TEXTUL LIRIC Definitie : TEXTUL liric cuprinde totalitate operelor literare, in care autorul igi exprima gindurile, ideile si sentimentele in mod direct, prin intermediul eului liric gi al mijloacelor de expresivitate artistica . 1* EUL LIRIC este vocea autorului in creatiile apartinand genului liric . Acesta apare in diferite ipostaze ( indragostitul, creatorul, contemplatorul, nostalgicul, observatorul, revoltatul, ganditorul, filozoful, etc ) si isi semnaleaz’ prezenta prin marci consacrate( médrci lexico-gramaticale ale eului liric/marci ale subiectivitayii lirice), precum : formele pronominale de persoana I singular gi plural (de ex. Eu, mine, ma, -m, mie, imi, -mi, noi, ne, noud, -ne, -ni, meu, mea, mei, mele, nostru, noastra, nostri, noastre) formele pronominale de persoana a Il-a singular ( de ex. Tu, tine, te, -t, fie, ifi, fi, tau, ta, tai, tale) © formele verbale de persoana a I-a singular gi plural si persoana a II-a singular © interjectiile © enunturile exclamative si interogative © constructii in cazul vocativ © verbe la modul imperativ © marci ale afectivitatii ( diminutive) punctele de suspensie si liniile de pauzi MIJLOACELE DE EXPRESIVITATE ARTISTICA sunt reprezentate de figurile de stil si imaginile artistice. 2*_Figurile de stil sunt procedee prin care se modifica intelesul propriu al unui cuvant sau constructia gramaticala uzuala pentru a da mai mult forti unei imagini sau expuneri FIGURI DE STIL: © Aliteratia :consta in repetarea unor consoane pentru obtinerea unui efect auditiv eufonic ( efect auditiv placut); “ Prin vulturi vantul viu vuia.” (George Cosbuc-Nunta Zamfirei) id ca vijelia si ca plesnetul de ploaie”(Mihai Eminescu- Scrisoarea III) © Asonanta: consta in repetarea vocalei accentuate in doua sau mai multe cuvinte plasate in succesiune, folosita pentru obtinerea aceluiasi efect auditiv eufonic; “Argint e pe ape si aur in aer.” (Mihai Eminescu-Mortua est)“Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate.(Gr. Alexandrescu- Umbra lui Mircea. La Cozia) © Repetitia : figura de stil care consta in repetarea unui cuvant, a unui grup de cuvinte sau a aceleiasi relatii gramaticale de doud sau mai multe ori pentru a intiri, a evidentia oidee sau o impresie “Tremur, tremur, tremur.../ Orice ironie/ Va rimfne voua-/ Noaptea e tarzie// Tremur, tremur, tremur.”(George Bacovia- Rar) “Care vine, vine, vine, calcd totul in picioare”(Mihai Eminescu- Scrisoarea IID) “Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!(V. Alecsandri- Jarna) Enumeratia : consta in prezentarea succesiva a unor argumente, fapte, insusiri privitoare la o tema sau la un subiect, utilizata atat in prozai, cat si in poezia lirica. Este considerata si una dintre figurile de stil ale insistentei (amplificd ideea exprimata). “Prin foe, prin spagi, prin glont, prin fum,/ Prin mii de baionete.”(V Alecsandri- Penes Curcanul) “De-atunci negura eterna se desface in fasii/ De atunci rasare lumea, luna, soare si stihii..” (M. Eminescu-Scrisoarea 1) “ar in patru parti a lumii vede giruri munfii mari,/Atlasul, Caucazul, Taurul si Balcanii seculari/Vede Eufratul, Tigris, Nilul, Dunirea batrand-/ Umbra arborelui falnic peste toate e stapani.” (M. Eminescu-Scrisoarea III) Inversiunea : Figura de stil de nivel sintactic care consta in modificarea expresiva a topicii obignuite in propozitie sau in fraz, pentru a pune in evidenta un anumit termen; “$i in méndrul intuneric al padurii de argint”(Mihai Eminescu- Calin-file din poveste) Comparatia : este o figura de stil care consta in alaturarea a doi termeni-concreti sau abstracti- cu scopul de a se scoate in evidenta trasdturile asemanatoare. Acestea trebuie si fie inedite si surprinzatoare pentru a exista o comparatie cu valoare stilisticd. De aceea, expresivitatea gi puterea de sugestie a unei comparatii depind foarte mult de caracterul cat mai diferit al domeniilor din care provin termenii ei. Comparatia care cuprinde de obicei doi termeni este introdusa prin :ca, ca i (cum), precum, dupa cum, asemenea, cat etc“Soarele rotund si palid se prevede printre nori/ Ca un vis de tinerete printre anii trecitori”(V. Alecsandri-larna) “$i ca nouri de arama si ca ropotul de grindeni/ Orizontu-ntunecandu-I, vin sigeti de pretutindeni”(M. Eminescu-Scrisoarea ) © Metafora : este figura de stil prin care se trece de la sensul obisnuit, propriu al unui cuvant la alt sens ,figurat, prin _intermediul unei comparafii subintelese. “Rusinea -i o rugina pe-o arma de viteaz” (V. Alecsandri -Dan- e@pitan de plai) *Leoaicd tinard, iubirea /mi-a sarit in fata”(Nichita Stinescu-Leoaica tandré, iubirea) © Epitetul : este o figura de stil constind in determinarea unui substantiv sau a unui verb printr-un adjectiv sau adverb, menit si evidentieze anumite insusiri considerate esentiale ale unui obiect sau actiuni si si sporeasca expresivitatea artistic’. Epitetul joaca un rol important in plasticizarea imaginii artistice, fiind cel mai rispandit procedeu stilistic. Exist mai multe tipuri de epitete: Epitet ornant (cand exprima o insusire caracteristicd a obiectului): ,,prapastia miareata” Epitet cromatic:” Cu 0 zale argintie se imbracd mandra tara ,, Epitet metaforic:” pidure de argint’/ ,padure de arama” © Personificarea : este o figura de stil prin care se atribuie insusiri si manifestari specifice omului_ fiintelor necuvantatoare, lucrurilor, elementelor naturii, precum si unor idei abstracte. intarziata fara vreme/ Se plimba Toamna prin gradini/ Cu faldurii hlamidei plini/ De crizanteme”(G. Toparceanu- Octombrie) “A fost atéta chiu si cént/ Cum nu s-a pomenit cuvant!/ $i soarele mirat sta-n loc./Ca I-a ajuns si-acest noroc,/ Sa vadi el atata joc/ P- acest pamant!”(G. Cosbue- Nunta Zamfirei) “~ Ce te legeni, codrule,/ Fara ploaie, fara vant/Cu crengile la pamént? - De ce nu m-as legina,/ Daca trece vremea mea!/ Ziua scade, noaptea creste $i frunzigul mi-| rireste.(M. Eminescu- Ce te legeni...) © Hiperbola : este figura de stil constand in exagerarea trasaturilor firesti ale unei fiinte, ale unui lucru, fenomen sau eveniment, prin mérirea sau micsorarea intentionata a acestora, cu scopul de a spori expresivitatea exprimarii“Salbaticul voda e-n zale si-n fier/ $i zalele-i zuruie crunte/ Gigantica poartd-o cupola pe frunte,/$i vorba-ie tunet, rasufletul ger,’ lar barda din stanga-i ajunge la cer/Si voda-i un munte.”( G. Cosbue- Pasa Hassan) © Antiteza : este o figura de stil care consti in asocierea, in acelagi enunt sau intr-un context mai larg, a unor idei, notiuni, imagini cu inteles contrar, in scopul de a se reliefa (a se scoate in evidenta) reciproc . Ea un inger ce se roagi- El un demon ce viseaz ”(M. Eminescu- Inger si demon) “Vreme trece, vreme vine,/Toate-s vechi si nouii toate /Ce e ritu si ce ¢ bine/Tu te-ntreabai si socoate” (M. Eminescu-Glossa) © Oximoronul : este o figura de stil ce consti in asocierea, in aceeasi sintagma, a douad cuvinte care exprima nofiuni contradictorii, incompatible din punct de vedere logic, care creeaza prin contrastul lor o imagine poetica expresiva “Neguri albe, strilucite/ Naste luna argintie”(M. Eminescu-Crdiasa din povesti) “in pesteri somn de ger fierbinte”(V. Poenaru-Leopard in flacari) “Smulge muntilor durerea, brazilor destinul spune / $i bogat in saracia- ca un astru el apune”(M. Eminescu-Epigonit) 3* Imaginile artistice sunt metode prin care i se induc cititorului senzatii gustative, olfactive , vizuale , auditive , dinamice , tactile IMAGINI ARTISTICE © auditive : ( se refera la simtul auzului)" Clopotul vechi imple cu glasul lui sara”; Umpland cu larma de talange drumul ” © gustative (se refera la simtul gustului): ,,Galbend gutuie, /Dulee-amaru vizuale : (se refera la simtul vazului):" Langa lacul cel albastru / incarcat cu lori de nuftir" ;" Sub lumina blandei lune" . olfactive : (se referd la simtul mirosului):" Miresme dulci de flori md-mbata ": "Un miros bland, cum nu-e altul, pitrunde-atat de cald si dulce". ¢ dinamice :" Turmele tremurd; corbii zbor vartej, rapiti de vant” ; tactile (cate se refer’ la simtul pipaitului): ,,Simt mainile tale, mama, cdutindu-ma/ca-n copilirie, si mi alinte...". 4* intr-o creatie lirica, apar ca moduri de expunere urmdtoarele :¢ descrierea, cu rol in conturarea unui tablou de natura sau a unui chip omenesc ; aceasta se realizeazd cu ajutorul substantivelor si al adjectivelor $i se remarcé grupul nominal ‘Cum demonstrim? Dam exemple de substantive si adjective ¢ monologul liric de tip confesiv (la persoana 1) / adresativ (la persoana a H-a) Cum demonstrim? Dam exemple de marci ale adresarii directe :exclamatii si interogafii retorice, constructii in cazul vocatiy, interjectii, etc. 5* Textul liric are o structurd specifica, find scris in versuri, organizate de obicei, in strofe, ce pot fi formate din : un singur vers, iar atunci strofa se numeste MONOVERS ¢ dowd versuri, iar atunci strofa se numeste DISTIH trei versuri, iar atunci strofa se numeste TERTINA patru versuri, iar atunci strofa se numeste CATREN © cinci versuri, strofa numindu-se CVINTET ase versuri— SEXTINA 6* Muzicalitatea versurilor este rezultatul elementelor de prozodie / versificatie : rima, ritm, masuré Rima reprezinté potrivirea armonioasa ,din punct de vedere acustic, a silabelor de la sfarsitul versurilor. Aceasta poate fi > rimé imperecheatd ( versurile rimeazi doud cdte doud : aabb ) © riméa imbratisata ( primul vers rimeaza cu al patrulea, iar al doilea cu al treilea : abba ) © rimé incrucisata ( primul vers rimeaza cu al treilea, iar al doilea rimeaza cu al patrulea : abab ) ¢ monorima (toate versurile rimeaza : aaa ) Ritmul reprezinta succesiunea regulatd a unor silabe accentuate si neaccentuate . Acesta poate fi : ritm trohaic ~ alcatuit din doua silabe (picior metric), din care prima este accentuata, iar a doua este neaccentuaté ¢ ritm iambic — alcétuit din doud silabe ( picior metric), din care prima este neaccentuata, iar a doua este accentuaté Masura reprezinté numérul silabelor dintr-un vers.In functie de sentimentele transmise si de discursul liric, existé mai multe specii literare lirice e pastelul ¢ idila e elegia ¢ imnul e psalmul e meditatia