IV.PRINCIPALELE PRODUSE APICOLE $I COMPONENTE ACTIVE DIN STRUCTURA LOR, MECANISMUL DE ACTIUNE IN ORGANISM. 4.1 MIEREA Definitie Mierea este un produs apicol obyinut prin transformarea si prelucrarea nectarului florilor sau a manei de cdtre albine, care este depozitat in celulele fagurilor pentru constitui hrana familiei de albine din stup. Mierea poate fi definita ca lichid dulce, semifluid, parfumat, viscos, sau cristalizat, in culori diferite, cules, preparat si depozitat in faguri de catre albine; nu este asemiinator cu alte produse animale sau vegetale, Albina culege nectarul florilor, mana sau secrefii ale plantelor, le prelucreaz, le prepara, le transforma cu ajutorul unor enzime si le depoziteaza in fagurii din stup. Producerea mierii de catre albine este un proces complex de transformare a materiei prime in miere, incepdnd cu recoliarea si termindndu-se cu capacirea celulelor din faguri. Clasificare Sortimentele de miere diferd foarte mult intre ele, numarul acestora depigindu-l pe cel al sortimentelor de flori melifere. Dupa provenienja: miere de nectar (florald) monoflorald: miere de saleéim poliflorald: miere de floarea-soarelui miere de mand (extraflorald): miere de brad miere de zahér industrial. 16‘ompozitia chimicd a mierii Compozitia chimica a mierii difera in functie de compozitia nectarului sau a manei, de plantele melifere, de sol, api, acr, de modul de producere, extragere si depozitare a mierit ete. Mierea poate diferi de la un stup la altul de la un fagure Ja altul din acelas stup, de la zona la alta, de la 0 fara la alta. Compozitia mierii nu depinde numai de substantele care se regisese in nectar sau in piciturile de man’; actiunea albinelor asupra acestor substante prime nu este numai mecanicd, ea se exercitd si in profunzime, aducénd transformari chimice substanfe noi provenite chiar de la albine. importante si in acelasi timp, imbogajindu-le cu Mierea intotdeauna are caracterele specifice conditiilor in care s-a produs. Elementele care intra in compozitia mierii pot fi impartite in dowd grupe: Elemente majore: apa si zaharuri Elemente minore: substante nezaharoase Valori nutritionale la 100g: valoare energetic 340kcal; colesterol 0,0g; grisimi 0.0g; alucide 30g; proteine 0,35g; substanfe minerale 0,35g; vitamine B,C,K. Proprietati farmacologice ale mierii Compozitia general a mierii este suportul pentru o intreaga serie de actiuni si efecte farmacologice si biologice, dintre care menfionez: antibacteriand si antibiotic; antiseptic: A; behicd; biostimulatoare; calmant&; cardioprotectoare; cicatrizanta; antioxidanta; antianemic: depurativa; emolienti; emulsionarea_—grisimilor; _febrifuga; —_hepatoprotectoare; imunostimulanta; laxativa; nutritiva si energizanta; radioactiva; regenerativa; sedativa.Proprietitile biologice ale mierii. Cand se consuma mierea ca aliment, este mai bine: 8 nu se amestece mierea cu lichide fierbinti; temperatura peste 40-45°C degradeazi mierea, aceasta putand deveni toxica sdse fina mierea in gurd, mai ales sub limba, eft mai mult timp posibil, astfel incdt sa se facd o absorbtie mai mare. 8 se consume mierea in eantitiji mici de mai multe ori pe zi decat o cantitate mare odata cel mai eficient este consumul de miere in faguri, beneficiindu-se si de micte sau existi in procente foarte componentele din ceara care nu exis sedzute iy este miere: cea mai bund miere pentru consum in scop notritiv sau c poliflor, ecologica , achizifionata direct de la un produeator de ineredere. de aceea mierea nu este un produs selectiv din punet de vedere al actului hraniti este bine ca si fie considerata © mirodenie sau un condiment. 18fiziologic, sunt grauncioare minuscule care consttuie elementele fecundante masculine ale florii. — Polenul care se rispandeste cu ajutorul vantului poarti denufmirea de polen anemofil, iar polenul care este recoltat de albine poarté numele de entomofil. Albinele recolteaza exclusiv polen entomofil. Polenul recoltat de albine se prezinta sub forma unor “ghemotoace”, ceca ce reprezinta mari aglomerari de grauncioare, peste 300000 la ‘un singur transport. Dupa recoltare, polenul este transportat la stup in cosulefele de pe picioarele posterioare ale albinclor. In stup polenul este descarcat de alte albine, asezat in faguri, imbundtasit cu enzime, frémantat cu putina miere si apoi batut si lipit de celul cu capul, cu miscdrile berbecului. Masa proteicd care se creeaz se numeste pistura. Comportia chimica Polenul este un minunat produs apicol, avand ca sursa potential peste 1000 de flori diferite. Ca rezultat, compozitia tui este foarte variabilé. Polenul are 0 compozifie chimicd complex gi speciald care il deosebeste de toate produsele vegetale si ii confer un spectru de influent surprinzator de larg asupra multor afectiuni si disfunctii ale organismului uman, Polenul conjine: -23 de aminoacizi ~ peste 100 de enzime si coenzime -18 vitamine {4 acizi grasi - aproximativ 33 de minerale -L1 carbohidrati -59 de elemente de baz -25% proteine 19a Proprietii farmacologice Proprietitile farmacologice ale polenului sunt diverse, datorita sursei potentiale a peste 1000 de flori diferite. Dintre cele mai importante proprietati farmacologice ale polenului mentionez urmitoarele: antibacterian, antibiotic, antioxidant, antitoxic, antiinflamator, antidepresiv, antipiretic, antihemoragic, diuretic, hipotensiv, antianemic, adjuvant impotriva efectelor chimioterapici. Indicatii terapeutice Propriettile terapeutice ale polenului sunt legate de bogatia sa mare in substante si elemente bioactive. Numeroasele cercetari efectuate de-a Iungul timpului au relevat multiple posibilitti de aplicare a polenului poliflor, ecoltat de albine in profilaxia si terapia umand unt: boli nutritive si de métabolism, boli ale tubului Indichtile generale ale polenu digestiv, afectiuni urogenitale si sexuale, afecfiuni hematologice, afectiuni cardiovasculare, boli ale aparatului respirator, boli alergice, afectiuni neoplazice, boli neuropsihice, tulburdri endocrine, afectiuni dermatologice, oftalmologice, controlul greutatii corporale. Proprietatile biologice ale polenului depind de cantitatea si calitatea proteinelor si vitaminelor din acesta. Cantitatea de aminoacizi depinde de capacitatea albinelor de a asigura necesarul de proteine pentru activitatea biologics de a hrini puictul, dezvoltarea familiei de albine si puterea de a produce gi secreta in mod normal. Calitatea biologica a polenului are legaturi cu originea vegetala a polenului, cu calitatea nutritiva, proprietafile fizice, confinutul de azot si compozitia chimica a acestuia. Polenul ca atiment Din punct de vedere nutritiv, polenul recoltat de albine este considerat “superaliment” Gratie compozitiei sale complexe, polenul este considerat un valoros supliment alimentar natural. Polenul este un “izvor” de minerale si este “uzina de enzime”, “un rezervor” de acizi ribo-si dezoxiribonucleici, confine tofi acizii esentiali si neesentiali, multe vitamine ete. Prezenta acestor componente in polen, existenta echilibrului intre ele si efectul lor sinergic, il transforma intr-o hrana proteica si un nutrient absolut complex. 20x Potenul mai are adie efecte subtile sau caracteristici legate mai mult de calitatea i originea lui decat de cantitatea acestor componente. Efectul stimulant al polenului gi posibila ameliorare a transformarii alimentelor la nivelul organismului sunt foarte benefice pentru persoancle care suferé de denutritie, subnutrifie sau malnutrifie, la o diet neechilibrata sau deficitara. Mai mult, actioneaza in Polenul reuneste majoritatea elementelor indispensabile vieti sinergie naturala printr-o miraculoas& sinteza care nu poate fi produsd artificial in laborator. Aceste bogatii transforma polenul intr-un aliment complet si natural, dar gi intr-un supliment alimentar inegalabil. Un fapt cu totul interesant legat de consumul de polen este controlul ponderal. Odata ajuns in sistemul digestiv, acesta suferd o combustie rapid, ceea ce conduce la o ardere rapida See eo Vclal da consume a calritor. Te Definitie Albinele lucrétoare —_recolteaz exclusiy polenul entomofil, care in stup este preluat gi descarcat de citre albine (albinele preluerdtoare). Fiecare granula de polen este aleatuité dintr-un invelig exterior numit exind si un invelis(intern numit intind, care cuprinde doi%suclei; miezul confine acizi cu proprietafi antianemice, antileucemice anticancerigene. Polenul este adus in stup de catre albinele lucratoare si preluat de albinele tinere prelucratoare. Acestea i] framanta cu mandibulele, adaugandu-si enzimele din corpul lor si il preseaz cu capul, cu lovituri asemanatoare celor ale berbecului, in celulele fagurilor, pe care Je umplu in proportie de 2/3 din volumul lor a a