— note din oficiu Model 1 10 PY i 10 de puncte de mai jos pentru pexTuD 1 ‘a amboa, desi cu numai céteva minute inainte adversarul il agezase cu umerit a, Zambea ined... Lumea din jur se intreba, desigur, de ce nu @ suparat, peo niordus® in ultima clipa. Fusese, in mod evident, mai bun decat celalalt baiat, pinacd se luptase. Mai bun, degi era mai mic decat ell. cand s-a aplecat in fafa spectatorilor, 84-1 salute, lumea, toaté, a izbucnit intr-un de aplauze, ca si cdnd el ar fi fost cAgtigétorul, De fapt, eral. rope" m-am repezit si l-am Imbrafisat... _~ Bravo, Da&nut! Ai fost nemaipomenit! j-am goptit, in timp ce-i sarutam obralil imbujorati de efort gi de emofie... Nemaipomenit, 4 gtiil... Cand ai invatat ‘sf te lupti asa?! ... Ai Inceput antrenamentele doar de-o luna $i jumatate... Si, ps ta-gata sa jesi campion national! # —Am si lesit, unchiule Geo! mi-a raspuns copilul. De aceea sunt fericit!... Am ramas putin incurcat. Mé gandeam ca, la cei unsprezece ani ai /ui, neimpliniti, Danut nu infelesese prea bine ce se petrecuse acolo pe ring $i ca, neludndu-! tn seamé pe arbitru, care ridicase mana celuilalt baiat, in semn de yictorie, el se l@sase cuprins de aplauzele spectatorilor si de strigatele de ,Bravo!”, crezand CB... — Ai vazut cum am luptat cu mana dreapta? Daca ai sti ce m-a durut in tot timpul antrenamentelor!... Astazi insé am vrut sé nu ma doara. Mi-era teama c& ma invinge Mihai in primele minute... — Bine, dar el este de doi ani luptator, judocan... A mai fost la concursuri, are experienta... m-am grabit cu vorbele, ca sa-l consolez pe Danut. — Nu de asta imi era fricd, ci de mna, mi-a raspuns baiatul, privindu-ma drept in ochi. De mana, intelegi? Mihai e bun... e cel mai bun din lot... dar eu pot sé-linving oricand! Am simtit in ultima saptémana de antrenament... In clipa aceea, antrenorul, care sosise langé noi, |-a luat in brate si-a inceput sd se invarteasca, strangandu-! la piept pe bdiat... — Vreau sé merg in masina cu unchiul Geo si cu tanti Coca! a spus Dan, cand am iesit din cladirea in care avusese loc concursul. Alexandru, fratele lui, mai mare doar cu un an, dar mult mai inalt, ne Priveste cu find. Ar vrea si el sé mearga... — Nu, Alex! fi spune Dan, observandu-l, tu te duci cu mama gi cu tata... Doar 1-0 sa-i lésdm singuri! Ne intalnim la Cofetaria ,Bucuresti". Unchiul Geo a promis ca ,face cinste”!... adauga el, zambind. George Sovu, Ochii timpului Modele de subiecte 5TEXTUL 2 Mihai Leu, campion la box si raliu, este una dintre cele timp, discrete personalitati din Romania. Publicul a aVUt 06, ee Grele g, de fostul sportiv emofia cstigérii unui nou titlu, aia 8a tae Ing Mentalitatea de invingator, pe care antrenat-o ¢, le oa atunci cand a dat ,primul pumn la box" — i! insofeste $i in ei Varsta pentru el inseamna sé apese adanc pe pedala de acceleratie a nt, cay roan ni conduce in timpul curselor de masini la care participa, 9 bof Hizilor 0 ety Am inceput foarte devreme, la 9 ani. Dar cu cat j ince, ota practici un sport, cu atat este mai bine pentru ca, automat, ee Maj evr care {i le formezi, ti le formezi de la bun inceput intr-un eatin 2 pty % Sport. Eu nu am fost niciodata un tip foarte solid, foarte Mare, ae oe tru ape mult conteaza inima pe care o ai, psihicul, caracterul. Chiar creg aa d iS £6) my, cay este cel mai important.”, a povestit Mihai Leu in emisiunea TSiee ectuy fm a prezentata de Alice Bodescu. Are a la ae Sportul |-a tnvatat pe Mihai Leu si lectia corectitudinii, ca este nedreptatit devine cu adevarat... leu. Un astfel de epis nici nu implinise 18 ani, dupa ce a devenit campion la juni Considerat ca nu merité cele doud casetofoane pe care si le din premiu, asa ca i-au fost confiscate la vama. Desi le-a prim mai tarziu, nimic nu I-a mai convins pe Mihai Leu s& ramana in fal Leu a plecat in Germania, unde s-a angajat intr-o macelarie, lucie, dar unde si-a gasit si marea dragoste. Text adaptat dupa articolul Mihai Leu, campion la box sila Jar atunoj INA sip Od $-8 netrao, tog ori, far »sistemyp CUMPérase e din rae q lt inapoj Catey, ane fara. De foarte re cunoscénd s, ae raliu, a lucra intr-o macelarie... Cum a ajuns la un astfel de Job, Mediafly K.r9 A. 1. Noteaz, din textul 1, doua motive ale imbujorarii lui Danut. 2 puncte 2. Sorie in caseté litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatile din texul4, D4nut a inceput antrenamentele a) la finalul scolii. b) de doud luni sijumatate. ¢) de doi ani. d) de o lund sijumatate Raspunsul corect: pipanees 3. Scrie in caseti litera corespunzAtoare rspunsului corect, valorificdnd informatile din texul2 Mihai Leu este un cunoscut campion ; a) de box. b) de gimnastica. ¢) de raliuri, — d) de box siraliu. R&spunsul corect:_). 2 puncte 4, Scrie in caseta litera corespunzatoare rspunsului corect, valorificand informatie din text 2. Mihai Leu a devenit campion la junior a) la 9 ani. b) la 14 ani. c)la18 ani. d) la 17 ani. ete Raspunsul corect: 2 pun 6 Limba si literatura romn&. Simulare pentru Evaluarea Nationala a5, Noteaza .X" in dreptul fiecdrul enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, bazandu-te pe informatille din cele doua texte. 6 puncte ka ving pe adversaruiséu. i durerea in timpul competifiei. It Campionul a fost nedreptatit de sistem. 6. Extrage din textul 1 dou cuvinte/grupuri de cuvinte ce reprezinta indici de timp. 6 puncte 7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doua texte date, valorificand cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte 8. Consideri ca un sportiv poate fi considerat campion, chiar dac& nu ajunge pe podium? Motiveaza-i raspunsul, in 50 — 100 de cuvinte, valorificdnd textul 1. 6 puncte Modele de subiecte 7a 9. Asociaza fragmentul din Ochii timpului de George Sovu cu un text literar studiat ta sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 — 100 de cuvinte, o valoare morala/cuty = comuna, prin referire la cate 0 secventa relevant din fiecare text Urals Punct, 4. Scrie fn caseta litera corespunzAtoare raspunsului corect. Contin diftong toate cuvintele din seria c) ,baiat”, ofiindca”. a) sai’, ,el". b) unchiul’, ,lumea". d) ,aplauze’, ,doar”. Raspunsul corect:_J. 2 puncte 2. Sorie in casett litera corespunzatoare réspunsului corect. ‘Sunt compuse toate cuvintele din seria a) ,decat’, ,intr-un”. c) .nemaipomenit’, ,neimplinit b) ,desigur’, ,fiindca” d) ,unsprezece”, ,|uptator”. 2 puncte R&spunsul core 3. Scrie in caseté litera corespunzatoare raspunsului corect. Sensul expresiei subliniate in secventa ,neluandu-| in seam: celuilalt baiat, in semn de victorie, el se lasase cuprins de aplauzele spectatorilor” este a) a ignora. c) a ocoli. b) ase fer. d) a observa. e arbitru, care ridicase mana Raspunsul corect: _J. 2 puncte 4, Serie in caseti litera corespunzaitoare raspunsului corect. Cuvintele subliniate in enunturile ,Am inceput foarte devreme, la 9 ani” si Nu vei invinge, de vreme ce nu crezi in victorie. sunt a) omonime. c) omofone. b) omografe. d) paronime. Raspunsul pe (GB). 2 puncte 8 Limba si literatura rom4nd. Simulare pentru Evaluarea Nationala5, Identificd In enuntul urmator trei pronume diferite si precizeaza felul acestora: »Mentalitatea de Invingaitor, pe care si-a antrenat-o de la varsta de 9 ani —atunci cand a dat primul «pumn la box» ~ il insofeste si in prezent”. 6 puncte 6. Alcdtuieste un enunt imperatiy, in care substantivul ,Danut” sé fie in cazul vocativ (1) si un enunt interogatiy, in care substantivul ,campion” sa aiba functia de atribut (2). 6 puncte q) (2) 7. Precizeaz valoarea verbului ,a fi” din enuntul ,Chiar cred c& apectul fizic nu este cel mai important’ si alc&tuieste o propozotie in care sa aiba alta valoare morfologica, pe care o vei preciza. 6 puncte 8. Rescrie enuntul urmator, corectand greselile de orice natura: Mias dorii s& pot ajunge campion insa e nevoie de umpic de efort si de sustinere-a celorianti. 6 puncte iectul al IT 20 unc Abia te-ai intors de la o competitie pe care ai cAstigat-o. Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, in care sa prezinti experienta traita de tine si in care sa incluzi © secventa descriptiva, de cel putin 30 de cuvinte, si o secventa argumentativa. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: * continutul compunerii — 12 puncte; + redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului—1 punct; proprietatea termenilor folositi— 1 punct; corectitudinea gramaticala — 1 punct; claritatea exprimérii ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; respectarea normelor de punctuatie — 1 punct; lizibilitatea — 1 punct). Nota! Compunerea nu va fi precedata de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Modele de subiecte 9Model 2 10 puncte din oficiu Subiectul I es aa textele de mai Jos pentru a putea Citeste fiecare dintre xaspunde la cerintele formulate. TEXTUL 1 In cursul superior, am un coleg de clasé care poarta un ie sor $i desty de cunoscut pentru mine. fl striga Ja catalog Apelevianu i ae 3 He cs boiery nostru, Apelevianu, are un frate, eee prin pa hen Perea ie ace ‘ i ca sl | Neat Re buie sa fie odrasla acelui mosier. li ascun t i. Num Seal Ia indemana sd ma priveasca de SUS, dandu-si aere de superioritate, De AERC ora res fed de francezé il scoate la lectie, Rely turuie la pertectie conjugarile. Cat il suceste si-| invarteste profesorul, nu-i chip s&. incurce. Pana la urmai, Il felicita in sizes, intregi: a janu, iti dau nota 10! ‘ ee anctl numai ochi si urechi, examinarea Jui Relu. Nu stiu cur de nu ma imbolnavesc. Sunt fiert, rosu de invidie, in stare sa-| SugruM pe Colegu care a dat raspunsur atat de perfecte. Uneori imi vin in fire, rafionez, parca, mai sanatos. Stiu, imi dau seama, ca franceza e pentru el] 0 joaca de fiecare 2i, fiindca o cunoaste din familie. Dar asta n-as zice ca e 0 consolare pentru mine. Ce-i de facut? Nimic alta decat sa m-asez cu burta pe carte. De aceea, m-apuc $i invat zi $1 noapte, noapte si zi, ca. un disperat care va fi osandit la moarte daca nu /-0 ia rivalului mainte la invafatura, daca eu, Gherghel — pricajitul, nu voi fi deasupra odraslei Apelevienilor. Crancena invidie care ma copleseste si-mi ia mintile e, fara doar si poate, prima treapta a scarii pe care incerc s-o urc. Acest suis al ambitiei, sprijinit de o forfa organica uriasa, nd pare lipsit de sens la o analiza mai atenta. Admit ca alti colegi sa ma depaseasca la invataturé, nu-mi pasd de ei... Ins& Relu n-are voie s& mi-o fa inainte. Nu! Pentru nimic in lume!... Nu pot sa-i iert meritele, in ruptul capului. jmi dau destul de bine seama ca nu numai invidia si ambitia ma inversuneazé impotriva acestui coleg, ci siura. E, in orice caz, un sentiment complex, febril, care nu ma va slabi de-a lungul anilor. Sicontinui a invata pe deselate, amestecand ziua cu noaptea, pand la istovire. E curata nebunie, recunosc, dar nu pot face altfel. [...] In sfarsit, marea rasplata care ma unge cu miere pe suflet nu zaboveste sa vind pe firul timpului. jn ziua aceea, 14 mai 1919, mi-o amintesc perfect, ,Mos Goriot” ma scoate la tabla. Culmea ciudateniei: il pofteste si pe Apelevianu odata cu mine. Spun ,culmea ciudateniei’, pentru ca profesorul nostru n-are obicei sa examineze decat un singur elev. Ce I-o fi gasit de asta daté sd ne scoata pe amandoi la lectie? , Examinarea fine mai bine de o jumatate de ora. Nu raman de caruta, ma fin darz fot timpul. Vasazica, egalitate pana acum. $i, deodata, cand ma astept mai putin, adversarul confunda 0 poezie de Verlaine, atribuind-o Jui Baudelaire. lil, mamulicé Doamne, |-am bagat in cofa! Limba ¢i literatura romana. Simulare pentru Evaluarea National aaa a 10— Greseala! ripostez, fara a-i da ragaz sa-si indrepte eroarea. Chanson d'automne nu e de Baudelaire, ci de Verlaine. E drept ca si Baudelaire are o poezie Chant d'automne. Dar asta e altceval 3 Confuzia nu e chiar atat de grava, insa foarte binevenita, c&ci iau un mic avans fafa de potrivnic. Pentru toata clasa e o dovada peremptorie cé am raspuns mai bine decat el. ,Mos Goriot” judeca tot aga: imi pune nota 10, iar colegului meu 9. Mihail Drumes, Scrisoare de dragoste TEXTUL 2 Unii parinti considera competitivitatea buna $i 0 incurajeaza, fie pentru ca-i i depaseasca forfele, fie pentru c& aceasta face parte din viata si e bine sa se obignuiasca cu ea, Alfi parin{i, dimpotriva, vad competitivitatea ca pe © sursa de tensiuni si stres emotional $i cred cé ea nu ne ajuté sé devenim mai buni, ci dimpotriva! Insa, fie cé o consideraém beneficé sau nu, competitivitatea o traim cu totii, si mari, $i mici, si va trebui s& ne obisnuim cu ea si sé gdsim instrumente s& 0 integram $i sa stim cum fi facem fata. De ce, insa, isi poate dori un copil sd fie ,cel mai bun” si nu ,printre cei mai buni” sau ,,in grupul de mijloc”? De cele mai multe ori, aceasta dorinfé se naste pentru a-si multumi parintele care fie fi Spune direct, fie fi transmite nonverbal c& isi doreste sa fie cel mai bun. Alteori, pentru ca nu se simte competent in alte domenii ale vietii lui, la Sport, la muzica sau la desen, si descopera ca la invataturé ii este cel mai usor sa fie bun! $i atunci, vrea sa fie cel mai bun din dorinta de a se simti valorizat. Orice copil se naste cu nevoia de recunoastere a valorii sale, iar copilul ,cel mai bun din clasé” isi gaseste valoarea acolo. Ce putem face noi, parintii, pentru a-i aju vreau sa fiu cel mai bun din clas legat de ceea ce ne dorim noi pe ita pe copili care se ghideaza dupa ideea "? Mai intai, putem s& facem un exercitiu de introspectie entru ei. Ce e important mai pentru noi — statutul de cel mai bun sau s& se bucure de ceea ce invata si sa fie lipsit de tensiune? Cand punem presiune pe copil, mai mult sau mai putin constient, el nu se mai poate dezvolta asacum li dicteaza sinele. Este periculos pentru ei s& le impunem dorintele noastre. Revenind la exercitiul de introspectie, ne ajutaé sa ne amintim care era pozitia noastra la scoala cand eram noi mici, care erau luptele pe care le duceam in relatia cu scoala si cu colegii. Poate aveam o pozitie de jos si ne-am jurat sa nu lasam sa se intémple asta si copilului nostru. Poate eram cei mai buni din clasa, iar acum avem tot ceea ce ne dorim (oare?) si vrem ca si cu ei sa se intémple la fel. Odata ce incepem sé rememoram anii de scoala, vom vedea cate fire de izolare se desprind din tesatura amintirilor, fire pe care le-am uitat $i pe care le tesem fara s& vrem si in relatia cu copii nostri. Odata depdnate aceste fire, vom sti cum sa le fim alaturi copiilor nostri. Vom $ti sa ii detensionam de presiunea lui ,vreau s& fiu cel mai bun”. Vom sti s& fi ajutam Sd reintre in grupul de prieteni, daca intre timp au fost exclusi. Vom sti sa fi ajutém Sa isi pastreze statutul de cel mai bun si sa aiba prieteni! Nu exista o regula in viata, i jai bine sa fii cel mai bun sau nu! Conteazé ce isi doreste copilul si dacé Modele de subiecte 119 ra. Important @ ca ny, aceasté dorin{a este a lui sau dacd o indeplineste pe a noast sd fim detensionati de presiunea lui ,vreau sé fiu cel mai bun"! eae mpetitivitatea la copii ~ sindrom, Text adaptat dupa Gireada Luiza, Co? | aICORE d ,primul din clasa”, revistacariere,,, A. 4. Noteaza, din textul 1, numele a doi scriitori francez! 2 Punct, 2. Scrie th caseta litera corespunzatoare réspunsulul corect, valorificdnd informatille din textuy Profesorul de franceza este numit a) Relu. b) Mos Goriot. d) Apelevianu: ¢) Gherghel. Raspunsul corect: i 2 punct, 3. Scrie in caseta litera cores Orice copil se naste cy, a) cu nevoia de recunoastere a valoril sale. c) cu talent la desen. d) cu dorinta de joaca b) cu stres emotional unzatoare réspunsului corect, valorficand informatile din texty Raspunsul corect: ‘ 2 puncte 4. Scrie In caseta litera corespunzétoare réspunsului corect, valorificand informatille din textul 2, Cand punem presiune pe copil a) obtinem rezultate mai bune. b) fi dezvoltam obisnuinta de a se depasi. ¢) el nu se mai poate dezvolta aga cum fi dicteaza sinele. d) ji cream complexe. Raspunsul corect: J. 2 puncte 5, Noteaza ,X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, bazandu-te 6 puncte pe informatiile din cele doua texte. Textul 1 “ADEVARAT | FALS — Relu este foarte bun la frar 6. Precizeaza, in doua — trei enunturi, o trasatura a personajului Gherghel, identificata in fragmentul de mai jos, si mijlocul de caracterizare, ilustrandu-| cu o secventa: ,De aceea, m-apuc i invat zi si noapte, noapte si zi, ca un disperat care va fi osandit la moarte daca nu i-o ia rivalului inainte la invatatura, daca eu, Gherghel — pricajitul, nu voi fi deasupra odraslei Apelevienilor.”. 6 puncte 12 ‘Limba gi literatura romnd. Simulare pentru Evaluarea Nationala7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doud texte date, Valorificand cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte 8. Consideri c& a fi competitiv este o c: alitate sau un defect? Motiveaza-ti raspunsul, in 50— 100 de cuvinte, valorificdnd textul 1. 6 puncte 9. Asociaza fragmentul din Scrisoare de dragoste de Mihail Drumes cu un text literar studiat la clasa sau citit ca lecturé suplimentara, prezentand, in 50 — 100 de cuvinte, 0 valoare morala/culturala comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte Modele de subiecte 134. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect Sunt corect despaitite in silabe toate cuvintele din seria a) su-pe-rior, per-fe-clie, im-bol-na-vesc. b) su-pe-ti-or, per-fec-i-e, Im-bol-na-vesc. ¢) su-perior, per-fec-tie, im-bol-nd-vesc. d) su-pe-ri-or, pe-rfec-ti-e, i-mbol-na-vesc. 2 puncty Raspunsul corect: 2. Scrie in caseta litera corespunzato: Sunt derivate toate cuvintele din seria Mis a) ,undeva”, ,indemana”. c) ,nobilimea’, ,mosier” b) .pricajitul”, superior’. d) .;nvarteste’, ,invidie". O. 2 puncte spunsului corect. imi dau seama, ca franceza e pentru e| are raspunsului corect. Raspunsul corect 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare ra Sensul sintagmei subliniate in secventa ,Stiu, © joacd de fiecare zi, findcd 0 cunoaste din familie.” este a) banalitate. ) dificultate. b) competitie. d) provocare. Raspunsul corect: |_J. 2 puncte 4, Scrie in caseta litera corespunzatoare raspu Tn enuntul ,fie cai o consideram benefica sau ici, si va trebui sd ne obignuim cu ea” exist a) 0 pereche de sinonime. c) 0 pereche de paronime. b) o pereche de antonime. d) 0 pereche de omonime. insului corect. nu, competitivitatea o traim cu totii, si mari, si Raspunsul corect: 2 puncte 5. Identificd in enuntul urmator trei substantive aflate in cazuri diferite, pe care le vei mentiona: Orice copil se naste cu nevoia de recunoastere a valorii sale, iar copilul «cel mai bun din clas» isi gseste valoarea acolo.”. 6 puncte 14 Limba $i literatura romn&. Simulare pentru Evaluarea Nationaldiniat 1 . Unii parinti 6. Precizeazé valoarea morfologica a cuvantului subliniat in urrmpton oun a Vat considera competitivitatea buna gio incurajeaza. Construiegte un enunt ee $A aiba 0 valoare morfologica diferité, pe care o vei preciza i i : Alteori, 7. Rescrie enuntul urmator, trecand verbele de la indicativ prezent la perfect Co ee pentru ca nu se simte competent in alte domenil ale vietii lui, la sport, la muzica a ad si descopera ca la invafatura fi este cel mai ugor 8A fie bun!” pu 8. Rescrie enuntul de mai jos, corectand gregelile de orice natura. P&rinti nostrii sunt aceea care stiu ce nevoi avem, ce vise ni se pot inplini gi ce n-i s-ar potrivi in vitor. 6 puncte Subi 1 It-lea 20 te Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care sa caracterizezi personajul din fragmentul extras din Scrisoare de dragoste de Mihail Drumes. In redactarea caracterizarii, vei avea in vedere: + precizarea a doud date de identificare a personajului (nume, varsta, ocupatie, origine, portret fizic etc.); + numirea a doua trasaturi morale ale personajului, + ilustrarea a doua mijloace de caracterizare diferite, prin cate o secventa comentata; * corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: * continutul compunerii — 12 puncte. + redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului — 1 punct; proprietatea termenilor folositi— 1 punct; corectitudinea gramaticala — 1 punct; claritatea exprimarii ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; respectarea normelor de punctuatie — 1 punct; lizibilitatea — 1 punct). Nota! Compunerea nu va fi precedata de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Modele de subiecte 7Sima extele de mai jos pentru 2 putea Citesgte fiecare dintre t raspunde la cerintele formulate. TEXTUL 1 A fost odata c: niciodaté etc. . A fost eat A imparat mare $f puternic. Abia la vremea Care er dobandj si el un copil. Bucuria lui fu nespusé cand se vaZu giel tala, ¢itoata imparatia !ui fu vesela dinpreuna cu dansul, cac/ acest imparat era pun, drept gi toméator de Dumnezeu. Pentru aceasta, e/ facu mult bine poporulul sau. 9/ toff intr-un gand s-o glasuire detera marire Domnului cé 8-8 indurat a le da un mostean al imparatiei, Acest imparat puse de gand ca pe fiul sau sd-/ dea 5a invefe toate meseriile gi toata procopseala carturarilor. Fiul fmparatului crestea Ir 4 cAt alfil intr-u parea ca este de optsprezece. Di ta-sau, dupa ce invata filosofia $i citirea p' / mai Ise mai mester vraci, de Invata $i mestesugul vazand tata-sau, imparatul, c& fiu-sé cap ugor cele ce ise aratd, Se umplu de mu dase un copil tocmai dupa gandul sau. : Invatand el toata cartea, Imparatul a Inceput a trimite pe fiu-sau din cetate in cetate sa invefe toate meseriile. Cum auzea cé in cutare cetate este cate vrun mester mai dibaci si ca acea meserie nu se afla pe la dansul, indata il trimitea sa invete si acea meserie. Astfel umb/a fiul imparatului din fara in fara, ca si un pril intorcaéndu-se /a palaturile tal toate meseriile de pre pamént. Sill acum s-a sfarsit; are ‘sa se stranga de pre drumuri. jscusit, tatal sau facu 0 masa De bucurie c& are un fiu asa de procopsit $i de mare, unde chema pe toti imparatii, vecinii lui, ca sa le arate fiul sau procopseala. Insugi ful imparatului porunci la bucatari si le arata cum sa facd bucatele. Mesenil nu stiau cum ‘sé mai laude gustul acestor bucate. CAnd, iata ca vine si fiul ne la masé. Se chetuira, deci, si stii vorba 4luia: vorba vorba aduce. Incepura imparatii a-si povesti despre judecatile $i dreptatile ce facuse fiecare ia rar 8 see altele, unul spuse ca se va cai cat va trai el, pentru ca a osandit in. om drept, invinovatit flind ca ar fi furat niste lucruri, pe ca precum se dovedi mai in urma. i perere a daeaaaes ae ae pipe ee care dedese ospatul, se intoarse catre fiul sau si zise: — Stiu cd, daca un imparat voleste j spanhors ; ste sa fie drept si ade! varat stapanitor supusilor unoasca prin insisi ochii sai pasurile ‘Sai, trebuie sd stie toate meseriile, ca sa ct iia, De aceea, fatul meu, te-am dat sa invefi toate mestesugurile. Nu mi-a venit fiecarul in gand cé si hotia este un meste: iti ‘ stesug. Aceasta iti ramane sa mai inveti, a vei face un imparat ca Solomon imparat si cum altul nu va ad a e. ‘and fu de opt ani, i dete la carte; i, i dete la cel nan. Ci imparatul, ntr-o [un siti dasca acd vazu aga, tal e stele, de la ce! leacurilor. oe de minte grozava gi iain iu aro finere : tumire sufleteasca, caci Dumnezeu fi ibpeag, pana ce invata talui sau, socotea ca 16 Limba $i lit eratura romanéd. Simulare a pentru Evaluarea Nati lationalad— lil tata, raspunse fiul de imparat, carele se rusind $i se rogise ca O sfecla, cum de ma oséndesti astfe! ca pe un vinovat de codru? $i sculandu-se de la masé, se duse unde se duse el, $i se intoarse numaidecat, peste asteptarea tuturor, cu 0 slugé a lui credincioas4, aducand niste scdnduri, stinghii, drugi, odgoane gi panze. Cu aceste se apucé, ajutat de sluga Iui, de cladi un fel de foigor. Gatindu-se foisorul, se urca tntr-insul gi, invartind niste guruburi $f niste vartejuri la niste mestesuguri ce avea acest foisor, incepu a pluti in vant si, pe cand se fot urca, el isi lud ziua buna de la tofi cei de fal, cari ramasesera cu gurile cascate $i cu ochii bleojdi{i la dansul, Mumé-sa cat p-aci era sé-i vie rau de inima rea; dara isi tinu firea. Dupa ce il pierdura din ochi, mesenii se scularé i se imprastiara ca puii de potarniche, nemaivoind a adéoga mahnirea imparatului, care se vedea de pe fata ca era prea mare. Petre Ispirescu, Hofu imparat TEXTUL 2 Ce meserii vor aparea in viitorul apropiat? Cate joburi vor schimba copii nostri? Cum ne educaém adolescentii pentru cele mai cdutate joburi peste 10 ani, unele care nu exista inc&? Si ce mai inseamna o meserie de vitor, pentru generatia tanara? Sunt doar o parte dintre intrebarile bune ale parintilor si ale tinerilor, la care am gasit raspunsuri clare si cat se poate de interesante alaturi de Ciprian Stanescu, la primul interviu LIVE! By Logiscool. Piata muncii este in continud schimbare, iar procesul e accelerat de numeroase motive: economia este puternic transformaté de pandemie; apar tehnologii revolutionare care aduc digitalizarea si automatizarea in ,noul” normal; robotica si inteligenta artificialé sunt tot mai populare pretutindeni. Calatorim in Spatiu, printam 3D aparate medicale, proteze si chiar vase de sdnge, avem case inteligente $i masini autonome. Multi sunt entuziasmati si la fel de multi sunt Speriati de incertitudine si de viitorul profesiilor actuale. »Cred ca ce conteaza pentru mine si pentru tinerii pe care ii avem in diferite programe e cum vrei sd fii cand vei fi mare, nu ce vrei sa te faci cand vei fi mare”, puncteaza Ciprian. Majoritatea joburilor de viitor vor imbina mai multe domenii si pasiuni (umane, tech, creative, digitale etc.): vom vedea astronauti care sunt si antreprenoni digitali, agricultori care vor folosi atuurile programarii, artisti si creatori folosindu-se de new media, detectivi de date, ingineri de roboti pentru terapie si psihologie — posibilitatile sunt nenumarate. lar la baza lor sta un mix de cunostinte tehnice, importante abilitati sociale si de business. A fi pregatit pentru meserii ale viitorului inseamna gi sa cunosti nisele de business unde te poti dezvolta si sa cauti oportunitati antreprenoriale. »E mai putin despre «unde imi gésesc de munca», pentru ca iata ce se intampla in prezent, cand credeam ca lucram intr-o industrie solida, de viitor, precum a turismului. E mai mult despre a avea capacitatea sa te reinventezi si sa pornesti un business de unde nu apare.” eee "conalneaanegae7 ___ lar oportunitatile de meserii sunt intr-adevar vaste: de la programare, roboticg si alfabetizare new media, la detoxifiere digitala, turism spatial, securitaty cibernetica, nanotehnologie, energii alternative, chiar si coaching pentru jucatoy, digitali! Ele sunt doar o parte din cele mai bine platite $i céutate Joburi in urmétor 10-15 ani, conform predictiilor. i: ce joburi vor fi cdutate in 2030 $i cum Text adaptat dupa Meseriile viitoru/u pregatim copili $i adolescentii pentru ele?, www.logiscool.com, A 4. Noteaza, din textul 1, doua insusiri ale ‘imparatului. 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1, De la cei mai iscusiti dascali, fiul imparatului a invatat a) matematica. b)filosofie. _¢) limba greaca d) istoria. Raspunsul corect:\_J 2 puncte 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. Majoritatea joburilor de viitor a) vor ramane neschimbate. ¢) vor fi robotizate. b) vor imbina mai multe domenii gi pasiuni. _) vor solicita creativitatea. Raspunsul corect: (_J. 2 puncte din textul 2. 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile La baza joburilor din viitor vor sta a) cunostinte tehnice. b) abilitati sociale. c) abilitati de business. d) un mix de cunostinte tehnice, abilitati sociale si de business. Raspunsul corect: \_J. 2 puncte 5. Noteazé ,X” in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte Textul 1 fi indomeniul detoxifierii digitale. Simalare pentru Evaluarea Nationala6. Precizeaza, in doua — trei enunturi, tipul de narator, identificat in fragmentul de mai jos, prin referire la o secventa: Astfel umbia fiul imparatului din tara in tara, ca si un pribeag, pana ce invata toate meseriile de pre pmént. Si intorcandu-se la palaturile tatdlui sau, socotea c& acum s-a sfarsit; are s& se stranga de pre drumuri.”. ceponc ee 7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doua texte date, valorificand cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte 8. Consideri ca este important sa ai cuno: stinte din mai multe domenii? Motiveaza-ti raspunsul, in 50 — 100 de cuvinte, valorifi icnd textul 1. 6 puncte 9. Asociaza fragmentul din Hofu imparat de Petre Ispirescu cu un alt text literar studiat la clasA Sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 — 100 de cuvinte, 0 valoare morala/culturala, comun, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte Modele de subiecte 191. Scrie fn caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Contin hiat toate cuvintele din seria a) ,bucurie”, ,fiul”. b) .Invata’, ,imparati c) ,toata”, ,meseriile”, d) ,stiau", ,sa-i". Raspunsul corect:_J. 2 Pung, , 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Sunt compuse toate cuvintele din seria a) ,procopsit”, ,niciodata” c) ,mestesuguri", ,odata”. b) ,optsprezece”, ,fiecare”, ) ,intr-un”, ,tocmai”. Raspunsul corect: 2) pam Cty 3. Scrie in caseta litera corespunzaitoare réspunsului corect. Sensul sintagmei subliniate in enuntul ,c fiu-sdu are tinere de minte grozava” este a) memorie. ¢) pasiune. b) inteligenta. d) preocupare. Raspunsul corect: O , 2 punct, 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvintele subliniate in enunturile ,tatal sau facu o masa mare, unde chema pe toti imparagr si O masd mai mare nu incape in camera. sunt a) omonime. c) polisemantice. b) omofone. 4) paronime. Raspunsul corect: OC. 2 puncte 5, Selecteaza, din secventa urmatoare, trei verbe de conjugari diferite, pe care le vei preciza: ,E mai mult despre a avea capacitatea sa te reinventezi si s4 pornesti un business de unde nu apare.”. 6 puncte 6. Alcatuieste o propozitie asertiva in care adjectivul ,revolutionar” sa fie nume predicativ (1) si o propozitie interogativa in care substantivul ,tehnologie” sa fie atribut (2). 6 puncte (a) (2) Limba gi literatura romind. Simulare pentru Evaluarea Nationala 20 —7, Transerie predicatele din enuntul urmator, precizind felul lor: .vom vedea astronauti care sunt si antreprenori digitali, agricultori care vor folosi atuurile programarii, artigti si See folosindu-se de new media". 6 puncte 8. Rescrie textul de mai jos, corectand gregelile de orice nature Am citit umpic din volumul de bazme $i mia placut foarte mult. Parerea mea personal este cé nu pofi fii ca fat frumos, mereu bun gi curajos. 6 puncte Subiectul al II-lea (20 de puncte) Scrie 0 compunere, de minimum 150 de cuvinte, in care sa il caracterizezi pe fiul imparatului, personajul din textul lui Petre Ispirescu, Tn scrierea compunerii, vei avea in vedere: + notarea a doua date de identificare a personajului (varsta, origine, portret fizic etc.); * prezentarea, prin cate o secventa comentatd, a doua trasaturi morale ale personajului; * precizarea a doua mijloace de caracterizare diferite, valorificand textul dat; + corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + continutul compunerii — 12 puncte; + redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corect& a paragrafelor — 1 punct; coerenta textului—1 punct; proprietatea termenilor folositi— 1 punct; corectitudinea gramaticala — 1 punct; claritatea exprimarii ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; respectarea normelor de punctuate — 1 punct; lizibilitatea — 1 punct).. Nota! Compunerea nu va fi precedaté de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Modele de subiecte 211 Model 4 10 puncte din oficiu Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a Putes réspunde la cerintele formulate. TEXTUL 1 . ee i ie isip. Fluxul scaézuse, lar ferl marin Cei trei baleti pageau repede pe nisip. Fluxul 7 intarisera o fagie a plajel, facdnd-o tare ca 0 g0sea. Un fel de splendoare Fi jul; ti patrunse $i se simt{iré fericiti, Se rasp4ndi asupra lor $i asupra peisajull macariord unul spre celalalt, rasera tare $/ vorbiré 6ré sé se asculte. Vazduhy Jipea. Ralph, simtind nevoia de-a gasi o explicafie, statu in mAini $i cAzu. CAng neste sa rade, SOA fi mangéie timid bratul lui Ralph; trebuiré 54 14d din nou, — Hai, zise imediat Jack, suntem exploratori, ; — Mergem p4na la capatul insule/ si ne uitam dupa colt, zise Ralph. — Daca 0 fi intr-adevar o insula.. Acum, aproape de sfargitul dupa-amiezel, mirajele se mai domoleau. Gasirg capatul insulei, care aparea foarte deslusit, fara sd-si fi plerdut, prin magia mirajelor, forma sau realitatea. O ingramadire obignuité de blocuri cubice, cu o stanca imensa inal{andu-se din laguna. Pe stancé isi aveau cuibul pasdrile marine. — Pareca-i glazura de pe o prajitura roz, zise Ralph. — Nu-i nimic de vazut dupa colf, flindcé nu exista un colf, zise Jack. E 0 mic&é indoituré si, va dati seama, stancile sunt tot mai greu de urcat... Ralph isi puse mana streasind la ochi $i urmari conturul zdrentuit al coltilor st&ncosi ce inaintau spre munte. Aceasté parte a plajei era mai aproape de munte decat toate celelalte. — O sa incercam sa ne ca{aérém pe munte de aici, zise el. Cred ca-i calea cea mai usoara. E mai putinaé vegetatie de junglé si mai multa stanca trandafirie. Haideti. Cei trei baiefi incepuré sé se cafare. O forfa necunoscuta smulsese sj sfaéramase aceste cuburi, astfel cé zéceau stramb, claie peste gramada, ca 0 piramidé. Cele mai raspandite erau stancile trandafirii, incélecate de un bloc pus piezis; iar peste bloc un altul, si asa mai departe, pana cand masa trandafirie devenea o aglomerare de stanci in echilibru, izbucnind din fantastica increngatura a lianelor din padure. Printre stancile rozalii erau adeseori si cérari inguste, serpuind in sus. Baietii reugira sé se strecoare de-a lungul lor cu fata la stanca, patrunzand adéanc in universul plantelor. — Cine-a facut cérarea asta? Jack se opri si isi sterse fafa de sudoare. Ralph ramase alaturi, gafaind. — Oamenii? Jack clatina sceptic din cap. — Animalele, zise el. Ralph cercetaé bezna de sub pomi. Paédurea vibra subtil. — Haidefi. ————oae6—° romand. Simulare pentru Evaluarea National _Ascensiunea abrupta pe tancurile de stanca nu se dove tat de grea ca trecerile ocazionale prin tufisuri, pentru a da de urma cararii in continuare. Radacinile $i tulpinile lianelor erau atat de incalcite, incat baietii trebuiau sa se furiseze printre ele ca niste ace flexibile. Singurul lor ghid, in afara de solul cafeniu side razele intamplatoare prin frunzis, era directia pantei: dacé o gaurd, de pilda, acoperita de dantela lianelor era mai sus sau mai jos decat o alta. Cum necum, reusira sa urce. Prins in paienjenisul lianelor, poate in cea mai grea clipa, Ralph se intoarse cu ochi stralucitori spre ceilalfi. — Tut! — Meserie! — Misto! Greu de ghicit de ce se bucurau. Tofi trei se infierbantasera, erau murdari si franti de oboseala. Ralph se zgériase rau. Lianele, groase ca pulpele lor, nu le ingaduiau sa inainteze decat prin niste tunele. Ralph striga de proba $i ascultaré cu totii ecourile inabusite. —Asta-i o adevarata explorare, zise Jack. Sunt sigur ca n-a mai caleat nimeni pe aici. — Ar trebui sé desenam o harta, propuse Ralph. Ce pacat ca n-avem hartie. —Am putea sa zgariem pe coaja de copac si sé umplem dungile cu lut negru, zise Simon. Privirile lor invapaiate se adunara din nou, solemn, in bezna. [...] — Meserie! William Golding, imparatul mustelor TEXTUL 2 Sa urci pe Everest e un vis, un privilegiu pe care foarte putini oameni il au. Este un efort financiar, de antrenament, al tau personal, dar si al celor care te sustin. Asadar, renuntarea nu a fost nicicAnd o optiune. Am venit aici pentru a realiza ceva si in niciun caz nu aveam de gand sa dau inapoi. Stiam ca va fi greu, si eram pregatit sa infrunt dificultatile cu toate fortele, si s& nu ma dau batut, atata timp cat tine de mine. A fost unul dintre motivele pentru care am ales sa folosesc oxigen. Desi am luat in considerare sa urc fara oxigen, am preferat sa realizez ce mi-am propus, mai degraba decat si ma incapatanez sa urmez niste asteptari impuse din exterior”. Asa incepe discutia cu Gabriel Baicus, despre ascensiunea in premier: [4 a varturilor Everest si Lhotse, in 25 de ore. I venit alpinist peste noapte, asa cum poate parea. In 201: ja batea Pirineii in lung $i in lat. Era la inceput si invata cat m urcat impreund 4000 de metri in Muntii Atlas, Maroc, Gabriel a stiut dintotdeauna sa finteasca mai sus, dar puteau fi atinse. Iremediabil indragostit de frumuset bii si florile de camp pe care se oprea sa le miroasa, pana E Modele de subiectei jlimpresionau, Gabriel era in ; i in etarilor care fl is ooh imensiteter ee reve pe munte. in anil uimator 2 eee A gual oa see TT ‘aha in Alpi: Mont Blanc, ate A a ory rate de cafarare. if Monte Rosa, Ai iajes a Nepal) prin care Sree EE ral in 2018 a Inceput un proven a spaniolé. Desi crizg an xpeditil si drumetii pent cl Oi fat [a visurile sale $i in 2024 aE GoviD-19 /-a afectat puternic, nu @ Pe arnicitd 00 0 ieee ‘i in Nepal $i foamna lui 2021 revenea In f oe fe 8000 de motri— Manastu = fare oi oH fe | Rasériturile gi apusurile , vat wel mal frumos moment a fost cand a rasarit er ia 10pm. 91am mers Ei ic ens! gis pe munte sunt momente magice. Noi am lie AAD ‘ncopi sé vezi CONtUTUTip ore ce au parut fara sfarsit prin intuneric. Cand, liineat aetipre lini pares muntilor, $i apor cu! Jorile cerului gi lumina ce se ridica ince’ Fi i prinzi viata si tu. Uiti de oboseald, de orele lungi, te tot. 5 eae ie eee A eee imil i i de razel , intre primil oameni de pe pamant care sunt atinsi de I a Find fn eproape cel mai inalt punct de pe glob, nu pofi decdt s4 fii extrem de recunoscator ca traiesti acest moment. e ; i " Text adaptat dupa /nterviu cu Gabriel Baicus ~ premiera romaneasca in Himalaya, descoperahimalaya.ro ibilitatea rocil $i @ gh A 4. Noteaza, din textul 1, numele a doua personaje. 2 puncte 2. Scrie in caseti litera corespunzétoare réspunsului corect, valorificdnd informatile din textul 1. Stancile pe care se catara baieti a) sunt bombate. b) au culoare trandafirie. c) sunt alunecoase. d) nu pot fi escaladate. Raspunsul corect: 2 puncte 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. Muntii Atlas din Maroc au fost escaladati de Gabriel Baicus a)in2014. b) in 2016. c) in 2021. d) in 2018. 2 puncte Raspunsul corect: 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. Alpinistul considera ca a urca pe Everest este a) un privilegiu. b) o dovada de curaj. mac) in mod de a demonstra forfa. rt inimaginabil. i) ratura romind. Simulare pentru Evaluarea National& 2 puncte =ne z4 ,X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili dacd este adevarat sau fals, .-te pe informatiile din cele doua texte. 6 puncte 5, Notea: bazandu-t “ENUNTUL | stanca i igi aveau vulturii cuibul. P’Baietii ajung a capatul insulei. roi {ancile sunt napadite de vegetatie. ENUNTUL sabriel urea pe Everest fara oxigen. 6. Transcrie, din textul 1, doua figuri de stil diferite, precizAnd felul acestora. 6 puncte texte date, 7. Prezint, in minimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doua 6 puncte yalorificand cate o secventa relevanta din fiecare text. ce vis poate fi implinit daca depui efort? Motiveazéti raspunsul, in S0— 100 8. Consideri ca ori 6 puncte de cuvinte, valorificand textul 2. Modele de subiecte 25sid ial a B. 1. Scrie in caseté litera corespunzatoare rAspunsului corect. Numérul de litere este egal cu numarul de sunete pentru fiecare cuvant din seria a) ,celalalt”, ,mirajele”. c) ,aceasta”, ,piramida”. b) ,explicatie”, , magia”. d) ,era”, ,baieti”. Raspunsul corect: 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. In enuntul ,Cele mai raspandite erau stancile trandafirii, incalecate de un bloc pus Piezis; iar peste bloc un altul, si asa mai departe”, cuvintele subliniate sunt obtinute, in ordine, prin a) derivare, derivare. c) compunere, compunere. b) derivare, compunere. d) compunere, derivare. Raspunsul corect: 2 puncte 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare rdspunsului corect. Sensul secventei subliniate in enuntul ,Radacinile si tulpinile lianelor erau atat de incdlcite, incat baietii trebuiau sa se furiseze printre ele ca niste ace flexibile.” este a) a tainui. ¢) a se retrage. b) a se strecura. d) a se lovi. Raspunsul corect: Oo : 2 puncte 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Sunt omografe cuvintele subliniate in secventele din seria a) ,Ralph isi | puse mana streasina la ochi.”/Privi atent si ochi tinta. b) sr Nu-i nin lic de vazut dupa colt.”/A luat un colt de paine. mai usoara.”/Multe cai se deschideau in fata. repede pe nisip.”/Nisipul din clepsidra curgea cu repeziciune. F 2 puncte "a romaénd. Simulare pentru Evaluarea Nationala —eee identifica in enuntul urmator trei verbe aflate la timpuri diferite, pe care le vei preciza: .Stiam ca va fi greus SI eram pregatit s& infrunt dificultajile cu toate fortele, si s4 nu ma dau batut, atata timp cat fine de mine.". 6 puncte 6, Alcatuieste un enunt, in care verbul ,a fi’ sd fie la modul imperativ, forma negativa, numarul singular si un enunt asertiy, in care substantivul ,munte” sa fie complement direct. 6 puncte 7, Transerie predicatele din enuntul urmator gi precizeaza felul lor: Sa urci pe Everest e un vis, un privilegiu pe care foarte putini oameni fl au”. 6 puncte 8. Completeaza textul urmator cu forma corecté a cuvintelor scrise intre paranteze. Mi- (a plicea — conditional-optativ, prezent) sa pot escalada (inalt grad superiativ relativ de superioritate) munfi si sa admir (peisaj— plural, articulat cu articol hotarat) feerice. Istoria pasiunii (aceasta) a inceput cand (a merge — indicativ, perfect compus, persoana |) in drumetie prin muntii (nostru). 6 puncte ubiectul al 1 le: 20 de puncte Imagineaza-ti ca ai participat la o expeditie montana. Scrie o pagina de jurnal, de minimum 150 de cuvinte, in care sa relatezi o intamplare petrecuta in timpul expeditiei, exprimand emotia traita si incluzand o secventa descriptiva, de cel putin 30 de cuvinte. Data redactarii jurnalului este 14 mai 2024. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: * continutul compunet 12 puncte + redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta a. textului os 1 punct, proprietatea termenilor folositi— 1 punct; corectitudinea gramaticala — 1 it rimarii ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; respectarea normelor de lizibilitatea — 1 punct). redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum subiectul propus. Modele de subiecte 27ee Sees oe 10 puncte din oficiv Be Sui Subiectul I aie exu a putea raéspunds | ze textele de mai 30° eer Citeste fiecare dintre la cerintele formate. zl tapes praga Danda, 4t ai intre toate distractiile, cel maj i, at ai tu acum, din e and 6y yee Ot a “cal 4 nu crezi ca m-a luat gura pe dinainte si ENT eee rca nu ar fi fost altele! Erau acolo, in citit foe gi provocare (ca i iit grozav mi se parea cil Mae Be eee versatie, era si uMOr, era : intr-un film (imaginile le inventam eu), erau si nici nu te gral ti ‘ jocuri, si joaca, era si con re si piper Jumii, erau tot felul. Sinu ma mai vreau sa zic, $i/ g Ja jocul adevarului), erau $i scene, ie ie prieteni, erau si nesuferitii dia care @au fe atone pereeiarba: Jua cu asa era pe vremea aia, comunista!”, ca Nu 08” mafia rain As Eu, cand ma uit la unii copii care nu citesc nimic, nu Gaul” Le eeipaer ie sunt ei. Poate 0 sé le treacé. Cum deschizi tu computerul eee BE ered inainte s& te speli pe fata, asa deschideam eu cartea. Nu pent So /émurim odata pentru totdeauna poves! te : nota. Seamana doar studioasa sau vreo tocilara. Sica sé “ ee i it it tii, pentru profesor, pen tocilarul e cineva care citeste pentru alti, p' pl tru sine (de piacere, fara pe dinafara cu cel/cea care, iubind cartea, citeste doar pen i scop, degeaba, daca vrei— dar acest , foarte dulce, pe Care $i degeaba” are un miez tu, deja, il cunosti). Cartile pe care le doream si cu care imi faceam de Jucru toata ziua nu aveau nicio legatura cu scoala. Dimpotri Te rog sa intelegi bine iva, as zice. acest ,dimpotriva”. Dar mai era ceva: daca ma vet dea mama cu cartea in mana, nu mé mai punea sé spal vasele, sé matur, nu ma mai trimitea la cumparaturi sau nu ma obliga sé fac ordine in dulap ori sé jes afara la aer, lajoaca. Tare ma plictiseau Jucrurile astea, chiar si iesitul ,Ja aer’. Si-apoi se chema ca fac ceva, nici mie nu-mi placeau oamenii care doar taie frunze la caini— ba chiar cate nu faceam, ca, stil situ, cititul nu e niciodata doar citit, e mult mai mult! Jineam cartea pe genunchi, in poala, sub fafa mea sprijinita in palme, deasupra fetei, pana ma dureau bratele. Timpurile se buclau, lumile se buclau. Nu i-am inteles niciodata pe cei care spun ca, atunci cand citesc o carte, se muta cu totul acolo. Ceca ce mise parea grozav nu era atat povestea in care te puteai vari uitand de tine, cat ciudatenia posibilitatii de a trai in trei lumi deodata — cea reala, cea a cartii si cea de-a treia, numai a mea, ca o delté in care cele doua fluvii — al c&rtii si al realitatii- se intalneau intr-o noué ,formatiune’. Priveam curgerea imaginilor una intr-alta, la resfarsit. Le vedeam cu cele doua perechi de ochi deodata: ochii deschisi si ochi nintil. Mé uitam la... Imaginatie — acest neobosit, imprevizibil Transformer care e in afa ta si induntrul tau. Esti tu, Imaginatia! Tu esti! Simona Popescu, Leaganu! pisici a romand. Simulare pentru Evaluarea Nationala —_TEXTUL 2 jua Internationala a Cartii si a i 2 eee. UNESCO organizeaza ae Bveninaery ee moet tiie 2 a : i , CU Scopul de a Pe ierclastor ae publicarea c&rtilor si de a ne reaminti importanta In cadrul ag ete! Generale de la Paris, din 1995, UNESCO a hotarat ca acest evenimen poem) serbat ita mod oficial pentru a sustine cititul, promovarea cartilor si drepturile de autor. Insa, ideea organizarii acestui tip de aniversare a venit cu mult inainte de 1995, mai exact in 1923, atunci cand mai multi spanioli, iubitori de carti, si-au dorit sa-i aduca un omagiu lui Miguel de Cervantes. ' La Conferinta Generala de la Paris, UNESCO a decis ca data oficiala de aniversare pentru Ziua Internationala a C&rtii s& fie 23 aprilie deoarece, conform calendarului gregorian, in aceasta zi se comemoreaza nasterea si moartea lui William Shakespeare, moartea creatorului lui Don Quijote, Miguel de Cervantes, care s-a stins pe 22 aprilie si a fost inmormantat pe 23 aprilie. Mai jos prezentam cateva curiozitati despre carti si lectura: « Aventurile lui Tom Sawyer de Mark Twain este primul roman din lume redactat pe o masina de scris; + una dintre cele mai scumpe c&rti din lume este consideraté Codexul Leicester care a fost realizat de Leonardo da Vinci. Acest codex este scris invers, de aceea, pentru a-l citi, trebuie sa folosesti o oglinda. Actualul proprietar al manuscrisului este Bill Gates si a cumparat Codexul Leicester in 1994 cu pretul de 30,8 milioane de dolari; * cea mai vanduta carte pentru copii este Harry Potter, in 400 de milioane de copii; * cea mai lung& propozitie care a fost tiparita vreodata se regaseste in romanul Mizerabilii, de Victor Hugo. Aceasta are 823 de cuvinte; + in cartile lui Shakespeare cuvantul dragoste este mentionat de 2 259 de ori, in timp ce cuvantul ura este intalnit de doar 229 de ori; + placerea de a mirosi carti vechi poarta numele de ,bibliosmie’”. Text adaptat dupa Lectura pentru toti’: Astazi este marcata Ziua Internationala a Cartii si a Drepturilor de Autor, unimedia.info A. 1. Noteaza doua activitati, identificate in textul 1, pe care fetita le evita citind. 2 puncteilustrand-o cu o secventa: »$i Ca sa lAmurim odata pentru totdeauna povestea asta: tocilarul e cineva care citeste pentru alti, pentru profesor, pentru nota. Seamana doar pe dinafara cu cel/cea care, iubind cartea, citeste doar pentru sine (de placere, fara scop, degeaba, daca vrei — dar acest «degeaba» are un miez foarte dulce, pe care si tu, deja, il cunosti).”. 6 puncte 7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de Continut comun celor doua texte date, valorificand cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte ura romana. Simulare pentru Evaluarea Nationala ZZ8. Crezi ca cititul poate fi distractiv? Motiveazé-{i raspunsul, In 50 ~ 100 de cuvinte, valorificand textul 1. 6 puncte oe SS 9. Asociaza fragmentul din Leaganu! pisicii de Simona Popescu cu un text studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50 — 100 de cuvinte, o valoare morala/culturala comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte B. 1. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Contin diftong toate cuvintele din seria: a) ,toate”, ,conversatie”. c) ,dimineata”, ,deschideam”. eau”, ,erau”. d) ,cartea”, ,degeaba”. 2 puncte Modele de subiecte 316. Alcatuieste o propozitie asertiva in care pronumele .aceasta’ sa fie atribut (1) sio Propozitie interogativa in care substantivul ,carte” sa fie in cazul genitiv (2). 6 puncte (1) sete eee ee ee (2) Bi 7. Rescrie fraza urmatoare, trecand verbele de la perfect compus la_ timpul mai-mult-ca-perfect: ,[...] ideea organizanii acestui tip de aniversare a venit cu mult inainte de 1995, mai exact in 1923, atunci cand mai multi spanioli, iubitori de carti, si-au dorit s4-i aduca un omagiu lui Miguel de Cervantes”. 6 puncte “2 momand. Simulare pentru Evaluarea Nationala SZeee , completeaza textul urmator cu formele corecte ale cuvintelor indicate intre paranteze. i % 6 puncte va sfatuiesc = (a citi — conjunctiv, prezent, persoana a Il-a, plural) cartea So, (autor — genitiv) recomandat de Andrei. Autorul a avut multe = (succes - plural) cu personajele _____ (care ~ acuzativ, complement direct) (a crea — indicativ, perfect compus) deoarece fiecare copil se regaseste in ps povestea —_____— (pronume personal, persoana a Ill-a, singular, genitiv). pypiectulwal= 11 Lea = 20d ea scrie un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa prezinti mesajul/o semnificatie a textului selectat din Leaganul pisicii de Simona Popescu. In redactarea textului: iza mesajul/o semnificatie a textului, prin referire la tema; « vei precit + vei prezenta doua idei/secvente sugestive pentru mesajul transmis; + vei identifica doua trasaturi ale personajului, relevante pentru mesaj; «vei mentiona o emotie exprimata sau o valoare morala/culturala transmisa in text, justificandu-ti alegerea, Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul compunerii este la alegere. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: « continutul compunerii — 12 puncte + redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct, coerenta textului — 1 punct; proprietatea termenilor folositi — 1 punct; corectitudinea gramaticala — 4 punct; claritatea exprimarii ideilor — 1 punct; ortografia — 4 punct; respectarea normelor de punctuatie — 1 punct; lizibilitatea — 1 punct). fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se Nota! Compunerea nu va acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Modele de subiecte 33 Se asia Ni iCiteste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea rio, ~Q la cerintele formate. “Pung, TEXTUL 1 In soarele ce moare se rumeneste zarea $i purpura amurgul si-o Intuneca. Pe valuri Se-nalta si recade si tragic urlé marea Cu furie ménata de fluxu-i caitre maluril In ceafa departani néluci de panze pier, Si cenusiu-nghite adéncurile-albastre. lar eu, privind cum noaptea cuprinde-ntregul cer, Zaresc cum se ridicé din umbré doua astre! Ce viu straluce unul si focul lui cel vast S-aprinde-n cer deodaté si-n tremurul de spume Celalt abia sclipeste, si totusi ce contrast: Cel mare este farul, iar cel mic e o lume! Cincinat Pavelescu, Doud stele TEXTUL 2 ; ; , lata care a fost scoala, si iaté cine au fost — fara stirea for— cei mai buni dascajj de la care si-a invatat Grigorescu secretele artei lui. Ziua ii vorbea natura, seara jj r ; i vorbe, vorbeau télmacii ei. Si in suffetul lui pururea in friguri, noaptea, dospeau vedeni $i tot alte intelesuri, si tot alte puter izvorau in el, impinse din adancimile necunoscute ale unei vieti ce parcé nu mai era a lui, ce de buna seamé ca nu era numai a lui. Natura-i frumoasé pretutindeni. O lume noué la fiecare pas. $i Grigorescu se simtea din ce in ce mai atras, mai invéluit in misterul acestor frumuseti. Era un suflet in ele. Dincolo de forma, de coloarea si de structura lor era un suflet. i) presimtise el, asa vag de tot, in unele zile de hoindreala pe muncelele* Agapiei. Acum insé i! simtea. N simtea cu neliniste, aproape cu fricé. Da, era acolo, in tacerea paméantului, in norul ce luneca incet pe albastrul cerului, indaratul frunzei care tremuré, in vibrarea aerului, sub scoarfa copacilor si sub muschiul stancilor, pretutindeni soptind lucruri adanci si neintelese, de pretutindeni chemandu-l, Privindu-| mereu, mereu vorbindu-i prin semne, prin jocul petelor de umbra si de /umind, ca o fiinfé de departe, din alte vazduhuri. Si el se lupta sa priceapa. O lupta strasnica era viata lui. Fiecare dimineata ii aducea 0 speranta noua, si fiecare seara o noua disperare. Vesnic nemultumit de lucrul lui, rézand de cate zece ori o panza, plecand si intorcandu-se de cate zece ori in acelasi coltisor de natura, care mereu tot altceva-i spunea din marele mister, si el mereu intreband, simtind ca, dincolo de Miniile si de culorile care se vad, mai € ceva care nu se vede, si care totusi trebuie sd se vada. Trebuie. Ca aceasta si este chemarea unui artist pe lume — sé te facd Sd vezi in vecil vecilor ceea ce natura nu araté decat o data, la fulgerarea unei clipe, Limba si literatura romAnd. Simulare pentru Evaluarea Nationalé 34— singura data, in toata necuprinsa si spaimantatoarea vesnicie a vremii. - Multe lucrurr bune, prinse din fuga, trebuie sa fi sters Grigorescu, pentru ca iui, dintr-un punct sau altul de vedere, nu-i mai placeau. Dar din cate a pastrat, ce minuni, de care, odaté s-odaté, se va vorbi cu acea definitiva admiratie yniversala pe care operele eterne au toataé rébdarea s-o astepte! Ochii visdton, frumosii ochi nevinovati, care au plans fara sa stie de ce, sufletele sfioase, neintelese, care se ascund indaratul fefei cum se ascund unele génduni indérétul cuvintelor. curate diminefi de vara, in a caror limpede lumina toate par gatite ca de sarbatoare. .. Apusuri de soare, cu intunecari de codru in fund, sub dogoreala din ce in ce mai scazuta a cerulul, cu tdpsane* ce se revarsa in umbra de sub poalele codrului, cu pastori ce si-aduc oile la strunga* si cu pregatirea aceea de odihna, cu invaluirea aceea dulce, in taina inserarii, a tuturor formelor, ce parca-s de abur $i se topesc... Frumuseti proaspete, nemaivazute parca, minuni de forme side colori, cu nu stiu ce delicateta de vis in fragezimea si armonia lor, si totusi foarte adevarate, una cate una S-au dezvelit ca din neguri sub puterea privirii creatoare; Si, astfel pregatite pentru taina vietii de veci, trecand prin sufletul mare si curat al artistului, mari $i curate au inviat pe panzele lui... Dar Grigorescu, nici vorba, nu-i multumit. Cum sé fii multumit cand vezi cum iti scapa printre degete, si se pierde, pentru toti si pentru totdeauna, cea mai bund parte din comoara pe care tu ai descopent-o!?...O vezi —e la dispozitia ta — si n-o poti lua... Alexandru Vlahuta, Pictorul Grigorescu *muncel — colina, deal. *tapsan — coast& a unui deal sau a unui munte, panta, povarnis. “strunga — loc ingradit la stana, unde se mulg oile. A. 4. Noteaza din textul 1 doua cuvinte din campul lexical al mari. 2 puncte— singura data, in toata necuprinsa si spaimantatoarea vesnicie a vremii. - Multe lucrurr bune, prinse din fuga, trebuie sa fi sters Grigorescu, pentru ca iui, dintr-un punct sau altul de vedere, nu-i mai placeau. Dar din cate a pastrat, ce minuni, de care, odaté s-odaté, se va vorbi cu acea definitiva admiratie yniversala pe care operele eterne au toataé rébdarea s-o astepte! Ochii visdton, frumosii ochi nevinovati, care au plans fara sa stie de ce, sufletele sfioase, neintelese, care se ascund indaratul fefei cum se ascund unele génduni indérétul cuvintelor. curate diminefi de vara, in a caror limpede lumina toate par gatite ca de sarbatoare. .. Apusuri de soare, cu intunecari de codru in fund, sub dogoreala din ce in ce mai scazuta a cerulul, cu tdpsane* ce se revarsa in umbra de sub poalele codrului, cu pastori ce si-aduc oile la strunga* si cu pregatirea aceea de odihna, cu invaluirea aceea dulce, in taina inserarii, a tuturor formelor, ce parca-s de abur $i se topesc... Frumuseti proaspete, nemaivazute parca, minuni de forme side colori, cu nu stiu ce delicateta de vis in fragezimea si armonia lor, si totusi foarte adevarate, una cate una S-au dezvelit ca din neguri sub puterea privirii creatoare; Si, astfel pregatite pentru taina vietii de veci, trecand prin sufletul mare si curat al artistului, mari $i curate au inviat pe panzele lui... Dar Grigorescu, nici vorba, nu-i multumit. Cum sé fii multumit cand vezi cum iti scapa printre degete, si se pierde, pentru toti si pentru totdeauna, cea mai bund parte din comoara pe care tu ai descopent-o!?...O vezi —e la dispozitia ta — si n-o poti lua... Alexandru Vlahuta, Pictorul Grigorescu *muncel — colina, deal. *tapsan — coast& a unui deal sau a unui munte, panta, povarnis. “strunga — loc ingradit la stana, unde se mulg oile. A. 4. Noteaza din textul 1 doua cuvinte din campul lexical al mari. 2 puncteq 5, Noteaza ,X" In dreptul fiecarui enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, b, » Daan in pe informatille din cele doua texte. 6 RB My aa “ iAidils 2 ware "ane, _ADEVARAT | | : - FADS Marea este furioasé. “Marea este personificata. “Lumina farului pare un astru. Textul 2 __Artistulul ji place si hoindreasca ura este fi & doar in loci 6 Punet, a 6. Transcrie, din textul 1, doua figuri de stil diferite si precizeaza felul acestora, 7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de contin < , : tinut comun celor doua valorificand cate o secventé relevanta din fiecare text. Os Texte date, Punct, 8. Consideri ca arta poate surprinde frumu: ii’ i A-ti rd a dpeavintehrelonficandl Sele. isetea naturii? Motiveaza-ti raspunsul, a 50-100 puncte ld. Simulare pentru Evaluarea Nationala ss9, asociaza textul Dou stele de Cincinat Pavelescu « ee jectur’ suplimentara, prezentand, in 60 cate O secventa relevanta din fiecare text. Fa u un) text literar studiat la clasa sau citit ~ 100 de cuvinte, o tema comuné, prin referire la 6 puncte B. 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. In secventa ,In soarele ce moare se rumeneste zarea / $i purpura amurgul si-o intuneca.” exist a) trei diftongi si un hiat. b) patru diftongi. c) doi diftongi si un hiat. d) cinci diftongi. Raspunsul corect: z 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este a) ,numai’, ,fiecare”. c) ,pretutindeni’, ,dintr-un’. b) ,presimtise”, ,acolo”. d) ,odata’, ,inserdirii". Raspunsul corect:(_J . 2 puncte 3, Sorie in caseté litera corespunztoare raspunsului corect. Cuvintele subliniate in enuntul ,Da, era acolo, in t&cerea pamantului, in norul ce luneca incet pe albastrul cerului [...]” sunt utilizate, in ordine, cu a) sens figurat, sens figurat. ) sens propriu, sens figurat. b) sens figurat, sens propriu. d) sens propriu, sens propriu. Raspunsul corect:_J . 2 puncte 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvintele subliniate in enuntul ,Fiecare dimineata ji aducea o speranta noua, si fiecare seara 0 noua disperare.” sunt a) omonime. c) paronime. b) sinonime. d) antonime. Raspunsul corect: : 2 puncte Modele de subiecte 377. Precizeaza numéarul propozitiilor din fraza urmatoare: ,,Da, era acolo, in tacerea pamantului, in norul ce luneca incet pe albastrul cerului, indaratul frunzei care tremurd, in vibrarea aerului, sub scoarta copacilor si sub muschiul stancilor, pretutindeni soptind lucruri adanci si neintelese [Jr 6 puncte Ys rretzor nmin 8. Completeaza textul urmator cu forma corecta a cuvintelor scrise intre paranteze. 6 puncte In vremea (adjectiv pronominal demonstrativ de departare), oamenii (a avea — indicativ, imperfect) o viata simpla si fericita. Daca vrei (a sti— Conjunctiy, prezent) ce ii bucura, priveste picturile (artist — plural, genitiv) renumiti care (a vedea — indicativ, perfect compus) frumusetea in peisajele (care ~ genitiv) detalii le-au pus in valoare . Subiectul_al II-lea 20 de puncte ! Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa prezinti mesajul/o semnificatie ! a textului Doud stele de Cincinat Pavelescu. In redactarea textului: i * vei preciza mesajul/o semnificatie a textului, prin referire la tema; i I * vei prezenta doud elemente componente ale peisajului; ¢ vei interpreta doua figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificatie; * vei mentiona o emotie exprimata/un sentiment exprimat in textul poetic, justificandu-ti alegerea. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul compunerii este la alegere. p Punctajul pentru compunere se acorda astfel: G ¢ continutul compunerii — 12 puncte ° redactarea compunerii— 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta 5 cl textului — 1 punct; proprietatea termenilor folositi — 1 punct; corectitudinea gramaticala - 1 punct; claritatea exprimarii ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; respectarea normelor de punctuatie — 1 punct; lizibilitatea — 1 punct). : e acorda V, Notal cores nu va fi precedata de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare s compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus- Feratura rom4nd. Simulare pentru Evaluarea Nationalaancte din oficiu Model 7 40 P 7 en sie ttre textele de mai jos pentru a putea rdspunde jecare citer sntele formulate. 7ExXTUL 1 A a purii usori ai nopfil ca fantasme se ridicd Be jutind deasupra luncii, printre ramuri se despica. ah Juciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur. Eu ma duc in faptul zilei, m& agez pe malu-i verde Siprivesc cum apa curge si la cotiri ea se pierde, Cum se schimba-n valurele pe prundisul lunecos, Cum adoarme la bulboace, sépand malul nisipos. Cand o salcie pletoasa lin pe balta se coboara, Cand o mreana* salta-n aer dupa-o viespe sprinteoara, Cand salbaticele rate se abat din zborul lor, Batand apa-ntunecata de un nour trecator. $i gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale Cu cel rau care-n veci curge, fara-a se opri din cale, Lunca-n juru-mi clocoteste; 0 soparla de smarald Cat tinta, lung la mine, parasind nisipul cald. ; Vasile Alecsandri, Malul Siretului *mreana — peste de rau. TEXTUL 2 Chiar daca locuiesti in Bucuresti, sunt sanse sa nu fi calcat vreodata in Parcul Natural Vacaresti, asa numita ,delta dintre blocuri”. [...] La plimbare vei fica la campie, pe drept, deci nu-ti face griji ca urmeaza vreun mic Everest. Partea buna e ca orasul amuteste pe masuré ce te adancesti. Cel mai important atuu pe care-I aud de la oameni despre Vacaresti e ca ,nici nu zici ca esti in oras’, desi prin jur sunt sosele, blocuri, linii de tramvai, un mall, hotel, hipermarket, un targ de masini si o baza militara. Nu sunt nici ursi, nu-ti fie teama, dar nu avem nici alei asfaltate, muzichie, terase cu bere sau mici, tiribombe sau locuri de joacé amenajate. Aici e liniste, si pentru tine si pentru pasari. Nu sunt nici magazine, deci ia-ti apa, mai ales daca e ald. Vara nu uita nici de Autan. Practic, locul sta e punctul cu ce! mai curat aer al Capitalei datorita celor ‘aproape inmagazineaza dioxid de carbon sie un mediu predominant umed, scoperi in stufaris si care atrag zecile de specii de pasari. ii si ne oprim langa cativa arbori. Zavoaiele de triluri. Gasim pe aici cuci, pitigoi, privighetori sau Modele de subiecte 39entru auditii: pasarile noastre migratoa,, i. 6 granguri. $i toamna si iarna sunt bune Pp leaca spre sud, iar cele nordice vor ierna aici. : ‘ pl oe 2009, 0 mané de ornitologi, fotografi de natura $i Pasionay de birdwatching au inceput sé auda si sé vada toate inaripatele astea simpatice dg pe groapa. Unul chiar identificase acolo vreo 80 de speci de pasari. Prezenta [o, arata c& sunt surse bogate de hrana in Vacaresti— rame, lipitori si moluste —, altfe nu si-ar mai fi facut veacul pe acolo. : ; Dar mai erau pe groapa si gusteri, broaste festoase, far ca mamifere mic). soarecele de cémp, chifcanul pitic sau bizanii, rozétoare semiacvatice pufoase. Listy continua cu vulpi, nevastuici, dihori sau vidre, fiecare cu importanta ei in ecosistem, Vidrele, spre exemplu, cu capetele lor turtite, urechile mici, botul mustacios $i un corp in forma unei torpile, sunt adaptate vietil semi-acvatice si se aflé in varful lantului lor trofic. Prezenfa lor indica poluare redusé si, spun specialistii, o stare ecologica buna, ‘Anca losif, Ce ne invafa 10 ani in Parcul Vacdaresti despre cum sa conserva natura in orase, dor.ro A. 4. Noteaz denumirea a doua vietati identificate in textul 1. 2 puncte 2. Scrie in casetd litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatile din textul 1 in prima strofa sunt folosite cu precadere a) imagini vizuale. b) imagini auditive. ¢) imagini olfactive. d) imagini tactile. Raspunsul corect:_J . ae. 3, Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatille di ; ati Parcul Natural Vacaresti este situat Bees a) in interiorul Deltei Dundri. c) [nga o groapa. b) in capital. d) langa Everest. Réspunsul corect:(_}. 2 puncte 4, Scrie in caseta litera corespunzatoare ras| i fica 3 n case spunsului corect, valorificand i ile dit Omitologii au identificat in Parcul Natural Vacdresti EE ee a) doar cuci, pitigoi, privighetori. c) vreo 80 de specii de pasar dc u i f ecii d b) rame si moluste. @) 5.000 de arbor, or Raspunsul corect: (ea) 5 2 puncte 5. Noteazé x” in dreptul fiecarui enunt ili a N pentru a stabili de SSP abs ox, laca este adevarat sau fals, ee Textul 1 a eratura romani. Simulare pentru Evaluarea NationaldENUNTUL | ADE /cAresti se afla o baza militara. a aca special amenajate. | : sii are cel mai cural aor ai Capitalei. ee Pee i) intr-un enunt, flul rimei si masura primelor patru versuri din textul 1. 6, Precia 6 puncte a a — — inimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doud texte date, inta, in mI erm ie o secvent relevanta din fiecare text. 6 puncte 8. Crezi ca este benefic sa existe un loc cu verdeata intr-un oras aglomerat? Motiveaza-ti rspunsul, in 60 ~ 100 de cuvinte, valorificand textul 2. 6 puncte Modele de subiecte 411. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Sunt despdartite corect ambele cuvinte din seria a) fan-tasme, clo-co-tes-te. c) fan-tas-me, clo-co-te-ste. b) fan-tas-me, clo-co-tes-te. d) fa-ntas-me, clo-co-te-ste. Raspunsul corect: zs 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este a) ,deasupra”, ,privesc’”. c) ,salbaticele”, ,gandirea”. b) ,nisipos”, ,pletoasa”. d) ,furata”, ,nisipul’. Raspunsul corect: : 2 puncte 3. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvintele subliniate in versul ,Cand o salcie pletoasa lin pe balta se coboara’” sunt utilizate, in ordine, cu a) sens figurat, sens figurat. c) sens propriu, sens figurat. b) sens propriu, sens propriu. d) sens figurat, sens propriu. R&spunsul corect: ) : 2 puncte 4. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. Cuvintele subliniate in enunturile ,Prezenta lor arata ca sunt surse bogate de hrana’ si »Prezenta lor indica poluare redusa” sunt a) sinonime. Cc) paronime. b) antonime. d) omonime. 2 puncté Eeratura romand. Simulare pentru Evaluarea Nationala rn a es Zzee ‘tor, trei atribute exprimate prin parti de vorbire diferite, pe care le rm d 2 oan 2m Te rata ca sunt surse bogate de hrand in Vacéresti - rame, lipitor si se! ee ‘nai fi facut veacul pe acolo’. 6 puncte oi Pte, altel ste a nol ene interogativ In care substantivul tramvai sa fie complement direct (1) jeste un en umele nehotarat ,fiecare" s4 fie complement prepozitional (2). oA ase in care pron 6 puncte june = amen erees ae: a (ened 4 Ator intr-o propozitie simpla: ,pasarile noastre migratoare pl jrersorma oruntul urmator 11-0 P p ee spre sud completeaza textul urmator cu forma corecta a cuvintelor scrise intre paranteze. 8, Col 6 puncte parcul Natural Vacdrestieste__(un ~ superlativ relativ de superioritate) loc in Bucuresti unde pofi admira frumusetea (natura — genitiv). sua -imperativ, persoana a \|-a, singular) cu tine aparatul de fotografiat, hainele ena) si vino cu noi intr-un peisaj de _ vis. iti —_ (apetrece — indicat, vitor) timpul (a explora —gerunziu) parcul cu toate simturile. tul_al II-lea Aemounet Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa prezinti mesajul/o semnificatie atextului Malu! Siretului de Vasile Alecsandri. Inredactarea textului: + vei preciza mesajul/o semnificatie a textului, prin referire la tema; vei prezenta doua elemente componente ale peisajului; vei interpreta doua figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificatie; *vei mentiona o emotie exprimaté/un sentiment exprimat in textul poetic, motivandu-ti alegerea. Ordinea integra reperelor in cuprinsul compunerii este la alegere. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: *continutul compunerii — 12 puncte J 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenta rietatea termenilor folositi— 1 punct; corectitudinea gramaticala — ideilor — 1 punct; ortografia — 1 punct; respectarea normelor t lizibilitatea — 1 punct). data de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Modele de subiecte 43Model 10 puncte din ofic ur biectul I penten putea TAspung, Citeste fiecare dintre textele de mai jos la cerintele formulate. TEXTUL 1 NECUNOSCUTA: Nu pleca.. PROFESORUL: Am vrut sé NECUNOSCUTA: Mi-era PROFESORUL: Te /09 S: intmpl cateodatd... ” i hat oe urma... nu auziserm niciodat NECUNOSCUTA: $/P* 8 exist’ PROFE imbrac... Ce pantofi sa pun. PROFESORUL: Ce pantofi sé puil.. fe vezi? ESORUL: Nu stiai? Cum nu stial? N-al y NECUNOSCUTA: Nu-m/ aduc aminte. , PROFESORUL: D-ta, nu te ulti niclodata pe cor’ NECUNOSCUTA: Ba da. Uneori. Ca inourat, dacé nu ploua..., PROFESORUL (Cu un fel NECUNOSCUTA (Explicandu-se, scuz: rai au sé pleci pana nu-m! a awn adinaort, dar 10-8 speriat. bd Vorbee! cu atata... cu arate PaSiine, go intampld dostul de rar, ar I! Se ta de Ursa Mare. Nu stiam fricd de 0-18... 4 ma ierti. Mi i vazuto niciodata? Niciodata? sé vad daca-i de decolare): Daca nu plouél! 7 andu-se): Ca sa stiu cum sé mg Darla stele... la stele d-ta nu te uifi... ny NECUNOSCUTA: Nu am timp. PROFESORUL: Nu ai timp? Dar ce faci? NECUNOSCUTA: Sunt foarte ocupata. Rr Ocupaté cu ce? IECUNOSCUTA: Nu ma mai intreba. . Nici PROFESORUL: Dar seara? EE a: NECUNOSCUTA: A! Seara PR 2Eir ‘OFESORUL: E ingrozitor! Bine, dar ce fel de viata duci d-ta... dacé Mare n-ai avut timp s-o privesti. Ceeerena NECUNOSCUTS pe ecincs fA (Cu un fel PROFESORUL (Vine din nou sunt $i mai ocupata. , dar co nici de mii de ani, de sute de mil de ani, pe cer aaa i ; alii si Rein a le uimire copiléreasca): De sute de mii d fe anil plini putin« Aeror tuturc deve erau. Tach din p Andre CosnESORUL: Nu sunt albe. POI OSCUTA: Nu? a eESORUL: Intaia © galbené. Si a doua, Atroi 2918 Cincea sunt rogii-rubini albastra. ira ® Mihail Seb, astian, Steaua fr nume a ms intra in istoria exploraril 1 mi: rilor 5 fn anit 80 ee om, un erou, un simbol pe Saray insaraeanreey Atl Dumitru prunat’ iva mea, total subiectiva i personals, sa urcém in Mag {na Tint a petsPesy ceasul inapoi treizeci si cinci de an ina Timputia gis C4 dimineata zilei de 15 mai 1981. O zi senin rele facultatii de Aeronave, impreuna cu doj pi ee tam ultimele stiri. _ Ati auzit ce s-a intémplat? Auziseram cu tofil, era imposibil sd ratam o asement anuntase plecarea catre Cosmos a primului romén: Dumitru Dorin Prunariu. — Cum il cheamé pe asta de a plecat in spatiu? — Parca Prunariu, Dumitru Prunariu. — Bun, atunci noi o sa fi spunem Mitica. Sipentru noi asa i-a ramas numele de cod: Mitica, Apoi am inceput s4 vorbim jini de entuziasm despre el, omul despre care in acel moment stiam extrem de ine lucruri. Cu tofii eram mandri de faptul c& Miticé al nostru era absolvent de peronave. Asta dadea 0 noua dimensiune facultatii noastre. Dintr-odata parea ca tuturor studentilor facultatii noastre li se deschide o noua perspectiva: aceea de a deveni a randul nostru cailatori in Cosmos! In zilele care au urmat am céutat sa aflam cat mai multe lucruri despre cel care, peste noapte, devenise eroul nostru. Stirile de la televizor sau cele din ziare erau extrem de sdrace... Norocul nostru era personificat in Andrada, colega noastra, fata colonelului Tache, un adevéirat as al aviafiei romaine. Aflasem deja: el se ocupase de o parte din pregatirea candidafilor romani la zborul in cosmos. O vizitam adesea pe Andrada, lucram impreund la diverse proiecte, dar dupa plecarea lui Prunariu in Cosmos, 0 noua vizité a devenit imperioasa. Bineinteles, ne-am invitat la ea acasa. Din fericire, domnul colonel avea cateva zile libere, asa ca |-am rugat sa ne Povesteascd despre cosmonautul nostru. S-a dus in camera aléiturata si, dupa cateva clipe, a venit cu 0 adevaraté comoara: un album cu fotografi! Era un album oficial, din acela cu poze de o calitate profesionala. Asa cum va Spuneam, tineam in mana o adevarata comoara, pe care nu ma saturam sé o privese. In primul rand, atunci cénd am ajuns la fotografia cosmonautului nostru a tinut sd remarce: — Uitati-va cum zambeste! Cred ca era destul de evident pentru toti faptul 4 era cel mai inteligent din lotul de candidati, dar zambetul asta al lui il scotea Pulemic in evidenta, Sa stiti c& omul asta nu isi pierde zambetul nici in cele mai atursite situa a de primavara, Pe unul dintre rieteni ai mei, Costicé $i Nae, ea veste, Cu 0 zi mai devreme se Modele de subiecte 45UL: Nu sunt albe. 20resOn UTA: Nu? pI ors jntaia e galbend. $ia doua. A treia $i a cincea sunt rogi-rubinil gon if ae past Mihail Sebastian, Steaua faré nume xr a in istoria explorarilor spatiale datorita lui Dumitru hes intr: in romania imbol pe care incere sa vi-l prezint din j 180 n erou, un si inattiu. UP om ‘tal subiectiva gi personal, S& urcdm in Magina Timpului pram ctiva Mee eizeci si cinci de ani... ti t i tr 1sPe° easul inapo! is am mineata zilei de ee acultatil de Aeronave, m ultimele stiri. e s-a intamplat? pu totii, era imposibil sa rtm o asemenea veste. Cu o zi mai devreme jc cu tor 3 ‘ 4 1 1 Ri aero catre Cosmos a primului rom&n: Dumitru Dorin Prunariu. 1Se eon m fi cheama pe sta de a plecat in spatiu? — Cu" 5 Prunariu, Dumitru Prunariu. j noi o sa fi spunem Mitica. ee Ba ST cea de cod: Miticé. Apoi am inceput sa vorbim Seen despre el, omul despre care in acel moment stiam extrem de jn de entuzies vii eram méndri de faptul cd Miticé al nostru era absolvent de pune We Gadea o noua dimensiune facultat noastre. Dintr-odata parea ca tee fiden{lOr facultatii noastre li se deschide 0 noua perspectiva: aceea de a oe andul nostru calatori in Cosmos! : anes mat am cautat s& aflam cat mai multe lucruri despre cel In zilele care au uw ft : pie care, peste noapte, devenise eroul nostru. Stirile de la televizor sau cele din ziare erau extrem de sarace... Z Norocul nostru era personificat in Andrada, colega noastra, fata colonelului Tache, un adevarat as al aviatiei romane. Aflasem deja: el se ocupase de o parte din pregatirea candidafilor romani la zborul in cosmos. O vizitam adesea pe ‘Andrada, lucram impreuna la diverse proiecte, dar dupa plecarea lui Prunariu in Cosmos, o noua vizité a devenit imperioasa. Bineinteles, ne-am invitat la ea acasa. Din fericire, domnul colonel avea cateva zile libere, asa ca I-am rugat sa ne povesteasca despre cosmonautul nostru. S-a dus in camera alaturata si, dupa céteva clipe, a venit cu o adevaraté comoara: un album cu fotografii! Era un album oficial, din acela cu poze de o calitate profesionala. Asa cum va Spuneam, tineam in mand o adevaraté comoara, pe care nu ma saturam sa 0 privesc. 2 Ih primul rand, atunci cand am ajuns la fotografia cosmonautului nostru a tinut remarce: 8 pe cum zambeste! Cred ca era destul de evident pentru toti faptul ae mai inteligent din lotul de candidafi, dar zambetul asta al lui il scotea ic in evi ide Soins 2 nt - a . aturisite situa "lia Sa stiti cé omul asta nu isi pierde zambetul nici in cele mai 15 mai 1981. O zi senina de primavara. Pe unul dintre impreuna cu doi prieteni ai mei, Costicd si Nae, — Parca Pi Modele de subiecte 45