PRC GN Sec RUSS SLSR rca Rey BEN ELLE RAZVAN AURA teks eo i geet ae DC EOULUM SKU nae etl ae TET TTS re Ri acon CR nye mel ve raty| Tate eR CORR CULM Caes nent n| rT TC eR hor uacceln cin rls Mla hraneste Sapoi, mosule, eu unul nus tigan de rind, ma jur, Nu, nu, crede-mi, in pieptu-mi bate suflet de vultur. AVENE ORO nT ee RAZVAN AA See Am biruit si orl... (Aratand la cadavrul lui Roa RS Tee TRUM CO TE Seer RS Sacer) een ica neti toh etn} (Vira ingenumcheaza sisi ascunde fata in méini) Poe SS EU eit een ser eee eS TE Olea ont eae nected mi THE eto arnt - Nebuni, ce din licomie, El pentr-o biata lescaie, eu bea Re OL ETT leT SSUES TC om titers Tie Brae Cay SNe RGrcenm atta its leagan si mormant SS Lathe Re eee eh ee aro O jumitate din mine de cealalta se CS rece SACs Ma vot tere ccreT mn OPE A batranul Tanas?... RAZASUL Apirindu-te pe tine, mort in lupta a rimas!... (Vidpoi plange) RAZVAN (in agonie) Tiganl... Tigan!... Apil... Apil ee es cara aren) (eRe cere Sc ee - Ce momente ale subiectului dramatic ilustreaza fragmentele Ce is Ce sugestii contine organizarea textului in canturi, in Coe aaa RS Clot Reau eerie ete teeter eae aco me etre Cede en eur ate t tn eer ety ‘ Care sunt particularitiile didascaliilor tn fragmentul citat? aoa - Evidentiaza pe baza a dou exemple prezenta in text a procedeului va) eared = | A este specia genului cea caracterizata printr-o actiune grava si un deznodamant tra- | Trad persorale puternice si nobile, angajate in lupta cu forte care le depasesc — zeli, dest | Fer lita a lumii, din aceasta derivind maretia si frum Seal ; aie si \usetea lor moralé. Categoria estetica | rae exe tragicul, care ,trebuie chutat in intlnirea une finge rite cu propria sa ritudine perceputa toga (Gabel Lceanu, Trop Ofenomenaogie ates epoi), qragedia - origini si eve Numele speciei provine de la Iatinescul ,tragoedia” (,cintecul tapului’) si se explici prin relatia cu Sjonisiace, moment de frenezie colectivirtualics, exteriorizat in cintece si dansusi. Cantireti ssatavestti in fapis purtind migti pentru ai sugera pe {insofitorii traditionali ai zeului - satyrii, « mitologice cu trup de om si picioare si barba de tap. VArsiotel definea specia ca ,imitatie a unei actiuni alese si intreg, de o oarecare intindere, in grai cqatextot soiul de podoabe, deosebit ca forma, potrivitdiferitelor parqi ale tragediei, imitatie facuta depersonaje in actitune, iar nu printr-o povestire si care, starnind mila gi frica, sivarsesc purificarea (catharsis) specifica unor asemenea emotii” (Poetica). Tragedia anticd ilustreaz’ lupta omului cu ftalitatea, eu destinul implacabil, teroarea in faya aces- tui dar gio problematic’ moralé: tira eroilor, maetiaideilor, suferinya trait cu demnitate, carac- tenlinflexibil gi sfarsicul tragic in numele unor valori. Hegel si, mai trziu, Albert Camus considerau Gidramatismul este accentuat prin indreptitirea egald a celor doua forte conflictuale de a exista, desi Beet Oritl este vinovay, in viziunca grecilor, at in raport cu zeii(gregeald numica hamartia), cits faya de semeni (bybrisul - trufia nemasurat’). | Siructura tragediei antice cuprindea, in general, wn prolog, tri episoade sau »pirgi cuprinse intre dou’ cinturi complete ale corului” (Aristotel), 47 exod (partea final, dupa care nu mai urmeazi corul antic), Elementele retorice si scenice definitorii pentru specie antrenate intr-un spectacol com plex $i grav, erau cAntul, declamarea, inflexiunile melodice, dansul, un instrument numit dublul-flaut, misile, Reprezentanyi importanti au fost Eschil (Peri, Prometen falantuit), Sofocle (Antigona, Ocdip 1740) Euripide (Troienele). __ Tragedia renascentistad mura conflict in salen ltreimpuls, aspiratie si constiinya propriilor limite, interumane sau cu o lume nedreapta, macinata de egoism™, speariene: Regele Lear, Macheth, Othello, Hamlet, Romeo! Julieta. ul omului, ca cioenire intre vointa si pasiunile lui idar persist si conflictele sociale, confruntirile Pete de putere si bogie. Se retin tragedile pagina 187 ’ Rr : te legea celor trei univayj (di g cera continua si respect (de Io, ‘ Tragedia so oi Sa rafiunii cu sentimentul, a datorie; ae a ets , nd dat de con! ae ‘ 4 de con. PH san ponents Tui Pierre Corneille si Jean Racine), tae iubirea inte! Jea, tragedia este revalorificata, dar isi pierde 0 parry d Pay ee ales, perspectiva mitied antict si cea poetico-rieyy mi i ragiculni, Jn secolul al XX: speciei, preluindy resurecti¢ a categorie tra, ty ick sayy ttle = Felis iy oa dongs At MULTE! F ae a Nasterea tragediei, filosoful german Friedrich Nietzschy, comen tucrs ss . re x sé 14 si de disparitie a speciei dupa epoca antichitatii, observing Ch street xisten a eat ‘i ; aay cinacdere, urmare aunui conflict indisolubil ine valorile umane super 4 Bey rin si , ae Cy ETN a P data, in vreme ce alte specii antice ,au murit la adanci batrineti deo moane te Sota een licata i prezenjacorului i tragedie,ca yun nd not my In aceiasi termeni este explicata si pr o i rca lid in jurul ei pentru a se izola de lumea real si ag feri domeniul ideal sj in ju liberates po Tragicul este initial o categorie esteticd a dramaturgici, dar ‘Se extinde de arta. Este legat de fiinja uman&, fiind semnul revoltei impotriva unei or, termi curajos, eroul tragic ade jeri toemai din cauza excelente: carac Savins,personayal sipravieyuie prin idealul st, prin propria jeri, de ~inspliminta s inal, provoacd team si admiratie”, fn timp ce limitele por ine deondineaexerioari alumi, sau po fi limite interioar. Interpretarea tragicului dintr-o perspectiva monodisciplinara ~ fie psiholo; moral — este superficiala si reductionista, dupa cum confiscarea sa de catre sfet particular acesteia, este la fel de nepotrivita. Pentru ci tragicul nu exista fn si festare superioara a umanului, este de la sine injeles c& in ecuatia constin omul, din ale cérui miscari - cu sensul de ,acte” ~ se ivesc situatii declansatoare de tragic, Relatia eroului tragic cu lumea valorilor este de reprezentare in absolut: robiectul” pentns cz lupra nu este niciodata strict personal sau particular, ci reflecta in sine o Seneralitate, ,¢implanatig, finit”. Universul i se prezinta fiingei tragice ca 0 forma goala ce-si asteapta continutul, : tele pe care urmeaza a le sivarsi. Individualul este, astfel, absorbit in general, isi topeste basorls personalitatii in miscarile unei colectivititi de a carui intemeiere axiologica este direct responsibil Mig eaceste obligatorie, pentru c’, paradoxal, eroul tragic nu se poate implini decit pierzinduse, tag se exprima in cazul acelor personalitati care, Pentru a rimane, trebuie si cada” (Stefan Aug. Doinas, Te sicst demonic). Acelasiteoretician vorbeste despre determinanti ai tragicului precum: nodul wag ss tragica, tristetea tragicd, solemnitatea tragicd, atmosfera tragica si fericirea tragica. Spectacolul tragic trezeste mila, frica, nelinistea, aducind purificarea spectatorului de propilege Stunt ~ pereepute ca meschine -, prin contemplate esteticd si participare afectiva. Jee eS Sin alte Benur) ini ostile, Cg. ny 1 ” OA Detion, ferului sur ¢y pet aceea tragicy) Pe cate tinde gag les " ale dena ic, ie mera it Ta artei,ca.un fy ete ne, Ci ca formi de, irl sale factorleenige , reprezentat des: ursiti si-ndure-ai lui Oedi Coen aw Pagina 188 Ree ke nego Se RUTO Maen AV Eta Mt Kectscnon tg Reese err as Reetere ten Rote Perc) mistui tu ceva... iunii Creon datu-ia Perec tay cog cceluilalt... Eteocles Te Gner rise ssc ists nt si printre morti! reat frate-siu, Polynikes, ., nici ingropat! Zvarlit far’ de lacrimi, far’ mormant! [...] i-i - c&-i vrea, ori nu! Ci eu, NEN CONuN et ery shea culcus al nuntii-mi, tu, BY “a ee OO RCo Pry muon a Per oe multi mi-au fost Saat : PS ery Sco ed ant Peery enn td Cs Me Pad Peer Ee ee Tan ts RAIL aun ak ey nc Oca OT Onn Rete onncinnucy ETC Re ROLLER OMe ea ciL er REELS RS WRLC Sere COAL Tere Enero: een no RRO cea errr eRrost Rant OR: cLeme oR Une R SU Loe Copil deas fi avat, ori sof, ce-ar fi murit, Prec OTE CC ASE RRS Sot ee ent nrc ccd ee SE ce en Ene Re cLe Copilu-mi de-mi pierdeam, copil c-un alt birbat ECS ER aire CECE Nats POR Rome neon eres La Hades ferecati! Vezi dara, frate drag, eee del oS hee But ten meee Oricui, lui Creon de-am ajuns acum si-i par Ore rae oleae RS ETS RSE Ee att ae Nee eee tee ener trrrty SET eon ecm Tn et \itiSs Nici prunc n-am aliptat! $i singura - ci tori ETE Sie Slee aylortannms carla tenella Licas cobor... Ce lege-a zeilor calcai?” (Gofocle, Antigen eC Reet Utes Me Cote SB CO bart cs perce e erties eet 3. Ce efect artistic se creeaz’ prin organizarea textului in versuri? 4. Precizeaz’ modurile de expunere din fragmentul citat. 5. Motiveaza utilizarea semnelor de punctuatie in versul: Of gropiste! O! tm CTE 8. Ex Pagina 190 ranscrie un vers care ilustreaza prezenta factorului divin in tragedia citatt Transcrie dou’ versuri care ilustreaza tehnica ingambamentului. pe eee UC ere ee Reece Te satu tell arene Cates nme Mater ToC ae DE SPECTACOL este un gen publicistic gi artistic de sine statator, incadrindu-se in cronicii de arta. Este publicata, de regula, in ziare si reviste de cultura, cu specific tea- 3 verse site-uri de pe internet, specializate in consernrarea§ comentarea evenimentelor ‘cul acestui tip de text vine din faptul ca are in vedere evenimente teatrale de actuali- reprezentand ecou! imediat si profesionist al unui spectacol. in prezent cronica Ee cronica de spectacol - convent li i ' “ie cronicii de spectacol sunt multiple. Prin ea publicul este informat in timp util, corect, gid sieficient, cu privire la viata artisticd a orasului. Sunt promovate, astfel, opere de arta cear rimane, iia inaccesibile sau chiar necunoscute publicului larg. Formarea gustului public, prin interventia fonsanth a unor specialist, este Un alt obiectiv demn de luat in considerare. in sfarsit, exist si o Jatura Sbrarketing, care vizeaz4, direct sau indirect, convingerea publicului dea viziona spectacolul respectiv, pela unor argumente intemeiate si detaliate. Cronicarul dramatic este in mod necesar un specialist in domeniul teatrului ~ chiar autor; cunt eecamal lui Camil Petrescu -, cu 0 solid pregitire de specalitate, sensibil Ia frumos, avand un gust featicrafinat, capabil de analiza, sintez’, comparare, sntuire a valorii etc. El orienteazd si faciliceazs, princronica sa, receptarea spectacolului. Siructura unei cronici de spectacol - desi nu e fori pentru atingerea scopului acesteia. in primul aati evenimentului, incluz4nd titlul piesei, auto tare 0 gizduieste etc. Urmeaza prezentarea generala si sinteticd a spectacolului, int Hiectul,limbajul, personajele, viziunea regizoralt, date sustinute, eventual, cu cital spectacol. Judecitile de valoare si opinia proprie cronicarului reprezint3, apoi, un aspect inerent unui = Be oeclere faprul ch autorul se consticuie inte arbitru creditabil al gustu- oo alexigentelor publicului. De aceea, spectacolul este valorizat pri raportare la diverse tide analiza si interpreta: estetice, culturale, sociale, contextuale etc. esinigencral) unul accesibil, chiar dack exists #100) public specializat, familiarizat cu ii di camy Bale iz . a es mpul semantic al teatrului Sa itnge prin laitae, coreeinuines POPS rin variatie stilistica, eleganya, cursivitate. Intentia tranzitiva (de transmitere 2 informatiei) $i ‘ea reflexi ; ivi de exprimare a emotiei, a subiectivitati emipitorului) coexist’. — trebuie si urmareascd niste elemente obli- stificarea si prezentarea Prag- scenografia, teatrul .cluznd tema, su- te si imagini din ste fix | rand, este necesara ide ul, regizorul, actorii principal PARTE, iB > PUNCTE DE VEDERE < ‘af textul si spectacolul dramatic, cron; i ca and it asi privire d . |cuprnzind in 3a rT adca contrbutia specifica a repizoruly cr Sag Frodul si masura in care 10017" en ’ Forapecaclgi— ete aia (Gtefan Aug, Doinas, »Apus de soare” si cronica dramatcg a rT eatny TESTE DE ANTRENAMENT: TESTUL 1 Citeste cu atentie fragmentele urmatoare: A. Sarg scriu despre D. mi-ar fi gren, cdc iti marturisesc ca el ld Jormeazé nici pe. departe omy cpio mle de aca) Veil mine ai mle per eins ca eat pce ge ineidenteiplacute. Din cauzd ca am infeles asta nu i-am spus ,dar eu nu sunt o femeie iwbitd de, lames’ asa vag: Vor fife bite de toatd lnmea?” El sa uitat, surdzand mira in echiwe tam spas inde, ise pare!” Mea privit surprins,sailind parc o concluze wei ung dea «cout loc: E ingrozitor cdti barbati sunt indraigostiti de tine! Neam raspuns nimic, pentru ca argumentele lui nu m-ar fi convins. De unde sa stie el ci ace} bith si inca atati, ma iubesc cu adevarat, cand eu nu pot sti macar despre unul singur, despre X dact ries sau nu. Am devenit tristd, caci din tot corpul mi s-a adunat un nod, ca un nucleu, in inima. A multe ori spuninduse ca sunt inbita in taind de barbaji si am fost invidiata pentru asta, as cn fost o realitate pentru mine aceasta iubire de care nu sti [...]. Dar stin un lucru, cd X nu ma ihe 4 «am suferit din cauza lui aproape mortal. Daca sunt intr-adevar exceptional, cum de fmi poate preesy alta? $i daca el intr-adevar ma pretuieste ca pe singura femeie, al carei suflet a stat fapa in fata cual lui, same pentru ce mi se intémpla mie ce mi se intampla, pentru ce eu si el traim in medii stréine, jucind 0s viata definitivd, cind avem intens si nevteut acelasi suflet? (Camil Petrescu, Patul lui Pas B. Ce ciudate contradictii in Ioana! Nui place decit literatura clasica si totusi e victima cor Tomantice zbuciume. Pare neverosmil cao fata sisi petreaca timpul numai cx lectur li Races Fontaine, si totus asa ete. Prin mine iva cunoscut, e un gust pe care i bam transmis eu. Cind iam i® | Toana e foarte inteligenta, gi dact raspun a8 i, se i rria complimentului. Dar cand existd 0 mici dian _ noi, se ingalbeneste de disperare, ca si cum complimentul implica lipsa dragostei mele, pentru care™™ oie de inteligenta, si chiar il facusem ca sa-i dau ceva in schimb, sa 0 consolez. Inteligenta 6% wit 1 Pentra toate testele de antrenament este valabila us : ee aes ecu utd tensa enon eae ste pcan pn nace serena Se: aur redactaresintregi lucas se acorda 40 de puncte (erganizareaidelor in seis ~8 PUB WET as a ran uare~ 10 puncte; utilizarea limbii literare ~ 6 puncte; ortografia - 4 puncte; punctuatia ae eee rea precizarilor privind numarul de pagini - 4 puncte). Total: 294? Pagina 192 | cash ® wa vite 2 cargilor, ceca ce n-am intalnit niciodata la alta femeie(...).fntotdeauna paerea loa- jis ample detalii, foarte sertoase, ¢ exactd, si n-am nicio ezitare cand ea imi recomandd o carte. th eiril fara memoria facil a femeilor, . ‘ne a, ee de inteligenta exceptionala a loanei, o reduc, pundind.o in functiune de esl pri puterile judecatii mele, cand de fapt ea exista in sine insdsi, are gusturi pe care leam 1 0 cole (a fatal sunt mai mare si am avut norocul st fiw inedpat mai bine de ali). Influenta ejsa fcut numai indirect, fra ‘vointa mea precisa, numai intrucit un sentiment iscat din con ae jenoastre zilnice SA PULME transforma inty-o idee, Cred ca intémplarea care m-a fidcut sd 0 cunosc pe aa exceptionald, sim-am decat frica si nu mi se spuie ca-mi supraevaluez prietena, cici numai dupd ee snnone aleg vorbele ca si‘ recomand.(..} Are insa temperamentul cel mai chinuit, bc: e erie se urmeazd neincetat, obosind-o $i pastrandu-i o silueta transparenta. Cate o mica atingere itatea ia proportii catastrofale si atunci se intampla scene violente, nu lipsite de vulgaritate, si in mo- acela 0 urdsc, mise pare cd sunt pierdut fiindca nu am curajul sa plec, regret timpul irosit, uit toate ceelein care am fost fericit. Cearta se termind epuizand pe Ioana, facand-o sd cada istovita pe un scaun, -oiatd, siatunci ciuda mea se transforma in mila cumplita, caci in definitiv, nenorocita se chinuise din Hp din cine sie cedeteriorari in interior, ice sau moral, Orcat as fide nevinova,trebui sam muscirictam intrat in viata ei siam pricinuit atéta dezordine. O méngéi, fi vorbesccét ma pricep mai * ne in timp ce 0 tristena infinitd md invaluie pentru soarta nostra asa de desperata sau daca ne-am desparti, seudacd am réméne impreund, si nu vad nicio posibilitate de ameliorare. dag, (Anton Holban, Joana) _ SUBIECTUL I (40 de puncte) Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte, in care si prezinti comparativ particularitati ale constructiei Klay personajelor feminine in cele dows fragmente de roman citate. ills, jn elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere: fe « prezentarea statutului psihologic, moral si social al personajelor, asa cum reiese din fiecare din- mada ina na tre fragmentele citate; + identificarea principalelor trisituri ale personajelor, ilustrate prin cate doua secvente relevante; * evidentierea mijloacelor de caracterizare folosite in constructia personajelor; * sustinerea unui punct de vedere personal despre modul in care se reflectd o idee in constructia celor doua personaje. SUBIECTUL al Il-lea (40 de puncte) : 7 Valorificind experienta ta de lectura, scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre fascinatia eternului feminin, in care s& corelezi sugestiile textelor-suport cu alte opere citite sau studiate. 'Notit in claborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: poteza, informulareatezei/a punctului de vedere cu privire la tem’, argumentapia (cu 4 argumente/rationamente Togice/exemple concrete etc.) si concluzia/sinteza constand TESTUL 2 __ Citeste cu atentie fragmentele urmatoare: 3 mine nu exista alt drum, alta salvare, desi, desi, eo sriu? Trebui am incotro, penta rebwie totusi, n-am incotro, Penh TT edivatie pentru alti, a 0 rdscoli la nesfaryit mie de ori, desi... a face din propria ta durere o tema pagina 193 PARTE, A o explicatie, poate 0 salvare, afi cobs a My aia em m soratii, suferinzii, invinsii ori falsii Dictriog 4 ; doar fiindea asa trebuie, pe cararile cele my, ney crepe ret ese er asl ee ii pe sub seminal intreri ay ae i bale nimi, afin in dreptatea ta care fe, ca simplu om, nuti va folosi in niciun Je at, sea da, nu este lucrul cel mai placut cu putinta. $i totus... $i totusi, pentru mine cel putin, serind docul sinucideri, sansa de a-mi tat zilele pind la capat, dea infrunta cu ochii deschis Morea te ingrozitoarea moarte care, asemeni deserturilor africane, inainteaza ee $1 Sigur, transformant sufletele si aspiratiile in tacere si uniformitate, anuland treptat orice palpdire de viara Asteria sam cum md opune spaimei, singuratafii, nu stin sa-mi vindec altfel frica de noapte, n-am 8st nig solutie in masura sa-mi linisteasca memoria. Paginile mele nu sunt nici ce, Pot, dar, mai ales, nie ea si imi dau seama ca nu va intelege nimeni vreodatd cat costa, fiecare cuvant, din ce imense iz Spaimd si durere se alimenteaza el, ce cdutdri si eforturi se ascund in umbra unui adevatr, care, ing parea, fara indoiala, palid, banal, la indemana oricui. Dar asta-i situatia, |...) Sorin... Ciudat si absurd exercitiu de supravietuire! pi gsi un sens, ‘asemeni unui cupit fn rand, pentrn a- sore zidul de ignoranja, agresivitate, orbire . iin; KG calt sonmeane nepal tine si de mii de ori pentru ceilalfi, sa fii mp, liniste si calm, EM? dar $i cos de gunoi én care topi lasii, neaju (Augustin Buzura, Drum B. De indata ce reveneam din cilatoriile mele, i telefonam repede lui Orhan Bey’ s-i vorbeam uceele pe care le wtzusem, dupa care tiaratam biletele de intrare, brogurile de precentare i cite, 4 nieinsemnat pecarel strecurasem in buzsnar in acelea dintre muzee care-mi placuserd foarte mult ~ de micile indicatoare de traseu. Dupa o astfel de cilatorie, iam vorbit mai indi de povestea mea, apoi de muzeele pe care levies si lam intrebat in ce stadiu se afla romanul pe care i-l comandasem. — Seri romanul la persoana intai singular, a spus Orhan Bey. — Ce vreti sd spuneti?! ~ Citi relatati povestea, in roman, spunand meren yen”, Kemal Bey. Eu vorbese prin gura da voastra. Fac mari eforturi, in aceste zile, pentru a md pune in locul dumneavoastri, pentru a mi fica cu dumneavoastra. — Inyeleg, am spus eu. Dar dumneavoastra. afi trait vreodatd 0 asemenea dragoste, Orhan Bey? — Hmmm... Nu eu sunt subiectul cartii! a spus el, dupd care a tacut. Am lucrat vreme indelungata, iar apoi am baut rachiu, stand in mansarda muzeului. Eram dupa ce-i vorbisem indelung despre Fiisun si trairile mele. Dupd cea plecat, am stat o vreme intins (os am chibeuit la idea lui de a-mi depana ‘povestea la persoana intdi, ceea ce mi se prea ciudat. Numandoiam de faptul cd povestea avea sd fie autentica, de faptul ca avea s-0 respecte, dar mist} strani ca el sd dea glas vocti mele, Aveam senzatia ca era vorba de un soi de neputinga, de slabiciunel partea mea. Mi sar fi parut firesc sd-mi istorisesc en insumi povestea in timp ce le infittisam vizita (Orhan Pamuk, Muzeul int } ca un titly social pentru birbati in Turcia, cu sensu! ,domaule”, : CLASA a X-8 suBlecTUL 1 (40 de puncte) erie un eseu de 600-900 de cuvinte, sJe dova fragmente de roman citate, fn elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoa e prezentarea comparativa a naratorilor din cel dou’ particularititi ale acestora; « reliefareaa cate dou sivuatii/secvente/citate din ce evidentierea perspectivelor narative; ¢ analiza modului in care perspectiva narativa din fe personajelor; « exprimarea unui punct de vedere personal despre tema formulati in cerint in care i particulari SA Prezingi particularitatile perspectivei narative in rele repere: le doud fragmente citate, prin evidentierea a cite le doua fragmente date, semnificative pentru care fragment citat se reflect’ in constructia SUBIECTUL al II-lea (40 de puncte) Valorificind experienta ta de lectura si mesajul textelor-suport, spre statutul si menirea scriitorului. Noti! In elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constind formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tem’, argumentatia (cu 4 argumente/rationamente gice/exemple concrete etc.) $i concluzia/sinteza. scrie un eseu de 600-900 de cuvinte TESTUL 3 Citeste cu atentie fragmentele urmatoare: A. Fa trei cruci si zi ,Doamne-ajutal” cand treci pragul casei, fie ca st iesi, fie ca sd intri, cai lumea din samplari se alcdtuieste, iar intémplarea e noroc ori nenorocire, si nimeni nu stie daci e réu ori bun cea- in care a pornit, nici dacd va face ori nu ceea cesi pune de gind. Busuioc insd, bogdtoiul, era om care ece voieste, Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ard cu patru pluguri zece zile de-a ndul si seamdnd brazdele numai cu grau bob ales, si de aceea se putea simi destoinic a scoate la capat lu- wri pe care altii nici macar de gand a si le pune nu se incumetau. Se ivise holeritn tara, iar Busuioc nu ia sd stie de ea. Holera-n timpul secerisuluit! La aceasta nu sa gandit si nici acum nu voia sd se gin- cd. Avea patruzeci de jugare de pdmant acoperite cu grist, un singur lan ce sovdia mereu sub sarcina spicuri grele; holera, neholera, el rebuia sisi adune rodul in timp de treizile, cic pugin se scuturd de la saraci, dar mult de la dansul. $i de la mulgi mult sar scutura in fiestecare an si inca mai mult ani si ani a randul, daca n-ar fi brapul padurenilor flamanzi. Simpind. pee ee padurile se pun in miscare coliba cu coliba; sat cu sat se adund, le pornesc intregi spre chmpia intinsd gi in citeva zile cdt pine locul din Mures pind in parrile Ordzit ind la izvoarele Crisurilor, nu mai raman prin sate decit mognegii neputinciosi, babele batréne si co- 5 nevirstnicis setea de-viata ti ia gi-i duce pe tofi la sdrbdtoarea cea mare ce se fine in fiestecare an o data tru impartirea panei de toate zilele. Acum stdpdnirea oprise aceasta serbare: sedaduse de stire si cu toba nats drtaseen! onmenilor adunafi lacbiserich precio ci nimeninu are vole si pariseasat de seceris 5 - is oameni din alte sate. arul satului sau, nici sd primeasca de seceris (star ice Ektreaeoed pagina 195 “ARTE Ay fy snguratec. Pe spinarea Ini, niciun copac! $i dela un Put la altul, rity Ny B, Catci Rardganul ¢ sing ra, Dar dac cum etiinarmat contra acestor day" Yny mori de sete, Nici de foame nu te 4 atunci ducte pe Bardgan: e tinutul pe cy de 4 ymnezeul td, és Bey si dact urei site afli singur cH “a 1. poata vis invoke. O paste care zboard intr doyy ye in, Ihanitit Munteniei, pentru ca roman’ tn 7 ; 4, de ’ paste urcl, cuca in zbor,pimantul si depariag, dng ceceua demn de sgt se parahse ee zenit. E cea mai frumoasa ascensiune eg ro lerul pamat te, pe spate, simfi cum : nevoiasul lipsit de toate, : Deaici vine si faptul cd Iocuitorul ts ste st glumeasd ist fac haz Se et ‘va veni poate odata sa-iarate cur ar pry, vaya lui cr Cee Bérdgan. Vistr, ganduri inaare i pantec gol, iat cedg = eee = ceased pustictate care ascunde apa in strafundul ei si unde nine a ini. i Bea er ede rs 2Apaday ss forma une ipo wn, In mai putin de o siptdmand, daca e cald, ei ndpadesc paméntul, Asta e tot ce Bairdgarl poate sng a ‘pe spinarea lui. Mai indura si turmele de oi, care sunt lacome de acest ciulin si il pasc ‘aprig. Dar cy cig ‘pasc, cusatdt creste, se rotunjeste mereu st ajunge sd atingd dimensiunile unei damigene mari, Atunei gi rel mai pas, il lasd in pace, ciciingeapl groaznic. Stie st se apere, buruiana draculil Casi ban es cd: cu cat e mai netrebuincioasd, cu atat stie sd se apere mai cu inversunare, Dar ce siguranta avem noi despre cee trebuincios sau netrebuincios pe pdmant? Atét timp ci, lomiteanul se zhate, se incipataneazd sa smulga telinei un caus de porumb sau citiva cartofi, Baréganyly, e interesant. Nu e un loc de vizitat. E sucit, ca 0 femeie imbracata in zdrente, ca 0 mahalagioaict inpuiy, bita cu diamante, Paméntul n-a fost dat omului numai cu scopul sai umple burta cu malai. Mai un colturi harazite reculegerii. 2a h ing fel Bartganuli, ialomizeanul € 0 fiintt oarecun ticy i % le}, fi place mai mult sd asculte cuviincios (ayes "ocef "rf Mahe Ravitar “ me 7M rar 4 (Panait Istrati, Ciulinii Barden SUBIECTUL | (40 de puncte) Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte, in care si analizezi comparativ relatia fntre destinul omali si spatiul in care vietuieste, valorificand cele doua fragmente citate. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: analiza conceptelor de timp si spatiu prin raportare la compozitia operei epice, valorificind vente din ambele texte; © evidenierea rolului descrierii in concretizarea spatialitayiis * precizarea surselor expresivitati, la cel putin doud niveluri ale limbii; * exprimarea unui punct de vedere personal, argumentat, despre relayia spatialitatenaturd wn in opera epic’. SUBIECTUL al Il-lea (40 de puncte) Scrie un eseu reflexiv, de 600-900 de cuvinte, despre necesitatea regdsirii de sine, pornind deb tatu: Mai sung colturi arate reculegeri. i valorificind experienga ta de lecturd a __ Notat In elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ:ipotezs, coms in formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema, argumentapia (cu 4 argumente/aions™™ logice/exemple concrete ete) si concluzia/tintens Pagina 196 sana? jo TESTUL 4 quatenti¢ fragmentele urmitoare: cirest® iA VII A SCENT icU - PROFESORUL pe CUCU: Ai vazut, domnule profesor de matematici? Dre FESORUE (Timi): Arm eeu pra CUCU: Ce desordine! Ce scandal! Cénd eu strig in conferiny ct se duce coal de rp lum neata tact. pROFESORUL: D-rt in UCU (Intransigenta): Nicio domnisoara Cucu, i i Bee ee canine F5C ‘u. Dumneata taci si stai cu nasul in cart si-ti PROFESORUL (Timid, modest): Studiez, Dera CUCU: Saath De asta esti dumneata profesor? Ca sd studiezi? OFESORUL: Cred ca da. [...) (Dupi o ticere de o secu ios): eo Deas up: indi, foarte serios): D-rd Cucul Dita ai Dera CUCU: Am fost la namol, la Tekirghiol. PROFESORUL: Nu la nmol. La mare ai fost? D-ra CUCU (Banuitoare): Ce vrei sd spui cu asta? PROFESORUL: Intr-un targ de provincie ca al nostru... gara este. marea. Este portul, necunoscutul, depdrtarea. Dera CUCU (Plat): Ce departare? PROFESORUL: Este dorul de a pleca, de a fugi. Dera CUCU: Dea pleca? De ce si pleci? Unde sa pleci? PROFESORUL: In alta parte. in alta lume. Dera CUCU (Severs): Domnule Profesor, daca astea sunt lectile pe care dumneata le dai elevelor, in orele dumitale, atunci sami dai voie sé-ti spun..., da-mi voie sa-fi spun... (Se aude un suerat de locomotiva si un sgomot de tren). SEFUL (Aparand o secunda in prag): Personalul. Vine personalul. PROFESORUL (Cu 0 tresirire de emoyie): Vine. (Tese precipitat). Dra CUCU (Singura in scen’): Auzi dumneata. Necunoscutul? Departarea (Jese si ea pe peron.) (Mihail Sebastian, Steaua fiird nume) B. ACTULI [..] VARLAM (repede): Ai cumparat o gloaba! x CHIRICA: Ai ghicit! Dar nue gloabd. Am pus mana pe cel mai de soi cal pe care lam vidzut in viata ‘mea. (Miscat.) Mi-am cumparat un cal. Era visul meu de ani de zile. Un cal! Sa ai 0 fiinga a ta, Pe care s.o mangdi si care sd te priveascd cu ochii et blajini... Doamne, ‘sd ai un G ANA (sapinindu-se): Vasazicd, de azi inainte suntem scdpatt de grijil NICHITA: hpi cumperi si-o biciused, incaleci... VARLAM: $i esti calare pe situatie! c CHIRICA: Acuma putet si voi sa radeti, dar inero zi aveyi stmt agi dreptate. ANA: $i as putea si ew sd stin cum se cheama salvatorul nostraf ICA: Faraon al V-lea. pagina 197 PARTER ai fost tras pesfoard! any de lei pe marfoaga aia? Chiried, ce fel de cunoseator esti? Eu nu ma pyc gloabelor ~ ini pare cd asa e si poreclit, Se pe “ARLAM: Dar bine, draga copii od Faraon este regele pe foreastra? CHIRICA: Intro zi an Placa testa Hy arti M bg stm intre pe fereastrt. cee ANA: Cand ifi spun eu cd reat simpul realitafii, cd traiesti in vant! (lese tring) NICHITA (ui Chitica): Ase srdlucit afacere ai fteut? CHIRICA: Am facut o afacere stralucital [...] Nu te pricepil VARLAM: Bine. Stiu numai cd's scris de cdteva ort in gazete ca ar fi un act de o proprietaalui sé: scoatd pentra totdeauna pe Faraon din circulatie CHIRICA: Nu te price, Dar st sedem. (Stau citesitrei.) Nene, Dumnezeu ni mira day uri, inst url mi ba dat: Vild. (Lui Nichita.) Sa’ mu te miri daca ti-01 spune ca ae vii, Team vdzut acum doud zile, eptam NICHITA: Moai vizut? CHIRICA: Da. La mine in arbivd eliniste. Cand n-am de lucru, ma afund intrerafurilecy si wiser on hit deschis.E plcerea mea. Fel de fel de chipuri si de ganduri imi tec tun naintea ochilor. ‘ NICHITA: Iti trec génduri pe dinaintea ochilor? CHIRICA: Da. Ca niste pardiase care se incruciseazd sisi serpuieste fiecare apa in matea lui, ln se desluseste mai tare, mai curdnd sau mai térziu, se arata si in viata de toate zilele, NICHITA: Spiritism cu masa obisnuiesti sa faci? CHIRICA: Ei NICHITA: Atunci cum poti sa crezi in asemenea copilérii? CHIRICA: Nu sunt copilarii, sunt lucruri dovedite, fapte care se fmplinesc matematic. Ei bine, spun ci Faraon are sd castige. |...] nd usa) Menie di inp, ara (Gh. Ciprian, Onna cu mar SUBIECTUL | (40 de puncte) Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte, in care sa analizezi particularitatile constructiei personai in textul dramatic, valorificind cele doua fragmente citate. elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: * prezentarea statutului psihologic, moral si social al personajelor, asa cum reiese din fiecare tre fragmentele citate; * identificarea principalelor trisituri ale personajelor, ilustrate prin cite dou’ secvente rev * evidentierea mijloacelor de caracterizare folosite in constructia personajelor; " (40 de puncte) Valorifcand experienta ta de lecturi, scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre formele #1 dorinta fiintei umane de a-si depdsi limitele, in care si corelezi sugestile °° opere citite sau studiate, wului, vei respecta structura textului po! Jui de vedere cu privire la tema, argu Feeonerete ete) $i conelizia/inteza, sem? ba ge ov arent dle tip argumentativ: iporeza mentatia (cu ) constind ; ; 4 argumente/rationamente TESTUL 5 je fragmentele urmatoare: I A PAR aD (intrind): Bund zine, tat (ANOLE: Feces aranjenz iat, in jurl mew, de parc nay mai fi (Cu voce tare) Bund . .) Bun : zina, Vlad. ay ; Dz Mea chemat® (Insistind,) Mai chemat? MANOLE: Da, Vlad. Daca nu vii singur, sa stam de vorba... VLAD: Stiam ca ai vizite, $i pe urma, ne-ai obisnuit sd nu te deranjam nechemati. Ce-a spus doctorul? MANOLE (inc& absent): Doctorul? Doctorul a constatat ca a) ‘anu se vorbeasca de boala meal |.) VLAD (cu imperceptibil sarcasm): Boala se trateaza, si numele ii vine dela angere, a sufoca MANOLE (1a fel): Multumese,stix. Ai o imaginatie sdraca, é : | VLAD: Am o imaginagie precisa. MANOLE: Asta nu-i ideal in arta, Despre artat voiam sa stam de vorbd, Vlad. Tiam vazut atelierul, VLAD (crispat): $i? MANOLE (cu precautiune, ca si nu loveasci prea tare): Cred ca nu te-ai gasit inca. VLAD: Te referi la cautavile mele? MANOLE: Tii sa precizez? Balaceala psibanalitica mi-a produs intotdeauna repulsie. Faptul cd ‘maruntaiele sunt asezate mai jos decét capul nu le conferd adancime. Falsele profuncimi, ca si fal sele indltimi md crispeaza. Cat despre cautarile formale, Vlad, nu sunt rodnice decdt atunci cand stii bine ce ai de spus. $i ca merita s-0 spui. VLAD (bufonand): Despre maretia omuluil Vorbe, tata. Cine mai crede in ele? MANOLE: $i raspunderile? Tot vorbe sunt? VLAD: Raspunderi? Desabia izbutesc sa ma simt responsabil aga de mine, si uneori si incercarea asta mi se pare caraghioasd, Ma uit in oglinda si-mi vine sd réd, (Ironic.) Bunul dumitale prieten, Brancusi, ftcea totusi pasdri mdiestre si coloane neterminate, MANOLE: Da, Aveam viziuni diferite. Obestiune de temperament. Eu am fost un sanguin si un lacom de viata. Dar arta lui Brancusi, ca a oricdrui mare artist, ‘facea parte din ordinea si frumusetea lumii. Cand a murit, am simgit ca e mai pugind lumind in jur. (Horia Lovinescu, Moertea unui artist, lest tn doua pare) Tie o stp spun, desi mivar face placere Pp Tabloul doi fou] DAN (setaut, cu paloarea deciziilor esenyiale): Am vent sap spun ct ple. MARIN: Pleci? DAN: Maine, MARIN: Unde? DAN: Pe un santier in Ardeal. pagina 199 es Se PARTE ‘en ne? Cit “? mt I ce maine? Cine te zorestes hie . ek Re pauzi, cit 0 respiratie.) De ce m-ai mintit? (Pauzy,) Bs : emi ‘cut noaptea? og, . MARIN: Nu ‘ DAN: Nici nu presuputs ah ‘Am zarito aseart, cind intra aici. Asteptam in stagie aMtobucul, care Peurma, team eatzut urcind in masind. Am biinuit si team urmétrit. Am vtry, ie con Pie, oale casei ei. Cum nu te hotarai st lec, cum nu te hotarai sa intri, Ary reat, te eg ie tine taste, ims, MARIN: Tiva spus eat 4 : DAN: Am ingeles ex, Teva asteptat, cu disperare. (Scurta pauza.) Taci. N-ai curajnd 94 mn mn cw i daseamacani dele mai mint (Ocolndw privies) dry a tit trw mine cuvantul lui Marin Hristu avea acoperire aur. Te-am admirat si, trebuie say tine. Pp marea mea rusine, cd nu o data team imitat, (Zambind, otrivit de propria sq eghioh fi orut sa fiu ca tine, i) 4, MARIN: Nusi vina mea ei fi-ai inchipuit despre mine altceva decdt sunt. $i ca sit ly nu trebuie sa crezi in mine. Trebuie sd crezi tn... oameni... DAN: Vorbe... Numai ca astazi au alta rezonanta. Vorbesti necontenit de oameni, sr foley a epuizare.. a MARIN: Am ajutat atata lume... DAN: Demult.. (Cu o ironie ca o lama de scalpel.”) Azi esti... mare. Propria ta statuie, MARIN: Oamenii cu care muncesc md apreciaza si md inbesc.. DAN: Se tem. MARIN: Fiinded sunt, uneori, aspru, DAN: Nu ierti, celor mai mici ca tine, nimic. MARIN: Nici celor mai mari. DAN: Te mini singur. Poate c+ faceai odata. Dar e mult de-atunci. Traiesti din amintiri, MARIN (Incapabil si se mai stipineasci.): Nu-i adevarat, minti, si vii fntr-un moment grev al ie tii mele, ca sd ma demoralizezi si sd ma distrugi! DAN: Esti bolnav de morbul™ puterii. (Aurel Baranga, Reteta fericirii, Comedie dramatica in doui pin) cram imipreiy SUBIECTUL I (40 de puncte) Serie un eseu de 600-900 de cuvinte, in care si prezinyi comparativ particularitati de structaris compozitie in textul dramatic, analizand cele doua fragmente citate. elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: ® prezentarea specificului structuriiin fiecare dintre fragmentele citate; * evidentierea particularititilor compozitiei, ilustrate prin secvente relevante; * analiza corelatiei intre limbajul personajelor si notapiile autorului; * exprimarea unui punct de vedere personal asupra temei date. ae ait i ealpel- 5.0. (Adesea fg) Cots cu lama acuta curbs, cu umul sau cu dou taiuri olosit adie 2" ~ morb ~ proces pavologic care afecteaz’4 organismele vii; boali; maladie; afectiune. Pagina 200 oe jecTUL 2 i pote experiena ta de lect sce wn eseu de 690.900 de cuinte despre o posiilé ryt a st we jnga umand, in care si corelezi mesajul textelor-suport cu alte operecitite sau sud re. jp aoborze esa, vel respeta structura exude tp argument ptr, consti a lere: is Not a terei/a punctului de vedere cu privire la tema, argumentaya (cu 4 argumente/rationament jeconcrete etc.) si concluzia/sinteza, i ve al ll-lea (40 de puncte) TESTUL 6 ete cu atentie fragmentele de mai jos: a. Lames toata-i recatoaye! Numai poetul, menii se trec st mor Ca pasiiri ce zboara — Casimiile de unde, Deasupra valurilor, Coun suflet le patrunde, Trece peste nemarginirea timpului: Treierdnd necontenit In ramurile gindului, Sénul marié infinit. In sfintele lunci, Unde pasari ca el Se-ntrec in cdntari. (Mihai Eminescu, Numai poetul) . Cant pe inimd ca pe-o frunza de fag, E prea mult cantec imprejurul nostru, Siau oamenii-n drum sd m-auda cum cant, Leascult cu ei si nul mai ingeleg, Seuita unii la alpii tacugi Parcé mas fi temut sd rup o frunzd Sisentreaba ce pasare sunt. Siam cantat dintr-un copac intreg. (leana Malincioiu, Vis) SUBIECTUL | (40 de puncte) Serie un eseu de 600-900 de cuvinte, in care si prezinti relatia poezie-cdntec, prin abordarea com- " peaviacelor doua poezii citate. inelaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: * prezentarea viziunii specifice a fiecdrui autor asupra temei date; *comentarea rolului imaginilor artistice in conturarea ideii/atmosferei poetice; * cvidentierea a doua particularitati expresive/de limbaj ale poeziilor citate, semnificative pentru ilustrarea relagiei poezie-cintec; * exprimarea unei opinii proprii despre ideea formulata in sarcina de lucru. SUBIECTUL al (40 de puncte) find experienta ta de lectura, scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre conditia poetului, dela citatul: Numai poetul,/Ca pasatri ce zboard/Deasupra valurilor,/Trece peste nemrgini smentativ: ipoteza, constind Eee : Notal in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argu ; (cu 4 argumente/agiona- tezei/a punctului de vedere cu privire la tem’, argumentatia /exemple concrete etc.) si concluzia/sinteza. pagina 201 PARTEQ . iy TESTUL 7 Citegte cu atentic fragmentele de mai jos: i ‘odrii cw ‘A, La cumpana noptii, en sui intrun 1077 cad codrii cu-un tipat pre fhe a Paingi’, cwcwesti ingelepte sentrec simi opreased ureusul nocturn de straja pe strimtele trepte. [..-] Treprat izbavit de pamantul greoi, desprins de lumesti simulacre, : matatrage un cer limpezit ca un sloi cintand din vapaile sacre, Cu ce fel de grai sit rostese pe deplin sicui ~amugitul elogin? ; Jn wrn, inghetat, albastriu, cristalin, mabasteapta un divin orgolin [...] O limba porneste sd miste, si bat cleios adormitele ore, $i prind sd rdsara-ntr-un spatiu curbat de spaime stravechi aurore; privelisti limpide se-mpaienjenesc, departe o luna apune, B. Pe rind orice ore rinesc, Tar ultima vecinic omoara... — Tot sufletul mi-este 0 vioardt Ce plinge duios ca tntiesc Si nici nu mai cere sa zémbesc Ciind viapa sarata usoara. ~ Pe rind orice ore ranesc, Jar ultima vecinic omoara. SUBIECTUL I (40 de Puncte) Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte, tate, prin abordarea comparativi a cel elaborarea eseului, vei avea in vede Srperiee Pagina 202 si marea incepe sd sune. O, nu-mi este dat ca in mare sd dainui!l Vai, nu mi $e cade aici, unde toate ~ salvate aici, in opritele cascade, Sd-ntdrzii prea mult: nu sun in ochi fericita vedere 4 viului careemi apare ca mort, a tot ce dureazd-n cadere, | Sunt cer, f Oednic cay, De-aceea mé-ntore intristat $1 cobor, Paingi, cucuvdi intelepte md cheamd-ndérat, ma. ajutd sd zboy in jos, pe spirale, pe trepte. Dar eu inca sovdi: ma tem sd ma scald in ore ce iardsi ma-nhata, Ex plang, si ma zbucium in trupul mex cel In turn, orologiul ingheapa. Grefan Augustin Doinas, Oroogil de xs Oricata cereascd comoara Ar fi intr-un lut omenesc, Zvarlit de pe clipa ce zboara Recade in iadul obstesc; ~ Pe rand orice ore ranesc. (Alexandru Macedoas Rondelul oro in care si prezinti atitudinea eului fatd de propria perisit lor doua texte-suport. eului, re urmatoarele repere: © prezentarea viziunii specifice a fiecirui autor; — Pere istice fi ay ui imaginilor artistce in conturare et Gril de stil relevante in susinerea 5 area unct de vedere personal despre id P! i pu , net ve deco a -lea (40 de puncte) (ores ecperienta ta de lectura, precum si sugestile color “Ant cae despre confruntarea omuli cu timpul, porn, od (Thomas Mann, Muntele ovaj), tern Torarea eseului, vei respecta structura text a in a zi/a punctului de vedere cu privire la te c.) $i concluzia/s yl a jexemple concrete etc.) si zia/sinteza, logic’ *ideii/atmostere; Poctice; temei date; ; “ea cuprinst a sarcna de ery dou texte-suport, x h Scrie un ese de la citatul: (Ti ad Impul este) otaing ului de tip argumentativ: 'poteza, const) mA, argumentatia (cu 4 a aa rgumente/rationa- TESTUL 8 ie fragmentele de mai jos; este cu atentie citeste calci lin pe strazi snd prin Oras C Saree ulmilor, sin mers sectrur limpezicrezi ~ mai enevoie de vreun vers? Cind muschiul de padure mult nealind-n vara verde dor siglasul picurat ti-ascult ~ mai e nevoie de-un izvor? / B. Umbra ta, lovindu-se de ziduri, iar se sparge-n cioburi colorate. Oh, de-aceea m-ai zarit in strada sadunand pierdutele-i patrate, $is0fac la loc, én ceasul noptii, Pate geamuri ti le-asez cu grija, SUBIECTUL 1 (40 de puncte) Cand intre lipsa Si prisos ne bucuram de cite sunt St canta pe subt glii un os ~ mai e nevoie de cuvint? Cand hoinarind, alaturea, 701 mand-n mand ne gasim cu ochii la aceeasi stea ~ ‘mai e nevoie de destin? (Lucian Blaga, Strfe deve lungul anilor) wverzi,albastre, galbene si rosi incoifaten crestet cu o sprija, Cand te vei trez, lipiti de geamuri, arlechini din sticle colorate vor lasa prin ei siti cada-n brae soarele, mereu la jurndtate, (Nichita Stanescu, Vierlin) ‘ieseu de 600-900 de cuvinte, in care si prezinti semnificapiile motivului cuplului, prin abor- + oMparativa a celor dous texte-suport. * Prezentarea viziun: "area eseului, vei avea in vedere urmiatoarele repere: ii specifice a fiecirui autor; peu i ee il in conturarea ideilor “Sienjierea rolului imaginilor artstce, precum si al figurilor de stil Poetice; a ssagiga. 2 Semnificayilor titlurilor celor dou poezii ie aes ea unui punct de vedere personal despre ideea cuprin: pagina 203 aN M a 14 de puncte) es S Jectur’, serie un eseu de 600-900 de cuvinte Valorificind expene™r ind de la urmatoarea secventa extrasa din vom mand ne gasim/cu ocbii la acecasi ste ienta scres a x intel, mimul yy, rin al fintei, Pp text, os ieee ira textuluiide tip ares"? ‘aioe ‘seul, vei respect structura le tip argumentatiy. dig Hy Nota! In eae ctului de vedere cu privire la tema, argumentatia (ude reaei/a : i U4 a Cong: in. Trice exemple concrete etc, si concluzia/sinteza, "Be mente logice’ TESTUL 9 G ie fragmentele de mai jos: Citeste cu atentic ane inchisi in noi insine? De ce umblam dupa ex tem ramane inchisi in not insines n ‘Presie si dupa ~ re aaa sis sistematizam un proces haotic si rebel? (...] Jorma, ince a ie trairi si obsesii cu care nu se poate viefut. Nu este atunci o salvare in a le martursitp pila si obsesia ingrozitoare a morfit atunci cdnd sunt pastrate in constiinta devin rhindaen salut ceva din tng dar in acelas timp a murit ceva din propria fia degen Conn despre moarte, ai B : : erile obiectioate i ‘pierd actualitatea din constiinta. Din acest motiv, lirismul Teprezinta o pornin bi spre icici ciel indict oeferescenta vii in individ care nu poate fsapénia ape necontenit expres. A filiric inseam a nu putea rdmane inchis in tine insuti. Aces nein Tonia execu att mai intenst cu ct lirismul ete mai interior, mai proud simaicmemsa tru cee omul liric in suferinga si in iubire? Pentru ca aceste stari, desi diferite ca natura si orienta re din fondul cel mai adnc si mai intim al fiintei noastre, din centrul substantial al subiectivitai cova sun el de zona de proiecte si de radiere, Deviiliric atunci cand viata din tine palpitaintr-un rim eo sicind trdirea este atat de puternica incat sintetizeazd in ea intreg sensul personalitafii noastre, Ceeacea tunic s specific in noise realizeazd intr-o forma atat de expresiva, incat individualul se ridici tn pond cversalului. Experientele subiective cele mai adanci sunt si cele mai universale, fiindcd in ele se aung pis La fondul originar al viefi. (Emil Cioran, A fi liric, in Peculmile dpe B. .Caree cel mai nepretuit lucru din lume?” e intrebat un maestru Zen. ,O pisici moartt’, rik el, .cici nimeni nu poate pune un pret pe ea”. Poezia e pisica moarta a lumii consumiste, hedonist’§% diatice in care tréim. Nu se poate imagina o prezenta mai absenta, o matretie mai umili, 0 teroare mai Hind Nimeni nu pare sa mai pund vreun pret pe ea, si totusi nu existd nimic mai nepretuit. [...] Asiti ri ‘area postmodern a produs o civilizatie fara cultura, o culturd fra arta so literaturd fard poets" HA, polit sietii umane san inversat brusc gi catastrofa, si primele victime au fost poe $i toss doled in eturasociala,aproapedispdruta ca meseriesartd poezia riméne omnipramn Sacral carenenconjoard. Cici, mai mult decit o formula si o tebnica literard, poezia eu” Mes Bun fel dea privilumea, ...] Nenumarap tineri posteazd poeme pe blogurile lor, nena am ‘privind reclamele ingenioase la diverse produse, desene animate de pe Mini Mast vdieo ahaa mustesc de ‘poezie. Ea este de fapt peste tot in jurul nostri, fs Jor Messiresin formulele matematice, in femeile frumoase gi-n barbarii frumotin ™ aa {6)~ adept hedonismuli, concepteercsponivt chreiascopul viet exe pee wo gnaX4 “a endaemalpurezitdscris de Baudelaire, tn rving ene D capa Frumusetea acolo unde nga fe t8 Sf pot 1-0 vede nimenj 21" Romania si aiy. a cel mai prezent/absent, cel mai umil/sublim si cel mai bli ae 11 Pisica moarta din ponte (Mircea Cartirescu, Pisica moarny ai ustl ‘Periculos obiect de h “Poet de aii Ocha capil deg hi 900 de cuvinte, in care si prezinti i SET an eseu: de 600 > Prezinti trasdturile definitorii ici Ii sare sreomparativs acelor dou’ texte-suport, Prin alecreae trie, Prin sepia eseulu, vei avea in vedere urmatoarele repere: fare trsiturilor comune ale celor dou’ texte care susin ince pips/detranzities area viziunii specifice a fiectrui autor; cTuL 1 (40 de puncte) rea lor in literatura de pra ‘ ‘ evientierea procedeelor de expresivitate care sustin mesajul textelor date +s susinerea unui punct de vedere personal despre ideeacuprinsi in sarcina de Iver, > sUBIECTUL al II-lea (40 de puncte) Valorficind experienta ta de lecturd, precum si sugestiile celor dou fragmente, sere un eseu de * 490.900 de cuvinte despre destinul poeziei in societatea contemporand, pornind de la urmatoarea sec- "rat, exrasi din al doilea text-suport: Astazi des-centrarea postmodern a produs o civlizatie fr cul » urd, o cultura fra artd si o literatura fitra poezie, Nota! in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constind “in formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tem’, argumentatia (cu 4 argumente/rationa- ® mente logice/exemple concrete etc.) si concluzia/sinteza, : = b TESTUL 10 # Citeste cu atentie fragmentele urmatoare: A. Sunt liber, sunt stipan pe timpul meu. M-am géndit mult dact nu trebuie si ple, si fug pentr tot j teaina. Eun gand care se intoarce radator, de céte ori izbutesc si ajung, Ma frimanta noptile. Ar fiatét = A es e ined $ framos sa fug. [..] Nu stiu daca imi lipseste curajul... Ma gandesc la atdtea piedici pe care nu sunt in f Praitt sale infrang. ‘ p tle mea nu e insi o trecatoare nostalgie dupa aventuri.(..] Eu trebuie si ug dinero necesitatel = dP Csr o inteleg, dar care imi sedpineste voinga. Sime cd mi sar rape sult ci meassafoce ae WK Nevoia sa vieuiesc asa cum vreau eu, luptand. Aici in en md lupt numai cu mine. : i in launtrul mew. ie sa lupt cu oamenii, Aceasta e 0 porunca din lawn is 4 2 i 0 45 fugi, as fi atat de putermic. |...) Ma ghicesc aes eee nea rea indreptatd spre o pure $i totdeauns dus pin de entcziasm pind La jmdaten , , q once nt fel, totdeauna am trait pe un peron cu priv! bramyy, 7478 dincolo de padure. Am rdmas pe peron si mar Una din prejudecdile lumii noas Meena ste m-am oprit. Are vreun nume acest defect? Nu mas mira. Unt beer sha eusleieaiDiae mg tte dea pune etchee, de a clasifiea total; arent lise a aus Puruckneraccisth Mn nde reine ei Pa nnn agai care consi e pagina 205 Parte, ‘ it ile, Acesta a fost, se pare, destiny] », if cam imaginat girs peroane ms Ss apalatjors orizontul. $i intre ele fi ily ‘cape o taba de sah, De o parte pero (Octavian Pals cag te) nn i eee a Saueinine care si prezinti comparativ sim , on abeeyoNe) cele dou fragmente citate, aera aera eeu vei avea in vedere urmatoarele repere: ; Rant semnifcailor simboluilor spatiale: mansarda,peron, pg dary + evidentierea viziunii specifice a fiecarui autor; : 2 identificarea rolului procedeelor artistice in conturarea simbolurilo, x wears ‘unui punct de vedere personal despre ideea formulata in "am bolurite spt ch T spatiale; Sarcina de lier SUBIECTUL al Ii-lea (40 de puncte) Valorificind experienyatadelcturi, serie un eseu de 600:900 de cuvinte despre neceieee sinelui, pornind de la citatul: mereu exista un orizont dincolo de care consideriim ¢ be norma Noti! in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip ar st f ‘ja ue gumentatiy: j em in formuare tezi/apunculi de vedere cu privite la tem’, argumentaya ea feet, . mente logice/exemple concrete etc.) $i concluzia/sinteza, ioc, TESTE FINALE: TESTUL 1 SUBIECTUL I (60 de puncte) Citeste cu atentie textele urmatoare, pentru a rispunde apoi cerintelor formulate in conti snuarea lor: A. Azi am fost din nou a pamantului, La nucul de argint parca era sufletul meu ramuros, filigranat, Asa cum sta, es lina lumina, singur spiralat, rdsucindu-se, pe campiei, amestecindu-se in ondulatile cosmice, acoperita de zapada srilucitoare, orbitoare, insesizabil, ou crengile proiectate pe cer, spre semnul adancului sind parcd un fragment nostalgic indreptdnduse ‘storie secretd, Inaccesibil. Srect scbletal unei biografi oculte aed (Elena Armenesca Pot ei Fda Timp delucru: 120 de minute, Se acordi 15 puncte pemeiS age it de analiza side interpretare ~7 puncte; corectivudinea exp ‘rou: 100der tar coret in paging iibltae ~2 puncte), Se acord 10 puncte din oi axa es

    You might also like