on line clasa Fundamentele Psihologiei Anul I PIPP 2022-2023 cu codul anzcsbb .

In atentia studentilor din anul I PIPP / disciplina Fundamentele Psihologiei

Facultatea de Litere/Departamentul de comunicare, jurnalism și ştiinţe ale educaţiei
23 .12.2022
Buna ziua tuturor !

Conf. univ. dr. NOVAC CORNELIU va prezint TEMA ,

planificata pentru ziua de astazi:
Cunoasterea profilului psihologic personal ca obiectiv prioritar al
cunoașterii psihologice și înțelegerii comportamentului

Conținut tematic

1. Necesitatea cunoasterii profilului psihologic personal ca obiectiv

prioritar al cunoașterii psihologice și înțelegerii comportamentului

Personalitatea este o totalitate de insusiri bioconstitutionale, neurofiziologice,

psihologice, sociale si axiologice ( de valoare ) ce se structureaza de-a lungul ontogenezei.
Aceasta structurare, ce are ca efect dezvoltarea / modelarea personalitatii copilului, presupune
o continua interacţiune susţinută a factorilor genetici cu factorii de mediu, trebuie sa fie înţeles
de catre profesor, care isi proiecteaza activitatea pe o temeinica cunoastere a profilul psihologic al
copiilor si adolescentilor. Cunoasterea profilul psihologic al copiilor si adolescentilor presupune o
activitate complexã, care constã în culegerea datelor despre acestia, din diverse medii (familie,
scoalã, grupuri de prieteni etc.), precum si utilizarea unor metode specifice de investigare a
personalitãtii lor.
Aceastã activitate constituie o conditie fundamentalã a organizãrii si desfãsurãrii
eficiente a procesului de educatie.
- profesorul trebuie sa dispuna, in primul rand , de o serie de atitudini adecvate ( aceptarea
neconditionata,congruenta, empatia, colaborarea ) şi abităţi psihologice specifice de consiliere (
ascultarea activa, spirit de observatie, mod de adresare a intrebarilor, oferirea de feed-back,
parafrazarea, reflectarea, sumarizarea
- profesorul trebuie sa -si formeze abilitatea de autoevaluare a personalităţii sale, si
implicit a propriului stil personal de conduita, respectiv, sa-si cunoasca modul sau de fi, sa cunoasca
profilul personalitatii sale ( sa se autocunoasca ).
- activitatea de educație trebuie sa conduca la promovarea sănătăţii şi a stării de bine a copiilor
si adolescentilor , respectiv la funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, mental, emoţional,
social şi spiritual;
- activitatea de educație trebuie sa conduca la dezvoltarea personala a copiilor si
adolescentilor: cunoaştere de sine, imagine de sine, capacitatea de decizie responsabilă, relaţionare

1
interpersonală armonioasă, controlul stresului, tehnici de învăţare eficiente, atitudini creative, opţiuni
vocaţionale realiste
- activitatea de educație are si un scop de prevenţie a dispoziţiei afective negative, a
neîncrederii în sine, a comportamentelor de risc, a conflictelor interpersonale, a dificultăţilor de învăţare,
a dezadaptării sociale, a disfuncţiilor psihosomatice, a situaţiilor de criză .
Cunoasterea structurii si dinamicii personalitatii copiilor si adolescentilor ofera profesorul
posibilitatea de a se asigura că poate utiliza tehnici şi abordări specifice stilurilor personale de
conduita ale acestora si realiza o relaţie de calitate cu ei.

2. Structura temperamentala a personalităţii

Dezvoltarea personalitatii copiilor si adolescentilor se realizeaza pe parcursul

ontogenezei, constand intr-o continua modelare a personalităţii, prin interacţiunea factorilor
genetici cu factorii de mediu .In aceasta continua devenire, personalitatea fiecarui copil si
adolescent se individualizeaza, datorita, pe de-o parte, ponderilor diferite pe care le au zonele
de funcţionare a personalităţii umane( cognitiv, emoţional, comportamental şi biologic ), in cazul
fiecarui copil si adolescent, iar pe de alta parte, datorita interactiunii specifice a acestor zone
psihice cu suportul constitutional, in functie de solicitarile particulare ale imprejurarilor de
viata.
Diferenţele interindividuale se manifestă încă de la o vârstă fragedă. Se pot identifica
două categorii de influenţe în diferenţierea interindividuală :
- influenţe care ţin de informatia genetica, care se manifesta in plan psihic
ca trasaturi temperamentale si aptitudinale, în mare parte înnăscute;
- influenţe ce ţin de variabilele din mediu.

Trasaturile temperamentale au o bază genetică, ce modulează gradul de activism,

energie, emoţionalitate, reactivitate şi sociabilitate al fiecarei persoane. Aceste trăsături pot
rămâne relativ stabile de-a lungul vieţii, dar pot fi şi puternic influenţate de factorii de mediu.
Dintre ele se pot aminti :
- nivelul de activism şi energie psihomotrica;
- gradul de stabilitate / instabilitate a energiei psihice;
- reactivitate emoţională;
- adaptabilitatea la schimbare;
- rezonanta sau ecoul pe care îl au in plan psihic diferite evenimente traite;
- orientare spre lume sau spre sine.

Revine cadrului didactic sarcina profesionala de a pune toate aceste date si interactiuni in
ecuatia dezvoltarii / modelarii personalitatii copilului..

2
 3. Tipologia temperamentala, clasică
Tipologia temperamentala, clasica a fost stabilita inca din Antichitate de vestitii
medici Hipocrate si Galen, fiind operationala si in zilele noastre.
Tipurile clasice de temperamente se caracterizează printr-o serie de trăsături particulare după
cum urmează:
Colericul se caracterizează prin: emotivitate, irascibilitate, oscilaţie între entuziasm şi
decepţie, tendinţă de exagerare în tot ceea ce face, expresivitate, gânduri şi emoţii succedate cu
repeziciune; Colericul este nestăpânit (oscilând între entuziasm şi decepţie), nerăbdător şi înclinat spre
exagerare. Ca şi sangvinicul, colericul este extrovertit, foarte comunicativ şi orientat spre prezent şi viitor.
Sangvinicul se caracterizează prin: ritmicitate, echilibru, bună dispoziţie, adaptare uşoară şi
economicoasă, nestatornicie; Sanguinicul este şi el mai rapid, dar echilibrat şi stăpân pe sine, capabil de
adaptare rapidă. Extrema mobilitate a sanguinicului poate favoriza o atitudine superficială faţă de
propriile acţiuni şi relaţii.
Flegmaticul se caracterizează prin: imperturbabilitate, inexpresivitate, calmitate, lentoare,
comunicativitate redusă, adaptabilitate grea; poate obţine performanţe deosebite în muncile de lungă
durată; Flegmaticul este lent, neobişnuit de calm, perseverent şi meticulos în munca de lungă durată,
stabil din punct de vedere emoţional. Datorită tempoului foarte lent poate avea o adaptabilitate redusă. Ca
şi melancolicii, flegmaticii sunt introvertiţi, puţin comunicativi şi orientaţi spre trecut.
Melancolicul se caracterizează prin: lentoare, inexpresivitate, emotivitate, sensibilitate, viaţă
interioară agitată (datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a unei încrederi reduse în forţele
proprii). ) Melancolicul este deficitar din punct de vedere energetic. Tonusul scăzut stă la baza
instabilităţii sale emoţionale şi a tendinţei de a deveni depresiv în condiţiile unor solicitări crescute. Deşi
poate avea dificultăţi în adaptarea lui socială, sensibilitatea deosebită a melancolicului poate avea
influenţe pozitive asupra creativităţii sale.

4. Tipologia temperamental - caracterologica a şcolii franco-

olandeze
Tipologia temperamental - caracterologica a şcolii franco-olandeze este precizată de
psihologii olandezi G. Heymans şi E. D. Wiersma si psihologii francezi René Le Senne şi
Gaston Berger

Psihologii olandezi G. Heymans şi E. D. Wiersma propun o tipologie caracterologica

/comportamentata mult mai nuanţată care va fi reluată şi precizată de psihologii francezi René Le Senne
şi Gaston Berger. Psihologul francez Gaston Berger a valorificat cele mai întemeiate teze ale teoriei şi
practicii psihologice olandeze reprezentate de Heymans şi Wiersma şi continuate de şcoala
caracterologică franceză prin Le Senne, R. Mucchielli, A. Le Gall, P. Grieger ş.a.
Plecând de la ideea că varietatea psihologica este infinită, G. Berger susţine necesitatea
cunoaşterii aspectelor esenţiale ale individualităţii umane, ca bază a desfăşurării fireşti a oricărei activităţi
din contextul social. Pentru a înţelege unitatea şi originalitatea omului „trebuie să cauţi să-l clasifici,
pentru a-i determina tipul psihologic”, respectiv, sa-l incluzi intr-o anumita categorie tipologica (Berger,
1997, p. 92). În acest sens, cercetările psihologului francez s-au concretizat în realizarea unei metode

3
practice de cunoaştere a dimensiunilor fundamentale, caracteristice personalităţii umane prin intermediul
chestionarului.
Chestionarul temperamentalo-caracterologic elaborat de G. Berger cuprinde 90 de itemi,
structuraţi câte zece, pentru fiecare din cei nouă factori sau dimensiuni fundamentale ale personalităţii (v.
Activitatea de Seminar ) , din care sunt derivate cele opt tipuri tempertamental / caracteriale .
Pentru stabilirea celor opt tipuri tempertamental / caracteriale psihologul francez Gaston
Berger ia in consideratie:
- trei factori psihologici fundamentali: emotivitatea, activitatea şi rezonanta ( ecoul
/persistenta /răsunetul ) trairilor in plan psihic:
- sase factori psihologici complementari : lărgimea câmpului conştiinţei, polaritatea Marte-
Venus, aviditatea, interesele senzoriale, afectivitatea şi pasiunea intelectuală.

Prezentarea celor trei factori psihici fundamentali ai lui Gaston Berger

1. Emotivitatea exprimă reacţiile afective ale persoanelor în faţa diferitelor evenimente. Emotivii
(E) au tendinţa de a se tulbura puternic chiar şi pentru lucruri mărunte. Dimpotrivă, non-emotivii (nE) sunt
aceia care se emoţionează greu şi ale căror emoţii nu sunt prea violente.
2. Activitatea desemnează dispoziţia spre acţiune a unei persoane. Persoanele active (A) au o
continuă dispoziţie spre acţiune, nu pot sta locului. Cele non-active (nA) acţionează parcă împotriva
voinţei lor, cu efort şi plângându-se continuu.
3. Rezonanta / persistenta in plan psihic, se referă la ecoul pe care îl au asupra noastră diferite
evenimente, impresii. Acele persoane la care evenimentele, chiar neînsemnate, au un puternic ecou
sunt numite persoane secundare (S). Persoanele la care ecoul evenimentelor este mic sunt numite
persoane primare (P). Secundarii sunt persoane mai profunde, organizaţi, planificaţi, dar care
reacţionează greu, cu întârziere la o solicitare. Sunt persoane legate mai mult de trecut. Persoanele
primare sunt preocupate îndeosebi de prezent, reacţionează prompt la o solicitare, au reacţii vii, dar
superficiale.
In sinteza, aceste caracteristici psihologice sunt redate in tabelul de mai jos :
90  50  10
1) Emotovotatea
(E): Emotivul are tendinţa de a se tulbura puternic (nE): Non-emotivul se emoţionează greu şi emoţiile
chiar şi pentru lucruri mărunte. lui nu sunt prea violente.
2) Activitatea
(A): Persoană activă, are o continuă dispoziţie spre (nA): Acţionează parcă împotriva voinţei lui, cu
acţiune, nu poate sta locului. efort şi plângându-se continuu.
3) Rezonanta /ecoul /persistenta in plan psihic amomentelor traite
(S): Persoană secundară, asupra sa evenimentele, (P): Persoană primară, ecoul evenimentelor este
chiar neînsemnate, au un puternic ecou. Profund, mic. Preocupat îndeosebi de prezent, reacţionează
organizat, planificat, reacţionează greu, cu întârziere prompt al o solicitare. Are reacţii vii, dar
la o solicitare, este legat mai mult de trecut. superficiale.

Din combinarea acestor trei factori, cu valorile lor extreme (in sensul ca, statistic /teoretic , se iau
in calcul doar doua valori: prezenta sau absenta intensitatii energiei psihice a factorului respectiv ;
exemplu: emotiv sau non-emotiv; activ sau non-activ, desi in realitatea psihologica gradientul valorilor

4
energiei psiho-comportamentale este mult mai nuantat ), rezultă opt tipuri (categorii ) de
tempertamente/ caractere: pasionaţii (emotivi, activi, secundari), colericii (emotivi, activi, primari),
sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari), nervoşii (emotivi, non-activi, primari), flegmaticii (non-
emotivi, activi, secundari), sangvinicii (non-emotivi, activi, primari), apaticii (non-emotivi, non-activi,
secundari) şi amorfii (non-emotivi, non-activi, primari)- ( vezi Tabelul de mai jos ):
TABELUL celor opt tipuri de tempertamente, formula temperamentala corespunzatoare si
trasaturile psihice caracteristice (dupa G. Berger )

Tipul Formula Personalităţi

temperamental temperamentala Trăsături temperamentale caracteristice reprezentative

1. Pasionat E.A.S. Activitate subordonată unui scop ambiţios, Napoleon I,

dominator, unic; împart oamenii în amici sau Michelangel
adversari, sunt severi dar amabili, sociabili, îşi o, Bethoven
stăpânesc violenţa sentimentelor; au putere de
muncă, rezistă la obstacole, sunt rapizi în execuţie;
iau în serios valori ca familia sau patria; valoarea
dominantă: opera de realizat.
2.Coleric E.A.P. Activitate intensă, variată; au tendinţă la V. Hugo,
exteriorizare, plini de viaţă, optimişti, deseori fără Mirabeau,
măsură şi gust, revoluţionari, generoşi, cordiali; Danton
antrenează şi pe alţii în activitate; valoarea
dominantă: acţiunea.
3. Sentimental E.nA.S. Ambiţioşi care rămân în faza inspiraţiei, meditativi, J.-J.
interiorizaţi, nemulţumiţi, timizi, scrupuloşi, Rousseau,
nesociabili, stângaci, individualişti; emotivitatea lor Kirkegaard,
este puternică, impresiile slabe îi zguduie psihic; îşi M. Eminescu
analizează îndelung trecutul pe care ar vrea să-l
schimbe; au sentimentul naturii puternic dezvoltat, îşi
găsesc liniştea în natură; valoarea dominantă:
intimitatea.
4. Nervos E.nA.P. Dispoziţie variabilă, muncesc neregulat şi numai în Baudelaire,
domeniul care le place; au nevoie de emoţii E.A. Poe,
puternice, sunt vanitoşi, vor să uimească dar au Chopin
nevoie de stimulenţi pentru a depăşi inactivitatea; nu
sunt constanţi afectiv, recurg uşor la minciună sau
ficţiune, au înclinaţie pentru bizar, macabru; valoarea
dominantă: distracţia.
5. Flegmatic NE.A.S. Impasibili, tenaci, civism profund, oameni ai I. Kant,
deprinderilor, respectă legile, principiile, sunt G.
punctuali, obiectivi, ponderaţi; le plac sistemele Washington,
abstracte, au simţul umorului dezvoltat; sunt egoişti H. Bergson,
dar cu respect pentru ceilalţi; sunt oamenii B. Franklin
automatismelor, au dispoziţii afective constante, sunt
calmi, gravi; valoarea dominantă: legea.

5
6. Sangvinic NE.A.P. Iubesc societatea, politicoşi, spirituali, ironici, Montesquieu,
sceptici, au iniţiative şi mare supleţe în spirit; sunt A. France,
oportunişti, au spirit practic; nu respectă marile A. Huxley
sisteme, sunt greu de tulburat, simt nevoia să domine;
valoarea dominantă: succesul.
7. Apatic nE.nA.S. Închişi, plini de secrete, au imaginaţa bogată; Ludovic al
sumbrii, taciturni, râd rar, persistenţi în duşmănii, XVI-lea
indiferenţi la viaţa socială dar cinstiţi; iubesc liniştea,
singurătatea, sunt robi ai obişnuinţelor, foarte puţin
emotivi; valoarea dominantă: liniştea.
8. Amorf nE.nA.P. Sunt lipsiţi de energie, fără iniţiative dar concilianţi, La Fontaine,
toleranţi prin indiferenţă, adesea încăpăţânaţi, Ludovic al
neglijenţi, înclinaţi spre lenevie, nepunctuali, XV-lea
indiferenţi în raport cu trecutul şi viitorul; au
aptitudini pentru muzică şi teatru; valoarea
dominantă: plăcerea.

Interpretarea celor şase factori complementari ai personalității, după

Gaston Berger
Pentru a clasifica mai bine infinita varietate a caracterelor şi a personalităţilor, Gaston Berger
introduce în studiul acestei variabilitati, prin intermediul chestionarului, şase noi factori: lărgimea
câmpului conştiinţei, polaritatea Marte-Venus, aviditatea, interesele senzoriale, tandreţea şi pasiunea
intelectuală (alaturi de primii trei factori fundamentali: emotivitatea, activitatea şi răsunetul, mai sus
prezentati).
Aceşti factori pot fi identificaţi prin iniţiala lor în tabelul de mai jos, precum si in cel de analiză a
rezultatelor, obtinute prin prelucrarea datelor Chestionarului
90  50  10

4 ) Largimea campului de constiinta

(L): Individ visător, intuitiv; chiar atunci când un (nL): Individ precis, analitic, mereu tensionat,
eveniment important îl priveşte, există întotdeauna "absorbit" de fiecare idee care îl interesează.
un halou în jurul a ceea ce îl preocupă.
5) Polaritatea
(M): Tipul Marte, se impune îi place să arate că se (V): Tipul Venus, îi place dăruirea de sine şi
impune. Arma sa: agresivitatea sau constrângerea. abnegaţia. Arma sa: farmecul şi seducţia. Născut
Caută lupta, competiţia, încăierarea. Nu face conciliator, sesizează cu promptitudine ceea ce,
concesii. Accentuează opoziţiile. într-o conduită sau un discurs, poate fi ocazia unei
apropieri şi a unui acord.
6) Aviditatea
(Av): Nevoie de a absorbi lumea exterioară şi de a o (nAv): Atitudine neglijentă. Indiferenţă faţă de
transforma în propria-i substanţă. Dorinţă puternică valorile burgheze de posesiune şi respectabilitate.
de a căpăta şi de a conserva, atât în domeniul Plăcerea de a da, generozitate.

6
material cât şi intelectual. Dorinţă de posedare a
lucrurilor sau a fiinţelor.
7) Interesele senzoriale
(Is): Individ pentru care senzaţiile, detaşate de (nIs): Individ pentru care senzaţiile nu fac decât să
utilitatea lor biologică, sunt un ghid pentru viaţă, aducă o informaţie. Pentru el, culoarea roşie a unui
prin plăcerea pe care o procură. Dăruire de sine în fruct nu este decât semnul coacerii şi al valorii lui
impresii, consimte neprevăzutul, se abandonează nutritive. Acest zgomot murmurat al apei, care l-ar
clipei. încânta pe un poet, nu reprezintă pentru el decât
semnul că-şi poate potoli setea sau face o baie.
8) Afectivitatea
(T): Mare afectivitate, în dragoste ca şi în prietenie. (nT): Indiferenţă afectivă faţă de ceilalţi. Puţin
Atracţie pentru persoanele de calălalt sex, chiar în sensibil la atracţia sexului opus. Iubeşte inconstant.
afara oricărei senzualităţi. Caută unirea sufletelor,
emoţia comună a două sensibilităţi, simpatia.
9) Pasiunea intelectuală
(Pi): Individ dominat de dorinţa de a şti şi mai ales (nPi): Dispreţuieşte ideile pure. Preferă eficacitatea
de a înţelege. Îi place să explice. Faptele nu concretă.
reprezintă, pentru el, un material care se adună, ci
probleme de rezolvat. Preferă mai degrabă să
gândească un eveniment decât să îl trăiască.

 Activitate de seminar - 23 .12.2022

TEMA ,Cunoasterea profilului psihologic personal ca obiectiv
prioritar al cunoașterii psihologice și înțelegerii comportamentului

Activități de învățare pentru fixarea și consolidarea celor

prezentate:
Activitatea 1. Studiați PLANul TEMATIC și Biblografia conexă:

Plan tematic

1. Necesitatea cunoasterii profilului psihologic personal ca obiectiv

prioritar al cunoașterii psihologice și înțelegerii comportamentului

2. Structura temperamentala a personalităţii

3. Tipologia temperamentala, clasica

7
 4. Tipologia temperamental - caracterologica modernă a şcolii franco-
olandeze

Bibliografie :

1. Novac, C., (2021). Fundamentele Psihologiei, Note de curs .

http://www. Google class-room. 2021 / 2022.
2. Berger,G. (1997) Tratat practic de cunoaştere a omului. Bucureşti:
Editura Ştiinţifică
3. Golu, M (1993). Dinamica personalităţii. Bucureşti: Editura Geneze
4. Popescu-Neveanu, P. (1978) Dicţionar de psihologie. Bucureşti:
Editura Albatros
5. Zlate, M.(1999). Eul şi personalitatea. Bucureşti: Editura Trei

Activitatea 2. Identificaţi şi definiţi principalele concepte şi sintagme

cheie din Tema 11

Conceptele < cheie > : la gasiti in text marcate cu galben

Sarcini didactice:

Sarcina 1. Parcurgeți Suportul de curs și răspundeţi la întrebările

următoare:

- De ce este necesara cunoasterea de catre profesor a profilul psihologic al

copiilor si adolescentilor ?
- În ce constă Structura temperamentala a personalităţii ?
- Prezentați tipologia temperamentala, clasică.
- Care sunt cei trei factori psihologici fundamentali, din perspectiva cercetarilor
psihologului francez G. Berger ?
- Care sunt cei sase factori psihologici complementari , din perspectiva
cercetarilor psihologului francez G. Berger ?
- Cum putem stabili tipul psihologic temperamental din perspectiva moderna
a şcolii psihologice franco-olandeze ?
- Cum putem stabili formula temperamentala a personalitatii din perspectiva
cercetarilor psihologului francez G. Berger ?

8
- Cum putem trasa profilul caracterologic al personalitatii din perspectiva
cercetarilor psihologului francez G. Berger ?

Sarcina 2.  Problema de analizat şi discutat / argumentat:

Realizati o analiza comparativă între Tipologia temperamentală,

clasică ( stabilita inca din Antichitate de vestitii medici Hipocrate si Galen )
si Tipologia temperamental – caracterologica moderna a şcolii franco-
olandeze, precizată de psihologii olandezi G. Heymans şi E. D. Wiersma si
psihologii francezi René Le Senne şi Gaston Berger

Important :
Rezolvările sarcinilor didactice le îndosariați in Portofoliul Didactic
in format fizic .
(! ) Termen :: 13. 01.2o23
Succes în activitatea de rezolvare a sarcinilor didactice !
conf. univ. dr. Corneliu Novac