na sanguine, 4 Diete AIINENIA ATA DECAL con GUE NGUTNE cu solutii de mentinere a Sint, de prelungire a vietii si obtinere a greutatii ideale Dr. Peter J. D'Adamo cu Catherine WhitneyALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Dieta individualizata cu solutii de mentinere a sanitaii, de prelungire a vietii si obtinere a greutatii ideale "Ce plrere ai avea dacd vag spune ci secretul menginerii sinatayii, vigorii si al preveni imbolnavirilor este atat de simplu incat sta la indemana oricui?", ne intreaba Dr. Peter D'Adamo in cartea Fat Right 4 Your Type), unde aflim gi rispunsul "Acest sceret rezida in cunoasterea grupei noastre Daca veayi gindit vecodatt ef nu trebuie sk mancim tori la fel sau s@ practicim acelasi tip de evetciqit lizice, aveti mult dreptate. Pentru ci absorbria diverselor alimente, ca gi modul in care enyganisnnil nostra reaetionea7a la stres, diferd in functie de particularitagile grupei sanguine. Grupa sanguind reflect procesele chimice care au loc in organism. Ea este cheia dezle mnnsterelor legate de boalt, longevitate, forma fizick sirezisteng’ psihici. Ea v3 predispune la anumite bolt yivainudica alimentele pe care ar trebui sé le consumagi, precum gi modalitagile de mentinerea sinatatii Pana nu de mult legitura dintre grupa sanguin gi menginerea sinataii printr-o alimentaic adecvata a constituit o enigma stiingifica, ale cizei componente abia acum au inceput a fi descifrate Vornind de la rezultatele cercecarilor efectuate timp de 30 de ani de tatil siu, Dr. D'Adamo si-a petrecut ultimi stigind relasia dintre grupa sanguing, alimentatie si boala. Rodul acestei munci este u hid complet de mentinere a sinatiii, un plan individualizat adecvat fiecarei grupe sanguine in parte. in Hat Right 4 Your Type sunt specificate: *alimentele, mirodeniile, ceaiurile gi plantele care influenteaz’ benefic fiecare grup sanguins, contribuind la menginerea sanayii optime sia greucitii ideale; «© vitaminele sisuplimentele alimentare care trebuie consumate preponderent sicele care trebuie evitate ‘© medicamentele cu cea mai mare eficieny’ pentru fiecare tip sanguin; # daca stresul va afecteaz4 mai mult sistemul muscular sau sistemul nervos; ¢ daci vi relaxati mai bine prin gimnastica aerobic’ sau prin meditayies «© daci sialegeti plimbarea, inotul, tenisul sau golful in cadrul progeamului dvs. de exerciti fizices © cum svi feriti de uncle virusuri siinfecgii obignuite, cunoscand caracteristicile grupei dvs. sanguin © cum puteyilupta impotriva bolilor cu potenial letal dac’ stiti la ce vi predispune grupa sanguin: © cum si incetinigi procesul de imbitranire prin evitarea factorilor specifici care determin’ deteriorate rapidaa celulelor‘n cazul fiectrei grupe sanguine. in Eat Right 4 Your Type veti gisi un ghid de viay simplu gi clar, pe care oricine il poate urma vs uguringd, si cele mai simple modalitagi de determinare a grupei sanguine. Aveyi in fay o carte remarcabuli ceva schimba radical modul in care mancam gi traim. Dr. Peter J. D'Adamo este medic naturist, cercetitor si cadru universitar recunoscut. Cercetit sale vaste gi experimentele clinice asupra conexiunii dintre grupa sanguing si starea de sinitate sau bo! au dus la succese risunatoare in domeniul cétorva boli, printre care tratamentul cancerului mamur SIDA. A publicat numeroase articole in reviste medicale sieste membru in consiliul stingifical unor 1s companii de asigurari. Dr. D'Adamo, desemnat medicul anului in 1990 de etre Asociatia Amerieani Medicilor Naturigti si nominalizat ca cel mai bun clinfeian al lunii in februarie 1991, de c3tre public» Preventive Medicine Update, este fondator si director onorific al publicatiei The Journal of Natwrop Medicine. Are un cabinet de medicina de familie in Connecticut. Catherine Whitney este co-aute1 numeroase cari medicale cu mare succes la public.Alimentatia adecvata celor grupe sanguineDr. Peter J. D’Adamo Catherine Whitney4 GRUPE SANGUINE, 4 DIETE Alimentatia adecvata celor grupe sanguine Dieta individualizatt cu solutii de mentinere a sindtifii, de prelungire a viefii $i obfinere a greutifii idealeEat Right 4 Your Type, Peter D’Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-35510CIP 613 dc20 ISBN 0-399-14255-X Library of Congress Cataloging-in-Publication Data G. P. PUTNAM’S SONS Publishers since 1838 200 Madison Avenue New York, NY 10016 (Fitzgerald, Lance P.] Copyright © 1997 by Hoop-A-Joop, LLC Published by the arrangement with (Fitzgerald, Lance P.] G. P. Putnam’s Sons, (Fitzgerald, Lance P.] a division of Penguin Putnam Inc., New York Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea acestei carfi sau a unei parti din aceasta nu se poate face sub nici o forma fara permisiune. Alimentatia adecvata celor 4 grupe sanguine Peter D’Adamo cu Catherine Whitney Traducere din limba engleza Traducere: Dr. st. med. Brehar-Cioflec Dana Consultant stiintific probleme medicale si de nutritie umani - Dr. st. med. Garban-Daranyi Gabriela Consultant stiintific Biochimie - Prof. Univ. Dr. Garban Zeno Copyright © Editia in limba romana, 2001 S.C. California Fitness Romania S.R.L. Editura ROATA, Bucuresti, 2004 ISBN 973-7807-03-0fn memoria bunului meu prieten, JOHN J. MOSKO (1919-1992) ~Aceasté zi este numita ospatul lui Crispian: Cel care supravietuieste acestei zile si ajunge acasé in siguranfa, Va umbla pe varful picioarelor atunci cand aceasta zi este pomenita, Si se va insufleti la auzul numelui de Crispian.*Cuprins intropucere: MUNCAADOUA VIEJI xm PARTEAI: Identitatea grupei sanguine 1 unu: GRUPA SANGUINA: Adevéarata revolutie a évolutiei 3 Dol: CODUL SANGUIN: Amprenta grupei sanguine 16 TREI: GRUPA SANGUINA: Un ghid 33 PaRTEA AI-A: Planul grupelor sanguine 49 PATRU: PLANUL GRUPEI SANGUINE O 51 CINCI: PLANUL GRUPEI SANGUINE A 96 SASE: PLANUL GRUPEI SANGUINE B 144 SAPTE: PLANUL GRUPEI SANGUINE AB 186 rrr LLxm CUPRINS PARTEA AULA: Sanatatea grupei sanguine 227 OPT: NOUA: ZECE: EPILOG: POSTFATA: ANEXA A: ANEXA B: ANEXAC: ANEXA D: ANEXA E: ANEXAF: ANEXA G: ANEXA H: INDEX STRATEGI MEDICALE Conexiunea cu grupele sanguine 229 GRUPA SANGUINA: Puterea asupra bolii 245, GRUPA SANGUINA $I CANCERUL: Lupta pentru vindecare 302 O INCRESITURA A SCOARTEI TERESTRE 324 ‘UN PROGRES MEDICAL PENTRU SECOLE DE JOSEPH PIZZORNO, PRESEDINTE, UNIVERSITATEA BASTYR 328 TABELE CU GRUPELE SANGUINE 333 INTREBARI UZUALE 337 GLOSAR 352 NOTE ASUPRA ANTROPOLOGIEL GRUPEI SANGUINE 356 SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE 364 RESURSE: Cum sa obfineti ajutor 369 BIBLIOGRAFIE _ 372 CHESTIONAR: Participafi 1a revolutia grupelor sanguine 380 385INTRODUCERE Munca a doud vieti Am considerat c& nu exist pe fafa pamédntului doi oameni identici, nici doua persoane care sa aiba aceleasi amprente digitale, amprente ale buzelor sau amprente vocale. Nu exista doua fire de iarba sau doi fulgi de zapada Ia fel. Deoarece tofi oamenii sunt diferifi, m-am gandit c& nu este logic ca ei s& manénce aceleasi feluri de alimente. A devenit clar pentru mine ca, de vreme ce fiecare persoand este gaz- duit intr-un trup aparte, cu diferite pirfi forte, slabiciuni si nevoi nutrifionale, singura modalitate de a mentine sinitatea sau de a vindeca boala este ajustarea la nevoile specifice fiectrui pacient in parte. James D’Adamo, tatal meu GRUPA DUMNEAVOASTRA SANGUINA ESTE CHEIA CARE descuie usa spre misterele sinatatii, boli, longevitatii, vitalitatii fizice si puterii emotionale. Grupa sanguind determina susceptibili- tatea dumneavoastra la boali, alimentele pe care trebuie sd le méancati si modul in care trebuie si va antrenati. Ea reprezinté un factor in cadrul nivelurilor dumneavoastra energetice, al eficientei cu care ,,ardeti* caloriile, in réspunsul dumneavoastra emotional la stres ~ gi poate in insasi personalitatea dumneavoastra. Legatura intre grupa sanguin si alimentatie poate parea radicala dar nu este. Suntem constienti de multé vreme de lipsa_unei conexiuni in intelegerea acestui proces, care duce fie spre starea de bine, fie la imbolnavire. Trebuia sd existe un motiv pentru care apareau atatea paradoxuri in studiile nutritionale si in supravietuirea in urma bolilor. Trebuia, de asemenea, sd existe o explicatie a faptului cd unii oameni erau capabili si piard in greutate urmand ——————XIV INTRODUCERE anumite diete, in timp ce altii nu, cA unii oameni isi mentineau vitalitatea la varste fnaintate, in timp ce alii se deteriorau mental gi fizic. Analiza grupelor sanguine ne-a furnizat o modalitate de a explica aceste paradoxuri. $i cu cat explorim mai mult conexiunea, cu atat ea devine mai valida. Grupele sanguine sunt fundamentale precum insasi creatia. in logica suprema a naturii, grupele sanguine urmeaz4 un traseu neintrerupt de la cel mai timpuriu moment al creatiei umane pana in prezent. Ele sunt semnatura strimogilor nostri pe indestructibilul drum al istoriei. Acum am inceput sa descoperim cum s& folosim grupa sanguin ca amprenta celular care dezvaluie multe din misterele majore ce marcheazi demersul nostru de stabilire a sanatatii. Aceasta lucrare este o prelungire a recentelor descoperiri fundamentale cu privire la acidul dezoxiribonucleic (ADN) uman. Acceptiunea noastra despre grupele sanguine duce stiinta geneticii cu un pas jnainte, prin afir- marea fara echivoc a faptului cd fiecare fiinfé umana este absolut unic’, Nu exista stiluri de viata sau diete corecte sau gregite. Optiuni corecte sau gregite se pot face doar ‘$n baza codurilor noastre genetice individuale. Cum am descoperit veriga absent’ MUNCA MEA in domeniul analizei grupelor sanguine este desavar- sirea unei c&utari de o viata — nu numai a mea, dar si @ tatalui meu. Sunt un medic naturist de a doua generatie. Dr. James D’Adamo, tatZl meu, a absolvit un colegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957 si apoi a studiat in Europa 1a cateva dintre marile statiuni balneare. El a observat ca, degi multi pacienti evoluau favo- rabil sub regimuri strict vegetariene si hipolipidice, care sunt emblema ,,bucat&riei palneoclimaterice“, o parte dintre ei nu pareau s& faci progrese, iar unii evoluau chiar nefavorabil. Fiind un om sensibil si cu serioase abilitati de deductie si patrundere, tatal meu s-a gindit c trebuie sd existe un fel de marcaj pe care l-ar putea folosi pentru a stabili diferentele iatre necesitatile de alimentatie ale pacientilor sai. El s-a gandit c&, de vreme ce sangele era sursaee tee eceae eee eee gene area gene ae gggegeg geet a aa INTRODUCERE XV nutritional’ principala a organismului, poate cd unele caracteristici ale sangelui ar putea ajuta la identificarea acestor diferente. Tatil meu a inceput si-si testeze teoria prin determinarea gtupelor sanguine ale pacientilor sdi si observand reactiile individuale la diferite diete prescrise. De-a hungul anilor gi studiind nenumarati pacienti, a inceput sa se contureze un model. El a observat ca pacienfii care aveau grupa sanguind A pareau si evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care includeau cantitati generoase de carne, dar evoluau foarte bine cu proteine vegetale, cum ar fi soia si tofu. Produsele lactate tindeau s& determine producerea unor cantitati apreciabile des secretii mucoase in sinusurile si cdile respiratorii ale celor cu grupa sanguina A. Atunci cand erau sfatuiti si creascd nivelul activitatii si exercitiilor fizice, pacientii cu grupa sanguind A simteau oboseala si stare de riu, cand efectuau forme mai usoare de exercitii, cum ar fi yoga, ei se simteau vioi si plini de energie. Pe de alt& parte, pacientii cu grupa O se simteau mai bine cu diete hiperproteice si erau inviorati de activitati fizice intense, cum ar fi jogging si aerobic, Cu cAt tatil meu testa diferite grupe sanguine, cu at&t mai mare era convingerea sa cd fiecare dintre ei parcurgea un drum diferit spre insanatosire. Inspirat de zicala ,,Mancarea unui om este otrava altuia“, tat’l meu si-a structurat observatiile si recomandirile privitoare la dieta intr-o carte intitulata Alimentafia Unui Om. La publicarea cartii in 1980, eu eram in al treilea an de studii naturiste la Colegiul John Bastyr din Seattle. In aceastA perioada se observau reusite revolu- fionare in domeniul educatiei naturiste. Telul Colegiului Bastyr era nici mai mult, nici mai putin decét de a crea medicul alternativ complet, egal din punct de vedere intelectual gi stiintific cu un medic internist, dar cu pregitire naturist de specialitate. Pentru prima data, : tehnicile, procedeele si substantele naturiste puteau fi evaluate stiingific cu ajutorul tehnologiei moderne. Am asteptat 0 ocazie de a cerceta teoria tatalui meu cu privire la grupele sanguine. Doream s& ma asigur ca avea validitate stiintificd. Sansa mea s-a ivit in 1982, anul in care am absolvit, cand, in cadrul stagiului clinic, am inceput si studiez literatura medicala pentru a vedea daca puteam gisi vreo corelatie intre grupele sanguine ABO si predilectia pentru anumite boli, si daca una dintre acestea sustinea teoria tatilui meu cu privireXVI INTRODUCERE la alimentatie. Deoarece cartea tatélui meu se baza mai curand pe impresiile sale subiective asupra grupelor sanguine decit pe o metoda obiectiva de evaluare, nu eram sigur cA voi putea s gasesc © baza stiintifica pentru teoriile sale. Dar am rémas surprins de ce aveam sa aflu. Primul meu progres a constat in descoperirea faptului cd doua boli gastrice majore crau asociate cu grupa sanguind. Prima era ulcerul peptic, stare adesea corelaté. cu niveluri peste medie ale acidittii gastrice. Aceasta stare a fost raportaté mai frecvent la persoanele cu grupa sanguin’ O decat la cele cu alte grupe sanguine. ‘Am fost imediat intrigat, deoarece tatal meu observase ca pacientii cu grupa sanguin’ O evoluau favorabil cu diete proteice pe baza de produse de origine animal — alimente care necesita 0 cantitate mai mare de acid gastric pentru 0 digestie adecvata. ‘A doua corelatie a fost asocierea intre grupa sanguina A si cancerul gastric. Cancerul gastric a fost frecvent legat de nivelurile scazute ale secretiei acidului gastric, cum ar fi anemia pernicioas4, 0 alta tulburare depistata mai frecvent la indivizii cu grupa sanguina A. ‘Anemia pernicioasa este legata de deficitul de vitamin’ B-12, care necesité un anumit nivel al acidului gastric pentru a fi absorbita. Studiind aceste fapte mi-am dat seama c&, pe de o parte, persoa- nele cu grupa sanguind O aveau predispozitie la 0 boala asociaté cu © cantitate prea mare de acid gastric, in timp ce, pe de alti parte, persoanele cu grupa sanguina A aveau predispozitie la doua boli asociate cu cantitati prea reduse de acid gastric. Aceasta era veriga de legatura pe care 0 cdutasem. Exista in mod sigur 0 baz stiintifica pentru observafiile tatalui meu. $i astfel a inceput relafia mea durabilé. cu stiinta si antropologia grupelor sanguine. Cu timpul, am descoperit ca cercetarile inifiale ale tatalui meu asupra corelafiei intre grupa sanguina, alimentatie $i sanatate erau cu mult mai semnificative decat igi imaginase chiar el. Patru solutii simple pentru a dezlega misterele vietii AM CRESCUT intr-o familie in care predomina grupa sanguina A si, datorit& cercetrilor tatalui meu, consumam, in principal, alimente deINTRODUCERE xXva tip vegetarian constand din tofu, legume fierte in aburi si salate. Copil fiind, eram adesea stanjenit $i ma simfeam oarecum frustrat, deoarece nici unul dintre prietenii mei nu mancau alimente ciudate precum tofu. Dimpotriva, ei se angajau cu entuziasm intr-un alt tip de alimentatie, considerata ,,revolutionara“ si de mare succes in anii *50; alimentatia lor consta din hamburgeri, hot dogs, cartofi prajiti in grasime, acadele, inghefata si o multime de siropuri. $i asttizi m&nanc la fel ca atunci cand eram copil, si imi place la nebunie. fn fiecare zi mandnc alimentele dupa care tanjeste grupa sanguina A si este deosebit de satisfacator. in aceasta carte va voi relata despre relatia fundamentala dintre grupa sanguina a fiecarui individ in parte si optiunile de alimentatie si stil de viaté care ar putea sd va asigure o traire optima a vietii. Esenfa corelatiei cu grupa sanguina rezid4 in urmatoarele aspecte: ¢ Grupa sanguin — O, A, B sau AB — este o puternicd amprenta genetica care identifica la fel de sigur ca si ADN-ul. © Daca utilizati caracteristicile individuale ale grupei sanguine drept ghid pentru alimentafie si mod de viat’, veti fi mai sanatogi, veti atinge in mod natural greutatea corporala ideal si veti incetini procesul de imbatranire. © Grupa sanguina reprezintd o masura mai sigura a identitatii decat rasa, cultura sau factorul geografic. Ea este un marker genetic al identitatii, un ghid care araté cum putefi trai in cel mai sndtos mod. ¢-Cheia semnificatiei grupei sanguine poate fi gasita in povestea evolutici umane: grupa O este cea mai veche; grupa Aa evoluat in cursul societatii agrariene; grupa B a aparut pe cand oamenii migrau spre nord, in teritorii mai reci, mai aspre; grupa AB a fost o adaptare minutioasi, moderna, un rezultat al amestecurilor combinate ale grupurilor disparate. Aceastd istorie evolutiva se coreleazi cu necesititile nutritionale corespunzatoare fiecdrei grupe sanguine in prezent. Ce este acest factor remarcabil, grupa sanguina? Grupa sanguina este una dintre cele cateva variatii recunoscute medical, asemanatoare cu culoarea parului gi a ochilor. Multe dintreXvi— INTRODUCERE aceste variatii, cum ar fi tiparele amprentelor digitale si mai recenta analizi a ADN, sunt folosite pe scara larga de catre specialistii in medicina legala si criminalisticd, ca si de catre cei care cerceteaza cauzele si tratamentele bolilor. Grupa sanguina este, in toate privintele, la fel de semnificativa ca alte variatii. Din multe puncte de vedere, constituie un instrument de masura chiar mai util. Analiza grupei sanguine este un sistem logic. Informatia este simplu de insugit si ugor de aplicat. Am transmis acest sistem multor medici care imi spun c% obtin rezultate bune cu pacienfii care le urmeaza recomandirile. Astizi vi-l voi transmite dumneavoastra. invayand principiile analizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pentru dumneavoastra gi pentru membrii familiei. Puteti sd stabiliti cu precizie alimentele care va fac rau, care contribuie la cregterea greutatii corporale gi care duc la boli cronice. Mai devreme, mi-am dat seama ca analiza grupelor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variatiile individuale in caz de boald si in starea de sanatate. Data fiind cantitatea de date stiintifice disponibile, este surprinzator c& efectele grupelor sanguine asupra sandtatii noastre nu au primit atentia cuvenitéa. Dar acum sunt pregatit sa fac disponibila aceasta informatie — nu doar pentru colegii mei cercetdtori $i pentru membrii comunitatii medicale, ci si pentru dumneavoastra. La prima vedere, stiinta grupelor sanguine poate fi descurajanta, dar va asigur c& este la fel de simpla gi fundamental ca viata insasi. ‘VA voi povesti despre vechiul drum al evolutiei grupelor sanguine (la fel de consolidat ca povestea istoriei umane) si voi demitiza stiinja grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar si simplu pe care sa-l puteti urma. imi dau‘seama ca aceasta este, poate, o idee complet noua pentru dumneavoastré. Putini oameni se gandesc la implicatiile grupei lor sanguine, desi aceasta reprezinti o forta genetica puternica. S-ar putea s& fiti sovaitori in a va avanta intr-un astfel de teritoriu nefamiliar, chiar daci argumentele stiintifice par convingatoare. Va rog sa faceti doar trei lucruri: discutati cu medicul inainte de a incepe, aflati-va grupa sanguin’ daca nu o cunoasteti deja gi incercati dieta grupei sanguine timp de cel pufin dou’ saptaméni. Cei mai multi dintre pacientii mei sesizeazd unele rezultate in decursulOS INTRODUCERE xix acestei perioade de timp — energie. crescuta, scidere in greutate, o reducere a acuzelor digestive si o ameliorare a problemelor cronice cum ar fi astmul, cefaleea si pirozisul. Oferiti dietei grupei sanguine sansa de a va aduce beneficiile pe care le-am constatat la mai mult de patru mii de oameni care au urmat o asemenea diet. Convingeti-va singuri ca séngele nu numai c& asiguri organismului dumneavoastra elementele nutritive cele mai importante, dar se dovedeste acum a fi si un mijloc de pastrare a sanatatii dumneavoastra in viitor.PARTEA I IDENTITATEA GRUPEI SANGUINEGrupa sanguina: Adevarata revolutie a evolutiei SANGELE ESTE INSASI VIATA. ESTE FORTA PRIMORDIALA care alimenteazi puterea si misterul nasterii, ororile bolii, ale razboiului gi ale mortii violente. Civilizatii intregi au fost construite pe baza legiturilor de sange. Triburi, clanuri si monarhii depind de ele. Nu putem exista fara sange — la propriu sau la figurat. Sangele este magic. Sangele este mistic. Sangele este alchimic. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbol profund religios si cultural. Popoarele antice il amestecau gi il beau ca simbol al unitatii si loialit&tii. Din cele mai vechi timpuri, vanatorii efectuau ritualuri, pentru a linisti spiritele animalelor ucise, adaugand ca ofranda sin- gele animal si ménjindu-si fejele si trupurile cu acesta. Sangele mielului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei in Egipt astfel incat ingerul Mortii sa treaca peste ele. Se spune c& Moise ar fi tran- sformat apele Egiptului in sange in lupta sa pentru a-si elibera poporul. Sangele simbolic al lui Isus Cristos a fost, timp de aproape doua mii de ani, un punct central in majoritatea riturilor sacre ale crestinatatii. Sangele evoca o imagistica atat de bogata si sacra deoarece este in realitate at&t de extraordinar. Nu numai c& el asigura sistemele complexe de eliberare si aparare ce sunt necesare pentru insasi rrr4 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE existenta noastra, dar este si o piatra de temelie pentru umanitate o oglinda in care putem recunoaste slabele urme ale calatorici noastre. in ultimii patruzeci de ani am putut utiliza markeri biologici, cum ar fi grupele sanguine, pentru a intocmi o hart cu miscarile si grupirile stramosilor nostri. Afland modul cum acesti oameni din vechime s-au adaptat la provocarile ridicate de clima, germeni si hran&, aflate in continua schimbare, invatim despre noi insine. Modificarile climaterice si hrana disponibilé au produs noi grupe sanguine. Grupa sanguin’ este cordonul neintrerupt care ne leaga unii de alti. in ultima instanta, diferentele intre grupele sanguine reflecté capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitari din partea mediului extern. fn cea mai mare parte, aceste solicitéri au avut impact asupra sistemului digestiv si a celui imunitar: de exemplu, 0 singura bucati de came stricaté ar putea sd va fie fatald, o taietura sau o zgfrietura ar putea evolua spre o infectie letala. Totusi, rasa umana a supravietuit. Iar povestea acestei supravietuiri este indisolubil legata de sistemul nostru digestiv, precum si de cel imunitar. fn aceste doua zone se regésesc majoritatea diferentelor dintre grupele sanguine. Istoria umanit&tii ISTORIA umanititii este istoria supravietuirii, Mai exact, este povestea locurilor in care traiau oamenii si a ceea ce puteau méanca acolo. Este povestea hranei — a gasirii sia deplasarii necesare pentru descoperirea ei. Nu stim cu siguranta cand a inceput evolutia umané. Neanderthalienii, primii humanoizi pe care fi cunoastem, poate si se fi dezvoltat cu 500.000 de ani in urma. Ceea ce stim este c& preistoria umana a inceput in Africa, unde am evoluat de la fiinfele humanoide. Viata in timpurile stravechi era scurta, grea si brutala. Oamenii mureau intr-o mie de feluri - de infectii, paraziti, atacuri ale animalelor, fracturi osoase, nastere — si mureau tineri. Primii oameni trebuie si fi petrecut momente ingrozitoare asigurandu-si existen{a in acest mediu salbatic. Dintii lor erau scurti ESE eee eee eee eee eee eee elGRUPA SANGUINA 5 si neascutiti — nepotriviti pentru a ataca. Spre deosebire de majoritatea concurentilor lor in lantul trofic, ei nu posedau abilitati speciale in ceea ce priveste viteza, puterea sau agilitatea. Initial, calitatea principali a oamenilor a fost o viclenie inndscuta, care mai tarziu s-a dezvoltat spre gandirea rationala. Neanderthalienii probabil aveau -o alimentafie consténd din hran& cruda, respectiv din plante salbatice, larve si resturi descompuse ale victimelor animalelor de prada. Ei erau mai mult prada decat pradator, mai ales in privinta infectiilor si a calamitatii reprezentate de parazifi. (Multi dintre parazitii, viermii, capusele si microorganismele infectioase gisite in Africa nu stimuleaza sistemul imunitar pentru a produce anticorpi specifici, deoarece probabil primii oameni, avand grupa sanguind O, beneficiau deja de protectie prin anticorpii dobanditi la nastere.) Pe masur& ce rasa uman a migrat si a fost fortata sa-si adapteze alimentatia la conditiile in schimbare, noua alimentatie a provocat adaptari la nivelul tractului digestiv gi al sistemului imunitar, initial necesare pentru supravietuire, iar apoi pentru fortificare, in fiecare nou habitat. Aceste modificari sunt reflectate in dezvoltarea grupelor sanguine, care par sa fi survenit in momente critice ale dezvoltarii umane: 1. Ascensiunea oamenilor in varful lanfului trofic (evolutia grupei O spre expresia sa deplina). 2. Schimbarea stilului de viata de la cel de vanator-culegator la unul agrarian, mai domestic (aparitia grupei A). 3. Fuziunea si migrarea raselor din Africa de bastina spre Europa, Asia gi cele douj Americi (dezvoltarea grupei B). 4. Procesul contemporan de amestec al grupurilor disparate (aparitia grupei AB). Fiecare grupa sanguina contine mesajul genetic al alimentatiei si comportamentelor strimosilor nostri si, desi ne gisim la o mare distanja de istoria timpurie, multe dintre caracteristicile lor incd ne afecteazi. Cunoasterea acestor predispozitii ne ajuté si intelegem logica alimentatiei corespunzatoare grupelor sanguine.6 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Revolutia Grupa sanguink e708 octinene AO Prima aparifie agricolé: — ~ — Primul amestec om de Epicaes praseoprte MEBIE,alsaietior setoog) Gaines: wim Apardesebd "agret — Somacido USDA Setar CM Ate, rutin stngue Als “"ygye sunk A bumocsi Fat, qipepe_stocrans ur itiewea Bp mide et Tne ‘cefreral © mirede | puprasgune oS ort “aoc ‘Asia Bwops propa edivish_ Bin Europa mngue AB 1 L T T T T T T T Tonic 40.0001 200001 40.000. 10.000. 3.5001C- SD 10,.0001C 3:5001C 600dC_— 900.4 Coordonata temporal a corelafiei grupi sanguini-antropologie. Incepand din cele oereschi timpuri, diagrama pune in lumina diferite aspecte ale dezvoltir umane yee cu aparifia grupelor sanguine. Este interesant ci schimbrile revolt fionare ale grupelor ‘sanguine prezinti o incadrare cronologica aproape biblicd. in timpurile cand tofi oamenii aveau grupa sanguin’ O (perioada cea ma! ‘indelungat’) aera un spafiu restrans $i consumau acelasi tip de hran8, nu era necesary nici 0 cep abare ulterioara. Totusi, 0 data cu cresterea populatiei si cu migrafiile consecu. « tive, variagias-a accelerat. Unnétoarele grupe ‘sanguine, A si B, nu dateaza de mai Gi de 15.000 pana Ia 25.000 de ani, iar grupa AB este cu mult mai recenta. 0“ semnificd vechimea APARITIA stramosilor nostri de Cré-Magnon in jurul anului 40.000 jnainte de Cristos, a propulsat specia umana in varful lantului trofic, facdndu-i pe acestia cei mai periculosi pradatori de pe pamant. Ei au fnceput si vaneze in haite organizate. fn scurt timp, ei au fost capabili s& faureasca arme gi sa foloseascd unelte. Aceste avansuri majore le-au conferit putere si superioritate dincolo de capacitatile lor fizice naturale. ‘Vanitori iscusiti si de temut, in curaind, oamenii de Cré-Magnon nu au mai avut multe motive si se teama de nici unul dintre rivalii Jor naturali. fn lipsa altor pradatori naturali in afara de ei ingisi, a avut loc o explozie a populatici. Proteinele — carnea — reprezentau sursa lor de energie si acesta a fost momentul in care atributele digestive ale grupei sanguine O au atins expresia cea mai deplina. Oamenii se simteau mai bine consumand carne si le-a fost necesara o perioadd remarcabil de scurta ca si extermine vanatul mare din zona lor de vanatoare. Numérul de oameni care trebuiau briniti era din ce in ce mai mare, astfel incat competifia pentru carne Pee eee eee eee eee eee eee eee claGRUPA SANGUINA 7 De la baza lor din patria ancestrala din Africa, primii van&tori-culegitori cu grupa sanguin O riticeau pe tot intinsul Afticii si pitrundeau in Europa $i in Asia in citutare de noi surse de vanat, Cand au intalnit condifii de mediu in schimbare, ei au inceput si dezvolte caracteristici rasiale modeme. a devenit acerba. Vanatorii au inceput sa se lupte si si-i ucida pe cei care incdlcau ceea ce ei sustineau ca erau in exclusivitate teritoriile lor de vanatoare. Ca intotdeauna, fiinfele umane gi-au gasit cel mai mare dusman in ei insisi. Zonele bune de vanatoare au devenit rare. A inceput migratia rasei umane. In jurul anului 30.000 inainte de ‘Cristos, bande de vanatori c&latoreau din ce in ce mai departe in cautarea cdrnii. Atunci cand o schimbare a vanturilor a secat ceea ce fusese un teren fertil de vana- toare in Sahara si cand zonele nordice anterior inghetate au inceput s& se incalzeasca, ei au inceput sa paraseasca Africa, indreptandu-se spre Europa si Asia. Aceast& miscare a insdméntat planeta cu populatia sa de baza, care avea grupa sanguina O, grupa sanguin’ predominant chiar si in ziua de astazi. in jurul anului 20.000 inainte de Cristos, oamenii de Cré-Magnon se mutaserd in totalitate in Europa si Asia, decimand turmele nume- roase de vanat in asemenea masura incat era necesara giasirea altor alimente. Cercetind fiecare noua zona in cdutarea oricérui lucru comestibil, este probabil ci oamenii carnivori au devenit rapid omnivori, cu o alimentatie mixt4 de boabe, viermi, nuci, radacini si animale mici. Populatiile au inflorit de-a lungul coastelor lacurilor si8 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE raurilor planetei, unde pestii si alte surse de hrana se gaseau din abundenti. in jurul anului 10.000 inainte de Cristos, oamenii ocupau in intregime principalele zone de uscat ale planetei, cu exceptia Antarcticii. Miscarea primilor oameni spre climate mai aspre a creat pielea de culoare mai deschisa, structuri osoase mai putin masive si par mai drept. Natura, de-a lungul timpului, i-a reaclimatizat la regiunile terestre unde locuiau. O dati cu deplasarea oamenilor spre nord s-a dezvoltat pielea de culoare deschisa, mai rezistenté impotriva degeraturilor decat pielea de culoare inchisa. Pielea de culoare mai deschis’ era, de asemenea, mai apta de a metaboliza vitamina D, fntr-un finut cu zile mai scurte gi nopti mai lungi. Uneori, oamenii de Cré-Magnon se epuizau total; succesul le devenea un blestem. Suprapopularea a dus curand la epuizarea teri- toriilor de vanatoare. Ceea ce paruse odata un depozit fara sfarsit de vanat s-a redus drastic. Aceasta a dus la o concurenta crescuta pentru carnea ramas’. Concurenta a dus la razboi, iar razboiul a dus la migratii ulterioare. »A“ semnificd agrarian GRUPA SANGUINA A a aparut undeva in Asia sau fn Orientul Mijlociu intre 25.000 si 15.000 inainte de Cristos, ca raspuns la noile conditii de mediu. A aparut la apogeul perioadei Neoliticului, sau a Noii Epoci de Piatra, care a urmat dupa Vechea Epoca de Piatra, sau perioada Paleoliticului, a vanatorilor Cré-Magnon. Agricultura gi domesticirea animalelor erau caracteristicile culturii acestei perioade. Cultivarea cerealelor si cresterea vitelor a schimbat totul. Capabili pentru intaia oard si-si anticipeze existenta imediata gi s& se intretina pe sine, oamenii au intemeiat comunitati stabile gi structuri de viati permanente. Acest stil de viata radical diferit, 0 modificare majora a hranei si a mediului inconjurator, a determinat o mutatie cu totul nod la nivelul tubului digestiv si al sistemului imunitar ale coamenilor neolitici — 0 mutatie care le-a permis sa tolereze gi 8 asimileze mai bine cerealele cultivate si alte produse agricole. A aparut grupa sanguina A. Stabilirea in comunitati permanente dé fermieri prezenta noi provociri de dezvoltare. Aptitudinile necesare nentru a vana in comun au facut acum loc unui nou tip de societate cooperatista.GRUPA SANGUINA 9 Pentru prima data, indeménarea specifica a unui individ de a face un anumit lucru depindea de indeménarea altor indivizi pentru a infaptui un alt- lucru, diferit. De exemplu, morarul depindea de fermier, care i aducea recolta sa, fermierul depindea de morar ca si ii macine granele. Hrana nu mai era perceputa doar ca sursé imediata de alimentatie sau uneori ca obiect. Campurile trebuiau drenate si cultivate anticipandu-se o recompensa ulterioaré. Planificarea si munca in colaborare cu altii au devenit lege. Din punct de vedere psihologic, acestea sunt caracteristici la care cei cu grupa sanguind A exceleaza — probabil o alta adaptare la mediu. Gena pentru grupa sanguina A a inceput sa se dezvolte in societatile agrariene timpurii. Mutatia genetic’ ce a produs grupa sanguin’ A din grupa sanguina O s-a produs rapid — att de rapid incdt rata mutatiei era comparabila (chiar de patru ori mai mare) cu cea a Drosophilei, musculita de ofet, detinitoarea recordului in domeniul ratei mutatiilor. Care ar fi putut fi motivul pentru aceasta extraordinara rati a mutatiilor umane de la grupa sanguina O la grupa A? Motivul era supravietuirea. Supravietuirea celui mai puternic intr-o societate aglomeratd. Deoarece grupa sanguin A a dovedit o rezistenta mai mare la infectiile obignuite in zonele cu densitate mare a populatici, societatile urbane, industrializate au devenit rapid de grupa sanguina A. Chiar astazi, supravietuitorii ciumei, holerei si variolei prezinté o predominanta a grupei sanguine A fata de grupa O. fn final, gena pentru grupa sanguind A s-a raspandit dincolo de Asia si Orientul Mijlociu, pana in Europa de Vest, dus de indo- europeni, care au patruns adanc in teritoriile populatiilor pre- neolitice. Hoardele de indo-europeni au aparut initial in sudul Rusiei centrale, intre 3.500 si 2.000 inainte de Cristos, si au inaintat spre sud pana in varful Asiei de sud-vest, dand nastere populatiilor si popoarelor din Iran si Afganistan. Dezvoltandu-se continu, ei au inaintat mai departe spre vest, in Europa. Invazia indo-europenilor a constituit in fapt originara revolutionare a alimentatiei. Invazia a introdus noi obiceiuri alimentare cu repercusiuni asupra sistemului imunitar gi tractului digestiv mai putin complex al vanatorilor- culegatori timpurii, iar aceste modificari au fost atat de profunde incat au provocat stresul necesar raspandirii genei grupei sanguine A. Cu timpul, sistemy! digestiv al vanatorilor-culegatori si-a pierdut capacitatea de a prelucra hrana carnivora pre-agricola.