een Nuno e soe Pre Ati din atl de beozy gp adun am anturs (ae SUN diy Volumul de debut fntdtnirea reaza imistita, fy reata Yee Dimineaya de larnd, O A Mo live > Sau g, F e efigu- arin Pre, = IMAMpLAT: gi perc ll4 Saledmul — care prefig Crsonaje, primul roman scris de : 8, Morom » Pi le Cate la dois ces chit este alcatuit din dou volume, publi- Preze, 7S “olumul al Tea" stan: in 1955, volomal a 1967, artisticd si problematica celor doua vo- € unitar, deoar stituie imaginea ‘oad’ de crizi, in preajma celui de-al = eceniilé TV-VI), unt fhregistrate trans- etii rurale, ale Mentalitatilor gi ale institutiilor, de-a Sfert de secol, si se impune o tipologie noua in proza lungul unui TomAneasci, ARGUMENTARE Romanul prezinta destram: Ospo- area ~ simbolica pentru sat din Campia Dunarii, Silistea- i, _ Titlul Moromefii asaza tema familie’ in centrul romanu- lui, insd evolufia si criza familiei sunt simbolice pentru trans- fc 7 arile din satul romanesc al vremii. Astfel ci romanul unei aa este si ,,un roman al deruralizarii satului”, Q fresca a fami a 1 dinaintea gi de dupa cel de-al doilea razboi mondial. vie Mee 4 este criza comunicarii, absenfa unei comiu- 0 ae ere Moromete si familia sa, Tema timpului vi- nicdri reale inte fimpul nu mai avea rabdare”), relati: clean, nerabdator (sf ee tema sociala. Criticul Eugen Simion individ $i istorie ee Seal wlibertatea morald in lupta cy = t tem: : considera drept te i ; itatile istoriet . alui iv se completeaza Jatalitagite wpectiva naratorului obleety ai 7 ‘cule "h Rers| romete, i » vi reflectorilor (Ile Me a informatorilor (personaje 2 ee ae Ticlea), © i prin le relateaza ulterior altora, volumul 4 i evenimentelor, eS a vizita lui Moromete la ba- — martor! iu al lui Parizianu riers omniscienfei. je exemplu, ? -fectul este a la Bucuresti). ly 1980.Compovitia primului volum utilizeaz4 tehnica decupa. jului gi accelerarea gradata a timpului narafiunii. Volumul este structurat in (rei parfi, cu 0 acfiune concen. trata, care se desfMfgoath pe parcursul veri, cu-trel a izbuenirii celui dé-al Doilea Razboi Mondial. Prima_parte, sfimbitd seara pind duminicé noaptea, confine scene care treazA monografic viata rurala: cina, taierea salcdmului, int nirea duminicala din poiana lui Iocan, hora §.a Partea a doua se deruleazA pe parcursul a doud saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile, la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. oo Tele trei parfi confera echilibrul compozitiei. Fiecare par- te incepe cu o prezentare de ansamblu: masa, prispa si secerisul. | Gimetri ozitionala este data de cele doud referiri la tema | timpului, in primul si in ultimul paragraf al_volum ceput, aparent ingiduitor, ,.fimpul era foarte rabdator ¢ nii; viata se scurgea fara conflicte mari”, pentru ca enuntul din finalul volumului, ,,timpul nu mai avea rabdare”, si modifice imaginéa tmpulti, care devine necrufator i intoler: SE Un tip conflict va desirima familia lui Moromete. az Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima ‘casatorie: Paraschiv, Nila si Achim, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea si de a-i Pretui valorile (pamantul—baniy. SS ai Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina, sotia lui. Moromete vanduse in timpul secetei un pogon™ din_lotul_sotiei, promitandu-i, in schimb, trecerea casei pe nu- mele ei, dar amanda indeplinirea promisiunii. Nemulfumita, ea igi gasesteinifial_refugiul in biseric&, dar in al doilea volum, Catrina il te pe Tlie, duy de propunerea facut fiilor lui, la Bucuresti, (t)_ Al treilea conflict se desfasoara Tut, Guica, care si-ar fi c de ] intre Moromete si sora dorit ca fratele vaduv sa nu se recasa- toreasca. In felul acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui, si se ocupe de gospodatie si de crestérea Copiilor, pentru a nu ramane singura la batranefe. Faptul c& Moromete Se_recasatorise_ii rinsese ura impotriva lui, pe care o ‘ansmite cel lor trei fii mai amari Un alt conflict, fecundam ste ac . . . ee Sapeiney > el; si fiul cel mic . Copilul a dintre Iie Moromete : i doreste cu ardoare si mearga ‘a scoala, in timp ce tattl, care trebuie sa jeasca taxele, il ironizeaz§ (,,altd treaba “-avem a ji noi acumal a studiem”) sau sustine c& invayatura nu aduee, fie oma ”. Pentru a-si realiza orinfa: dea stu ia, a on de treptat de familie. In volumul al doilea, Sean nies" i * acest conflict trece pe Poul plan, pentru 8 WAT sf ful reprecints dead ceomaliAiferite: ed NA tn Mi “©: wn Moromer a ce : re} 7 ‘onflictul dintre | iH aa resanta e problema tui Niculae, ca ; Oromete stint Nic tii despre simbolizeazd confll' devin pe {Aran Toemai din aceasta eauuad, Moromele umai ca Mectori»: motivapiile lor lduntrice intere- tane deo lume. cg Presie 4 adaprarit sau dezadaptarli spo" * €l $i ca filosofie de existenja”. Actiun : : ea pri i ; planuri narative. Primului volum este structuraté pe mai multe Seazd nu ny cinata mel an se afl Moromefi,o familie numeroasd, m& incearcd 3% Sey Mocnite. ‘Taran rai eas Tlie Moromete familiei sale ze intreg, cu preful unui trai modest, pamantul 1a Tie en eet a1 transmite apoi baiefilor. Fili cei mari ai ¢ Moromete, Paraschiv, Nila gi Achim igi doresc indepen- denta economicd Ese simtnedreptiii penru c, upd moartea mei Tor, Iie Moromete s-a insurat cu alta femeie, Catrina, $i cA are inca trei copii: Tita, Tlinca si Niculae. Indemnati de sora Lui Tlie, Maria Moromete, porecliti Guica, cei tei baieti pun la cale un plan distructiv. Ei intenfioneazi si plece la Bucuresti, fra stirea familiei, pentru a-gi face un Tost_tn acest scop, ei vor s&ia oile cumparate printr-un imprumut la banca si al caror lapte constituie principala hran4 a familiei_si_caii, indispensabili pentru munca la cémp. Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obfine un capital pentru a ineepe Wel ore Datoria la banca nefiind achitata, planul celor trei baiefi urmeazi a da o grea lovitura familiei. Achinrit fur sa-I lasé sa plece cu oile la Bucuresti, si Te pasa in marginea oragului sisi vandi Taptele $i branza la un pret mai bun in capitala. ‘Moromete se las& convins de utilitatea acestui plan, ‘amanda achitarea datoriei la banca si foncierea”). insé Achim vinde oile la Bucuresti si pe pa fratilor. Dup& aménfrile generate de refuzul Tui Nild de a-si Tsa tatal singur in preajma secerisului, cei doi fug ld de 2-F arte din gestfea surorilor. Moromete este nevoit cu cal $e oa re din pamdnt pentru asireface gospoda- a eoncierea, rata ta banch $i taxele de scolarizare ria, pentru 4 p! 2 Ti oon commaee ours manului, con- fanurile le jal; boala lui Bofoghina, revolta . caractel ‘ugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dra. Sa gi Biricd, discutiile din poiana lui Tocan, milor s al autoritatilor in satul interbelic. \ lor si a — Biricd reflecta tema iubirit . plu, cuplul Polin a 221Personaj com Plativ, sociabil si observator, cu har vidualizeaza intre aparte Plex, are o serie de trasaturi (s) comunicatiy, disimulat, inteli ul_de a povesti, un autoiluic Petsonajele car Spititul moromezian nN plan personal, Astoria. se asist® vepur pirit contem. gent si ironic, fin mat), care il indj- {li gi care il fixeaz4 ca tip uman confruntarea tragica a individului cu Concretizeazé in destramarea familiei la Care tat4] tincios. Ura surorii sale Guica se stinge doar in moar. te, iar a sofiel Catrina se transforma in instrainare definitiva, I5i Pierde feciorii pe rand, cei mar ri atrasi de himera orasului, iar cel mic, de visul de a Studia, cu tofii abdicand de la conditia de {aran. Paraschiv, Nila si Achim, fiii din prima casatorie, sunt refractari la modul de existenta oferit de tatal lor. Ei reprezinta categoria taranilor dezradacinati. In acest sens, emblematica este Scena intalnirii de la Bucuresti cu tatal lor (in volumul al doilea), cand comportamentul lor ofera o imagine grotesca a Vietii visate de la oras. Fiul cel mic este stapanit in ci invita carte, iar incepand din adol noua religie a binelui si a raului”, o noua dogma. in volumul al doilea, discutiile dintre tata si fiu reprezinta doua mentalitati di- ferite: mentalitatea traditionala si mentalitatea impusi, colecti- vista. ‘opilarie de dorinta de a lescenta de ideea de a crea ,,o Alte familii, din. planurile secundare ale romanului, pun in evident diferite aspecte ale societatii rurale: revolta faranului sarac Tugurlan, boala lui Bofoghina, caracterul voluntar al fetei de chiabur, Polina, maritati din dragoste cu Biricd cel sarac, optiunile politice diverse (Cocosila, Iocan, Aristide), lacomia lui Tudor Balosu, inceputul misc&rii legionare (Victor Balosu) etc. Limbajul prozei narative se Tremarca prin limpezimea, naturalefea si precizia stilului, oralitatea, lipsa Podoabelor, imbi- narea stilului direct gi indirect, stilul indirect liber, textul si subtextul ironic, CONCLUZIE Moromeyii este un roman al deruralizarii satului. Criza rdinii sociale se reflect’ in criza valorilor morale; in criza unei familii, in criza comunicarii, ,,.Din romanul unui destin, Moromefii devine romanul unei colectivitégi (satul) $i al unei civilizafii sanctionate de istorie”, :