UMFT ‘Nar abe —{- DEPARTAMENTUL IIl-§TIINTE FUNCTIONALE Diseiplna FIZIOPATOLOGIE Spl. doe Vidimirescu, ne. 14 (00173 Timioat LLP 06 FIZIOPATOLOGIE ~ ANUL Ill MEDICINA GENERALA ‘Semestrul | ~2016-2017 ELECTROCARDIOGRAMA (ECG) NORMALA MODIFICARI ECG iN HIPERTROFII OBIECTIVE EDUCATIONALE La sfargitul acestllucrr,studentirebuie sé 1, Recunoascé si caracterizeze elementele taseului ECG normal. 2, Determine rapid frecventa cardiacé si axul electric al iim 3. Enumeresiidentifice pe ECG cnterile care definesc hipertrofia atrial dreapt si sténga 4. Enumere siidentifice pe ECG cnterile care definesc hipertrofia ventricular dreapt si sténga. |, ELECTROCARDIOGRAMA - Scurt rapel fiziologic *# Defintie:electrocardiograma (ECG) repreznta fevagistrarea grafcd a activité electice a inimi ca ajutorul unor electozi de culegere plasati la perferia cSmpuiui electric generat de Gepolarizarea si repolaizarea atiior sl a ventiullo. © Principiu: pentru a obfne un traseu ECG, sunt necesar 12 elecrozi de culegere plas! in puncte standard la nivelsl_ piel Prin ‘combinarea acestora se formeazé 12 deriva ECG care exploreazé acivtatea electica a inimi in dowd plan: = in plan frontal — derivaile membrelor (bipolare si unipolare) obit prin plasarea a 3 clectrozi de culegere nota conventional &R (electrodul plasat pe brat crept) © L (elecirodulplasat pe bratu stag) F (electrodulplasat pe gamba stinga) = in plan orizontal — dervaile precordiale (uvipolae) objnute prin plasarea a 6 electrozi de culegere nota) conventional: VINE A. DERIVATIILE ECG 1, Derivatiile bipolare (standard) ale membrelor (DI, Dil, Dil) formeaz’ lature tiunghiului_ectilateral Einthoven (Fig.1) si culeg diferenta de potential dintre un electrod explorator (pc2tiv) si un electrod de referintd (negativ © DI — se formeazd intre electrodul L (coat s electrodul R(negativ) © Dil — se formeazd inre electrodul F (o2ity) $i electrodul R (negativ) ‘© Dill — se formeaza intre electrodul F (poaitv) si electrodul L (negativ) 2, Derivatile unipolare ale membrelor (@VR, aVL si aVF) = fomeazi —bisectoarele _tiunghiiui echiateral Einfhoven (Fig) si culeg Giterenta de potenjal dintwe un electrod fexplorator (poztiv) plasat succesiv in punctele R, L sau F si un electrod indiferent (cu potential zero) care se obtine legind impreund 2 electroziexporator © aVR ~ se formeaza inte elecvodul R (poxiiv) si electoai L si F legal impreuna(eletrodul zero) © aVL — se formeazé intre electrodul L (poaitiv) si electrozii R si F legati Jimgreuna (elecrodul zero) © aVF ~ se formeaza Inte electodul F (pozitiv) si electrozii R si L legati impreund (eletrodul 220) Prin ranslatiadetvailor unipolare i bipolare ale rmembelor PRIN cenivul electic al init rezuts sistemul hexaaxial (Fig.2) In cadul cara: — derivate Dil, Dil si aVF sunt denumite2 |Electrocardiograma ~ dervale DI si aVL. (impreund cu VS si V8) sunt denurite derivati laterale (electrodul poz laL) = AVR (electodul poztv la R) este de sens ‘pus fat de collate deriva st exploreazd intrirul cvitai venticulare ~ derivatia aVF este perpendiculard_ pe 80 bimin=tahicarcie FC < 60 bimin = bradcarcie D. DETERMINAREA. AXULUI ELECTRIC AL INIMIL Defintie: axul electric al inimii reprezinta vectorul rezultant al suman plan frontal a vectorlor electici general in cursul cdepolarizari gi repolarizari atillor gi Lucrare practca de FIZIOPATOLOGIE| 5 venticullor, ators importanfei sale, axul elect al depolarizini ventrculare (A) este considerat axul electric al inimi. Acesta se suprapune in plan frontal cu axul anatomic Jongituinal lini © Metoda: determinarea rapid a axului electric al inimi se bazeaza pe principiul c& morologia complexului QRS depinde de _proiecia vectorlu séu rezultant pe derivalile ECG, Ao poate fi determinat prin anaiza.morfologil Complexului QRS in derivatile Dl gi DI (sau DI siaVF}: = aspect Ri - Rll = Ass normal aspect Ri SIll = Aow deviat patlogic la stinga - imagine ,DIVERGENTA" = aspect SI ~ Rill = Acss deviat patologic la creapta - imagine ,CONVERGENTA” De retinut! in cazul deviatii la sténga a axului electric se ‘examineaza aspectul QRS iin derivafia DI: = dacd ORS predominant pozitiv(R > S) Aas este normal orizontalizat ~ dac& QRS predominant negati (R < $) Aoxs este deviat patologic la sténga deviat patologic la stanga: inre ~30 si -90 grade deviat patologic la dreapta: +180 grade Ine +110 si Observai! Modfcale de x in planul orzontal al ri se auresc roti se produc in jul axlilongtuinal ali = rofaiaorara.depleseazd zona de ranziie cate eraple procardle stingi VB, VB 51 se asoiazd cu hipertoia ventricular dreapta folaia antioraré deplaseazd zona de waraije care Aervaile precordial cepte Vt, V2 si se asociazd cu hipertoia ventricular stings Il MODIFICARI ECG IN HIPERTROFII ‘A. HIPERTROFIA ATRIALA Hipertrofia atrial dreapta (HAD) Cauze: — hipertensiunea pulmonara —_ slenaza sau insuficienta tricuspidian’ = defectl septal atrial + Criterii ECG (Fig) ~ unda P inalts (> 2,8 mm) si ascufta in Dl ‘mit ,P pulmonar” 1 — unde P difazicd in V1 cu deflexiunea ppozitiva mai mare decat cea negatvs |6 |Electrocardiograma t t Figura 9. ECG in hipertrofa atrial dreapta (A — aspect ECG normal, B - HAD). (uoctfeat dupa nips quit com7347135eegntrretaten-sh-cords) 2. Hipertrofia atriala stanga (HAS) + Cauze: —_stenoza sau insuicient mitrala _slenaza sau insufcien( aortica = insufcienta cardiaca stings + Criterii ECG (Fig. 10): = unda P larg8, cu duraté > 0,12 see, bifida in Dil, numa P mitra” sau = und P difazicd in V1 cu deflexiunea negativa mai mare decdt cea poztv’ Figura 10, ECG in hipertofiaatila stinga (A ~ aspect ECG noma, 8 ~ HAS) Meda ins raps com 7247S epaaches} B. HIPERTROFIA VENTRICULARA ‘© Principiu: hipertofia miocardului perturba atat depolarizarea cat si repolaizarea cardiac’. 2, Alterarea depolarizarii — determina — cresterea amplitudini si duratei undelor Rin derivaile ventricululuihipertroiat — modifica ale axelorinimi (in hipertrfile severe) b. Alterarea repolarizérii ~ apare sub forma Imodificérlor secundare de faza terminal, adicd segment ST si unda T in opozite de faz cu deflexiunea major a complexului ORS = in dervatile airecte: segment ST subdenivelat si unda T negativa (inversata)asimetrica = In derivate indirecte: segment ST supradenivelat si unda T pozitiv, asimetricd 1. Hipertrofia ventriculara dreapta (HVD) © Cau — cordul pulmonar cronic — emboiapulmonara = stenoza mitral * titer ECG (Fg.11) ~ De amplitudine: © und R > Simm in V1, V2 sauRIS 2 1 invt © _unda S adanea in V5, V6 ~ De ax elect: © in plan frontal. deviatie patologica de ala dreapta © in plan orizontal; rotatie orard ~ De drat: ©. durata ORS = 0,100,12 sec — De fazé terminala: © subdenivelarea segmentui ST si inversarea undel Tin V1, V2 — + Hipertrofie atrialé dreaptaé Figura 11. ECG cu HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA (Wouicat cups ps iit conV7347 28g ntorpretatonfash-cas)2, Hipertrofia ventriculara stanga (HVS) * Cauze: —hipertensiunea arterial — Stenoza $i insuficienta aortica — insuficienta mitral © Criterii ECG (Fig.12): ~ De ampltucine 9 unda R > 25 mm in V5, V6 sau R > 14 Luorare practicd de FIZIOPATOLOGIE| 7 subdenivelarea segmentulii ST gi inversarea undei Tin V5, VB — = Hipedtote ata stings aria, mm in DI © unda $ adancd in V1, V2 © $ (in V1 sau V2) + R (in VS sau V6) > 35 mm = indicele Sokolov-Lyon = De ax electric: © In plan frontak deviate patologi axla sténga © inplan orzontak: rotate aniorars ~ De durts © durata QRS =0,1040,12 sac = De faza terminal: ngs Figura 12 ECG cu _HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA —oiicat cup ips:uiltcon/7947138/eg-nerpretaon-fash-cad)