Constantin Petrovici Didactica activitatilor matematice in gradinita Gllegium iBall| COLLEGIUM MetodicaCONSTANTIN PETROVICI este conferentiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatici, Universitatea Alexanaru loan Cuza" gin lasi, unde pred& mai multe cursuri de didactica maternatcii. Este respansabilul oragramului de masterat Didactic) aplicate in invataméntul primar’, pentru care a primit in 2010 premiul ,Professoria’, acordat de Fundatia Dinu Patriciu gi Fundatia CODECS pentru Leadership. Este toensiat in matematica, are un master in paltici educationale, este doctor in gtiinfele educate: gi fornator national 21 MEN. A participat ia numeroase proiecte najionale internationale care au vizat formarea inigiala si continu a profesotilor, precum si evaltiarea profesional a acestora, Este memory activ al mai multer organizafii stiimifice sf profesionale internationale si face parte din comitetul de redactie al mai mutter publicalii de specialtale din tara si din strainatate. De. aproape treizeci de ani, activilatea sa principala const@ in formarea inifialé si cantinud a profesoriior pentru invalamantul prescolar gi arimar. A mai publicat’ Elemente de cictactica matematicil in grédinit2 5) Invatérndintul primar Cin colab., 2002, 2008}, Tratarea dlferentiota @ elevilor din invatémantul primar fa matematicd (in colab., 2008) Principi’ §1 crteni do evaluare @ competentotor profesionale alc invajatorilor debutanti (2006), Roll activititior malemetice in dezvoltérea gandini copilului prescolar cu deticie it auditiva (in colab., 2007), Metade active folosite in predarea-inyatarea matomaticii la clasa | in altemativa esucatonald siep-by-stop (in colab , 2007), Polio’ educationale de fornere, evalvare sf atestare profosionala a cadirelor didactice (2007). La Editura Polirorn a publicat in 1997 Aritmetica. Exeresli, jocuri si probfeme (4 vol., in colab., pentru clasele |-!¥}. © 2014 by Editura POLIROM Aceasta carte este protejata prin copyright: Reproducerea integrala sau pariia’a, multiplicarea prin orice mijloace $i sub orice forina, cum ar fi xeroxarea, scanavea, transpuneres in format electronic su audio, punerea|acispozifia publica inclusiv prin internet sau pen roele de calculatoare, ca rea peimanenta s2u termporar pe dispozttve sau sisteme ca posibilitates recupertitiinforatilor. cu seep comercial sau gratuit, pfecum § alte faote sirilare sSvd ge férd permisamea sorsé a datind~ {orulu copyngntulul reprezinta o incaieare 4 legislalei cw privire la protect @ proprietaiiiintelectualo $1 Se pecepsese penal gisau civil in genformitate eu legile in vigoare Foto coperta: © Oksana Amelin/Dreamstime.com wwwpolirem.co Editura POLIROM lagi, B-dul Carol | nr. 4; P.O. BOX 266, 700506 Bucurest plas! Uniti nr 6, bl BGA. sc. 1, et. 1 sector 4, 040031, O.P. 53, C.P 15-728 Descrierea GIP a Biblioteci Nationale a Romanies PETROVICI, CONSTANTIN Didactica activitétiior matematice in grdidini{& } Constantin Petrovici, - lagi: Polirom, 2014 Bibliogr ISBN print 978-973.46-4484-0 ISBN ePub: 978-973-46-4624.1 ISBN PDF: 978-973.46-4625-8 Constantin Petrovici Didactica activitatilor matematice in gradinitaNota autorului | Introducere Ce colul 1. Specificul invatamantului pregcolar. 1.1. Functii si roluri ale invatamantului pres Finalitatile invatamantului pres Importanta Tnvatarii matemat in dezvoltarea copiilor de varsta prescalara | Capitolul 2. Curriculumul national la disciplina matematica i pentru invatamantul prescolar Specificul notiunii de curriculum th ir 2.2. Structura curriculumului pentru invé fabamantul pres’ amantul pregcolar itolul 3. Formarea reprezentérilor gi a notiunilor matematice } la prescolari 4. Particularitatile intelectuale si psihofiziologice. 1.1. Senzatille si perceptille Simfurile gi invagarea maternaticii timarea senzorialé a masei unor obiecte Atentia gi memoria Gandi 3.2. Notiuni mat wowww ono matice formate la gradinita Capitolul 4. Mijloace si materiale didactice specifice activitatilor matemati 4.1, Miloacele didactice 4.2. Materiale didactice utilizete la mat Folosires in orb” a unor mat matic’ Impartanta folosirii individuale 2 materialelor. Inconveniente ale materialelor Cum se alege un material? Nivelul de satisfacere a obiectivelor carara le este jestinat mijlocul de instruit Capitolul 5. Organizarea activitatii didactice in perioada prenumerica 5.1, Antrenarea in gestiunea mentala 5.1.1, Evo | 512 1 Cuprins 56 57 5g5. sificare gi seriere 5.2.2. Formare de perechi, sortare, clasificare, tri 5.3. Orientarea in spatiu 5.3.1 or corpului specte privitoare la invafarea numer 6.1.1 ul ordinal 64 ul cardin 1.3. Grupari si baze de numerati 6.1.4. Sorierea numerelor cu ci 6.1.5, Citire numerelor 6.1.6. Conservarea numerica 6.2. Metadologia formanii r ‘ar natural 6.2.1. Etapele de prec a unui numar Capttolul 7. Invatarea operatilor cu numere naturale 74 ‘marea reprezental erat si intelegeres sens 7.2. Activitatile de rezolvare gi compunere 1, Compunerea problem 2. Compunerea problern 3. Compunerea gi rezalva fara material intuitiv 7 7 7 Capitolul 8. Notiunea de masura in invatdmantul prescolar 81 ungimea. 1.1, Lungimea in 8.2. Mase 8.3, Volumul 84 i matematica 85 ati legate de masura e subiectiva gi repeal Remarci Capitolul 10. Tipuri gi forme de organizare a activitatilor matematice 10.1. Activitatile comune cu continut ma (0.1.1, Activitati desfagurate sub forma de exerciti cu material individ ite sub forma de jac didact ‘ate sub forma jocurilor I 10.4 vitati de: 10.1.3. Activitati dk 10.2. Alte tipuri de activitati 10.2.1. Activitati nonverbale. 10.2.2. Activitati verbale. 10.2.3. Activitati simbolice 10.2.4. Activitati logice tates integrata, forma moderna de Forme de organizare a activit matematice anizare a activitatilor ntegr 2. 103 103 104 405 105 107 408 108 111 113 114 Capitolul 11. Jocul didactic matematic lui didactic matematic e vizeaza utllizarea poz de numeratie re vizeaza operatille itr 42. docul logico-matematic r ri \gico-matematice 4, Proiectarea activitatilor matematice in invatémantul prescolar. Proiecte de at continut mate tiati integrate cu Copitolui 14. Tratarea diferentiata a prescolarilor in activitatile matematice 14. 14.2. Capitolul 15. Metode si procedee folosite in cadrul activitatilor matematice din invatamantul prescolar 15.1. Functii ale metodelor 15.2. Clasifica metodelor 15.3. Metode care pot fi utiizate in cadrul activitatilor matemati in invagarnantul pregcalar Capitolul 16. Evaluarea in invatémantul prescolar Evaluarea 16 valuar sjutorul figelor de evaluare. D 0 is poatti 16.3, Evaluarea orala gi ev 18.4, Exemple de probe de evalua 16.5, Metode juare alternative area actional: Bibliografie3 Nota autorului Matematica este consideratt, pe drept cuvaat, un element de cultura generala absolut necesar in orice domeniu de activitate. fn etapa contemporani, matematicii ar trebui sf 4 se avorde un rol esential in proces] de inyiimanc, in special in invayhindntul prescolar si in cel primar. Schimb&rile si modi- ficdrile care au loc in structura invigimantului preuniversicar, corelarea interdisciplinard 4 anumitor aspecte comune mai multor discipline de invagamant, trecerea de ta inva an {ul informativ ia cel formativ, centrarea invalérii pe elev, precum si noua viziune asupya didacticii discipline’ maerwasicel au impus nevesitatea clabordrii avestei luerari, Reforma invatimantului matematic in gridini,a si in invaydmantul primar are drept scop reamplasarea accentelor, Astfel, aeventul se deplaseaz’ de pe volumu! information: cate (rebuia sB fie insugit de etre copii, pe formarea gi dezvoltarea competenteler sia unui sistem de valori, pe baza unui volum mai redus de informati, Noua paradigmii didactic vizeaz formazea unor strueturi ale gindirii specifiee mate- atematic de gandire, maticii, Aceasta inseani, mai ales, formarea unui mod propriu adlecvat varstei copiilor. Realizarea obiectivului major privind invatarea matematicii in gradinité, acela de a-1 pregiti pe copil pentru adaptarea la mediul social si economic al comunittii din care face parte si a-i sustine integrarea scolar, sé face prin modul de prezentare a cunostintelor, prin folosirea unor metode si a unui material didactic adecwate, prin exemplele date si aplicatiile realizate, prin munca independent si in colectiv a coplilor, sub indrumarea competent’ a cadrutui didactic. Aceasti lucrare se doreste a fi un suport elici tUslor matematice wlat pentru cei care se pregiitese prescolar, ct si pentru cei cu expericntd Ja catedra Multumese colegilor si studentilor mei, precum si cadrelor didactice cu care am des- surat de-a lungul timpului atitea activi’i de formare deosebite. M-au stimulat si m-2u sustimat comtinuu. in proiectarca si desfiyurarea activi evini profesori in invéigimantulIntroducere Bazele invatarea maremacicii fn g pregitirif metodive a viitocului profesér pentru invafimantul prescolas clini’, se insusese priu studierea cursului .D: matematice in grédiaiea” Obiectul de studiu al acestei discipline este invaginnd Obiectivul major al discipline: const ty pregétings aprofundats si snuliatcreli a vilterilor olesocd pentru Inviémactul prescolar To cadeul avestci discipline ue prop si transwersale, care si-i permiti profesorului ssi d ridiea 7 Activitatite propuse vor viza ide: dice in proiectarea aviivit Jui cu care se Juereazi, riportarea la norme, la standrde gi la obivetive etrriculare, precum si uliligarca, interpretarea, prelucrarea $i aplicarea cunostingelor de matematic’. psihope- sice si metodologice in cadrut intregului deiners didactic de proiectare si reali Jor didserige, De asemenea, se vives 1 maternatie. nem s& forwiZint o serie de compete e profesionale in nivel calitativ wrea si aplicarea principitlor si sirategiilor didec- lor insiructiy- ndacului preseotar Implementarea curriculumnlipentro invaifimant unui snecanisn dle realizare a acestuia, avdnd caracteristici integrative Rolul activitigii maternatice in erddinita este de a initia wopilal in procesué de marenta- feare, peace a asigura inlelegerea unor snodele wrwale ale realitagh avand c: lucru specificu! tormdrii reprezendirilor nutematice pe nivele de vi Procesul de matematizire trebuie eoneepur ca preseolar necesita incroducerea ede activicari © succes deducere, coneretizare, abstractizare ducand Ja wn anumil rezuliat Aga cum afirma Z.P. Dienes (19 descoperirea nouritilor din Jamea incoujuziloare si nu ¢ uewie si Te risipim acest interes prin crearca unor constrangeri sau recompense pentru Lucrul bine Picut. Actionaud din voingi proprie, copii vor fi incurajati sf invefe Matematica pentru ei Ingigi, $i uu perrru a sirSluci sau pentru a-i depési pe colegii Jor in curs Copiii mvaté eel thai bine prin propriile experiente, si nu prin cele ale Pep fiecare 10}, ,,copili dovedese un interes fundamental pentru “well reursul tucrtirii de far, youn p poate realiza acest lucru -aducerea unor pasaje sau uno exemple din lucearile unor ausori straani ne aparyine.1.1. Functii si roluri ale invatamantului prescolar Trimsformirile care au avut loc la nivel social au determinat si inc determin’ resteuc- turiri ale tuturor componentelor/teeptelor sistemului dk Sindnt. Astfel, invatimanry] prescolar, ca o primi treapti a educatici institutionalizate, ceflectt particularitagile ingivi ata in contcordany’ cu duale si de acestea Psihopedagogia contemporand remarc’ faptul c& varstele miei reprezintli perioade de fundamentare a constructiei personalitétii copitului si de dezvoltare a structurilor adapra~ tive ce i perinit o insertie social’ optima. Educalia pregcolard se situeaz printre temele majore ale cercetérll pedagogice, i dcrvoltarea ei in forme insticusionalizate reprezinla unul dintre obiectivele principale ale reformelor din uldmele decenii, Gricinita de copii, ca veriga importanta a inviyamdnrului preuniversitar, cunoaste mmeroase schimbiiri lat la nivelul finalititilor, eft gi la aivelul structuril si con{iauturilor veliculate, Mull timp s-a considerat cf la griidinicd copiti trebuie doar supravegheati si nu si participe la un program instructiv-educativ coereat Fslé ale Copilului, actiunca educativa find proiect fr conseeinti, in ultiroii ani # apdrue o tendintdi de generalizare a educaliei pregcolare, conferindu-i acesteia un statut similar celorlalte trepte de invagindn. O atentie deosebitd este acorclata activieail de seris-citit. Abordarea aeestei componente de timpurin asigura pregétirea intelectuala a prescolarului pertru prelucrarea informatio- nald masiva care va urma in ciclul prinuar. Gridinitei fi revine un rol social important in privinqa dezvoltivii capacititilor adapta live ale copiilor (se consider cf pink la 6 ani copilul acummleaz’ prin inteligents 68% din totalul de operativitati intelectuale pe care le-ar avea la 17 ani - conform studiilor psihologului B.S. Bloom). intreaga perioads a preycolaritigii este dominata, pe de o parte, de actiumen de dezvoltare # personulitiyii, iar pe de alti parte. de implicarea inteligengei it structurarea rAspunsurilor la marie intrebari: ce este?”, de ce?”, .cum?", Toate: acestea reprezimté o exprimare a curiozititii si a dorinjei de investigare a realititii ineon- juratoare. Analiza problematicié fnval evidentia7i dou fun cin grédinins : functia de socializare a prescolarulul si funcyia de pre-tny prescolaritagi mantului pregcolar la nivelul statelor Comunitatii Europene iefii principale anyajate in proieccarea activitigii instructiv-educative are in condligiile14 | Didi in gra tica eetivitét lor matermat tendinte de evelutie cu privire la De asemenea, sunt subliniare anu pregeolar a) coborirea b) cregterea pi varsta de la 2 an treapta preycolaritacii (60% Meepand urstei de del ii (Frama, B eutelor de copii integeati i a presea aniy ©) menyinerea statutului facultativ, ceva ce 4 fanilici, exprimadi in plan pedag uw prea merg la erictinitt): @) organizarea ia structuri institutionale incep imantului prinar (ce supune crescerea responsubilicatii de deci mania, in inectial rural, copii dente integrate ca wreaptd in cadrul inv ace atrage, de 1ea varstei de debut a scolat biectivului pre: ii, presvolaritarea are ca scap mu doar social ultecioara (ae tip scolar) Din perspectiva area 3i progresu! copilului, cl si preg Jn plan social, trebuie evi a varstei prescolure si eventualele os lul soe a! seotarizd fr strict, au o morivatie pentru invétare, au obis rea pensre invajare scolare (de exemplu, se stie cH exist aga-numi runt copilul la intrarea tn scoalii, sic vei cure au rif, CU care se con! fee mai ugor sce sunt abisnuiti eu un pre de a urméri ideile transinise de edu- ore? ete Termenul ,prege 1 inr-un dubhu sens in sens udministrativ ~ dofineste un mod de organizare a educajiei si i diniga, i in perioada premergdioare sculii obi b} in sens pedago: e refer’ La un ited de con pe deo evitat in cazul copiilor ce prov pal tei 93 iustruicii in gradi caror tint est ritea progresiva a esecului scolar (greu de fayorizate), iar pe de alti parte, anti rea Geplina a mijloacelor sale specitice. arle, previ din medii a succesului geolar prin valoriti Conform conceptici moderne, invatarea in gridinija este incheptata wu doar spre a mulerea de cumastiste ci yi pe dezvolarea psitiosociald a copilului. In gridinig’ se reati- Zeaci invitarea spontan’, dar si cen d mai ales prin consinutel ac obli esc copilul pentru trecerea treptati de la jov la activitatea seo: esfigurat in cadral lectilor) Tn Roma vitgilor Winizt, invitaménwul pregcolar se adreseaza copiilor cu varste cuprinse iuire 3 gi 6 ani. Activitarea din gradiniga se destigoar’ pe coud niveluri de vest: nivelul [43-5 ani) lu] TH (5-6 ani}, ele regtisindu-se im planul de invaamnt prescolar ca repere pentru delimirarea cateyoriilor de activitari si avand abiective specifive, sia Nivelnt 1 (3-3 ani) = socializarea copilului, care face referire Ja dobiudirea, unor deprinderi de relatiouare social c&t mai variate, dar gi ta descoperire a proprici identicati (a sinclu). Niveletl I! (5-6 aii) = pregttirea pentru scoali, ce implic’ pregttirea copilului pentru staracu de elev si pentru un now tip de activitare ~ invétacea scolar’ (se trece de le acti vitatea predominant, jocul, le invararea scolaid izitia unor capacitati de 1. Tn aveesti bucras invaciana ain folosie tl prescolar datoritd taditiei, dar lucatoare™ penta a de si usuringer in exprinnare mna cadsels didacties din cular | 15 ‘idini{i presupune implrtirea eopiilor, tn functie de varsta, tn grup miei, mijlocie si mare. Ac euprind copii de varste diterite) exist efective mici, imtainim geupe cite propedentico-scolar giire a copitior pentru vizew7 integrarea copiilor intr-un proces educativ organizat se face educatie, dar nu organizat). Aceastd funcwie implich o cozelare educatiei pregeolare eu cele ale © Functia socialé face referire Ja sprijinul avord copiilor + Functia de sare «t sanselor In ce priveste dezvoltarea imelectualé 5i gradul de social medi fmillale mai pusin stim sau de preg ste atic (Si in far sbizetivelor id asifel © continnitace svRimndatului pris asigura iliilor in eresieren gi educaren tufui iu cea. duvasie urmdreste compenserea defi are la unii copii cate provin din Tovagimantul pregcolar este inclus in. st egrat in structura invaimantului preuniv Reforma din 1995 a produs wanslorméri pe diferite paliere al inclusiv la nivelul invévimdnnului presvotar, care au fost cor 2 Leg 2011, culmingnd cu imroducerea lémdatal prima, La ora aowalé, se pure deja problema cobordeii pragultsi pentru nceperea invafindntului obligatoriu la varsta de 3 ani si coborarea varstei de aces in adinita la 2 ani Trebuie s& mai adugiin si faptel eX educatia amte-preseolarti, de la O le 2 anf, ineey id $i i Se acordd o atentie din ce in ce mai rare pe plan european, dee educate inigare n 2012, a clases prege urea dezvoltirii normale yi depline a copituiui p Galul fizic si psihic al acestwia, tindnd se: nevuile sale afective gi de activitatea sa fundamental’, joct! b) descoperirea, de cite fiecare copil, # propriei identity si foruuarey unei imagiai de sine pozitive ©) Imbogatires capacitatis copilului de a relatio copii si cu aduldil dew] cunoaste $i de a-l stipani prin explorairi, exercigii, ar, valorificand poten a de ritmwl propria al capilului, de cu ceil interactiona cu med: sprijinirea copiluiui prescolar pentru a dobandi cunostinye, capuciuigi gi atinudini necesare activilétit viitoare in scoala, precum gi vietii sale ulterioare in societate, © Finalizarite derivate alse Leyen invdgdredameiui (£995) a} asistenja social si educational’ complend (supraveghere, ocrotire, indrumarea in vedevea inzestririi copilului cu acele cunos a whivititii copiilor ete.) titi si atitudini care si-i permitd raportarea activa si creatoare la medi si si-i gure prentisele contin iC, CA rii edu sei si psihicd armonioasd a copilulu: tebuingele, rivinal individual de dezyoltare @ avestuia, b) dezvoltarey fizi 1 conformitate cu poten16 | Didactic in gradinita © Finalititile ciclului achizitilor fundamentale, asa cum reies din documentele curriculare nova denumire de mvdiimant prescolar, precum si statutul obligacoriu al grupei pre- gititoare certificd recunousterea gradinigei de copii ca Lreapt® a inyjamaneului primar. invayindntul prescalar poate fi integrat, alaturi de clasele pregativoure, I-a si a Ia, in ciclul achizitiilor fundamnentale prin grupa pregttitoare, avand obiective comune. Ciclul achizitiilor fundamentale vizeaza doud abjective majore a) acomodarea la cerinele sisternului scolar b) alfabetizarea inigiald, Precumn si obiecteve specifice a) asimilurea elementelor de bazi ale principalelor limbaje conventionale (seris, citi, calcul’ ; bb) stimularea copilului in vederea cunoasterii mediului apropiat; c) stimularea potengiglului creatiy al copilului, a imitatiei si imaginagiei d) formarea mouivatiei pentru invatare, inteleasd oa activitate sociala, aspect care este in atenfia cadlrelor didactice atat din gradinici, ct si din scoala primar Tendintele de evolutie ale sistemului de invStimant prescolar, dar si ale sistemului de invavimdnc in ansamblu vizeaza a) apropierea de sistemele de invaxsnant moderne, occidentale ; ¢) armonizarea politicii educajionale ou ceringele si nevoile comunititii ; 4) dezyoitarea si modernizarca invayimanmului in acord cu preintimpinarea fenomenelor sociale actuale : aparitia de noi profesii pe piala muncii, somajul, crescerea diversitagii culturale (de exeinplu, educatie interculturali yi religioasa diferita), impacrul tehnolo- giilor moderne (informatica - optional, limbi moderne). Aparitia modulelor apyionale ; e) centeatea pe copil, pe aspiratiile, nevoile, incliaatiile sale: £) deplasarea accentulul de pe imformativ pe formativ ; £) activizarea procesului educati h) interdependenga dintre activitiyile din grédinit’ si diseiplinete geolare 4.3. Importanta invatarii matematic in dezvoltarea copiilor de varsta prescolara jnsugirea cunostintelor si formarea abilititilor, deprinderilor si priccperilor, a unor capa- citigi $i compelente, vizate prin activititile matematice, au o deosebiti importungi in dezvoltarea generala si mai ales invelectuald a copiilor, ca yé in pregtitirea pentru intrarea in scoala. Fumiliarizarea cu multimile de obiecte ale ctor elemente, intalnite in miediul inconju- itor, au 0 naruri variaté contribuie la Lirgirea sferei de cunostinte, precum cel: refieritoare Ta eancitare, marime, culoare, numar. Descoperirea si perceperea coreet uw acestor insusiri se realizeari prin legitura nemij- Tocitd cu realitatea din jur, in provesul midnuirii de eftre copil a obieetelor concrete sau a imaginilor acestora, Aceasti actiune directt cu-obiectele a vorizcard dézvollarea analizatorilot tactli, vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi. Astfel, se acumuleazi primele cunostine despre multimi, despre modul cum sunt distribuite in spatiu, despre modul concret in care se conserva, creste Sau descreste 0 cantitate. in acest fel se stimuleaz’ dezvoltarea proce- selor de cunoastere, cum sunt perceptiile, reprezentirile, memoria, Specificul invazamantului prescolar | 17 Gindirea, cu procesele sale (analiza, sinteza, comparatia, si insusicile ci (rapiditatca, flexibilitarea, independen si sistematic, ca urmare a activitdtii permanente si variate desfigurate cu copii, in scopul alcdtuirii multimilor dupa anumite criterii (forma, mérime, culoare, pozitie spatial), al stabilirii de rela intre diferite multimi (echipotenté, neechipotenta), al ordandrii acestora, al asocierii numfrului cu auultimile de obivete, Rezolvarea acestor sascini de citre copii contribuie totodatd la educarea atentiei valun- tare gi a puterii de concentrare asupra aceluiagi gen de activitate pe perioade de timp din ce in ce mai lungi, a interesului penieu activitate, la coordonurea migeSrilor midinii de cltre anajjzatorul vizwal si cel auditiv. in procesul formarii reprezentarilor matemativg, copiii igi exercit4 vorbirea, igi insugese terminologia adecvaté, care ii ajuld si exprime corect gi cu usurin{i gandesc, si rezolv4 practic diferite sarcini. Activitatile desfigurate in scopul fermarii reprezemtarilor matematice permit realizarea unci corelafii permanente tmire toate cunostinjele insusite de copii in cadrul altor activitati (observari, lecturi dup’ imugini, desen, jocuri didavtice Exercitiul individual efectuat sistematic, in eonformitate cu cerinjele educatourei, contcibuie Ia formarea deprinderilor de mune intelectuala si practic, a sinqului de ordine si disciplina. Tema 4, Farmultati rgumente care sustin necesitatea desfagurarii activitatitor matematice in gradinita, 2. Selectati finalitafile invatamntului preseolar care credeti ca pot fi atinse prin activitatile maternatice din gradinita, Motivati alegerea facuta!Curriculumul national la disciplina matematica pentru invaétaméantul prescolar 2.1. Specificul notiunii de curriculum in invatamantul prescolar in pedagogia prescolar’, termenul ,curriculurn” este prea putin prez abordarea curriculard pe care © propun noile documente ce organizeazit activitatea in- structiv-edueativi din grSdinits ‘Abordarea curriculari Bi luarea in considerate, Jui proces educational realizat la virsta pregcolard, C. pregcolar, uclizarea exclusiva a sincagr omtinuturi ale invayimaneului” enti, avaud in vedere profilul general al vairste in plan teoretie si practic, a intre- nd facem referire la invatdmAncul (e insutic- pentru preycolari, fiecare dintre secvencele de tnvatare pe care le presupune continucul invarumantului se transforma in experiente de formare, In graclinirs, acunmularea de cunostinte nu este via scop in sine, ea vizdndl finalitati formative ; — pentru varsta prescolarti, delimitarea dintre continuturile inv243mAntulul si cont dificil de re xperientelor ¢ ormale gi informale este cel putin la fel de prezent ca si cel al influentelor a educationald extraformala este inuturile pacagiei es jizat. In evolugia prescolarului, impactul nvatare Dot formalizate propuse de gridinits, De aceea experiem ti in procesul educational din gridinita ‘culariuitilor de vagsti le prescolarului gi luarea in considerare sarricular sunt esent Cunoagterea pa acestora In procesul de pro 2.2. Structura curriculumului pentru invataméantul prescolar ‘Tn preventarea noului curriculum pentru inva aplicare din 2008) sé precizcar: ,Curriculumiul pentra invigimanml prescolar prezinui o abordare siste amici, in vederea asigurarii: continuit{jii in interioral aceluiasi ciclt curricular ; interde- pondencei dintre diseiplinele scolare (clasele [-11) si tipurile de activitati de inv ire: optional” invapimantul prescolar ; deschiderii spre module de ins ‘iculumul national la disciplina matematicé penteu invatamantul prescalar | 19. Totodati, noul curriculum se remarcé prin — extensie ~ angreneazii prescolaril, prin experienge de invigare, tn eat mai multe dome- nit experiengiale @omeniul lingviscic si literar, domeniul stiinjelor, domeniul socio- vman, domeniul psihomotric, domeniul estetic gi creativ), dim perspectiva wyjuror tipurilor semuificative de rezultate de invatare; - echilibru ~ asiguré abordarea fiecdrui domeniu experiential atal in relatie cat si cu curriculumul ca inerew; — relevanté — este adecvat atét neveilor prezen prescolari, contribuind la optinizarea intelegerii de cere acestia a lumii in care traiesc sia propriei persoane, la lul evenimentelor si in con Fruntarea cu 0 larg’ varietare de cerinje gi agteptari, In echiparea lor progresivi cu concept, cunostimfe aticudini gi abilitiji necesare in viat’ ; - difereefiere - permite dezyoltarea si manifestarea unor caracteristici individuale, chiar Ja copii prescolari de ucewagi varsta (vezi ponderea jocurilor si a activitatilor alese si aactivitétilor de dezvoltare personald) : = progresie si continuitate ~ permite trecerca optima de la un nivel de studiu la altal si de la unciclu de invitiméne ia alu sau de la o institnjie de invaigimant la alia (consisteny conceptiei generale, usigurarea suportului individual pentru copii etc.) (MECT, 2008) cu celelalte, 2, CAL si celor de perspectiva ale copiilor Structural, prezentul curriculum aduce in ateryia cadrelor didactice urmiftoarele com- ponene: finalitatile, continumurite, timpul de insteuire si sugestii privind strategiile de instruire gi de evaluare pe cele doud niveluri de vaests (3-5 ani si 3-6/7 ani) Obiectivele-cadra sunt formulate in termeni de generalilate si exprimi competentele care trebuie dezvoltate pe durata invaydmantului prescolar in cele cinci domenii experientiale Obiectivele de referinté, precum si exemplele de comportament, ca exprimari explicite ale rezultatelor invaqirii (conceptelor, cunostingelor, abilititilor si atitadinilor, dar gi ale competentelor vizate}, sunt formulate pentru fiecare tema i fiecare domeniu experiential in parte. in formularcu acostora s-a finut cont de wibilittile, interesele si nevoile copilului preseolur, precum si de respectarea ritmu- tui propriu al acestuia; ~ corelarea fiecirei noi experiente de invatare u precedentele ; = incurajarea initiative’ ji pasticipares copilului pregcolar la stabilirea obiectivelar, selec: {ia vonfinuturiler si a modalitigilor de evaluare ; ~ incurajarea invaririi independente prin oferirea de ocazii pentru a-yi construi cunoag- terea ata in insticutia de invatdmant, cat si in afirra acesteia), precum si a lucrului in srupuri mici pe centre de activitave (arii de stimulate) §i, pe eat posibil, in grupuri cw © componenil eterogent ; = slimnularea autorefectiei, autoevalndrii, autoreglirii comporlamentului de invatare (MECT, 2008). Curriculumul pentru invitémantul prescolar promoveazi conceplul de dezvoltare glo- até a copilului, considerat a fi central in perioada copilariei tirupurit Intrucat final ititile educatiei in perioada timpurie (de Ia nastere la 6-7 ani) vizeaz’ dezvoltarea global a copilului, obiectivele-cadru i cele de refering’ ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experiengiale, jinandu-se cont de reperele stabilite de domeniile de dexvoltare. tn ateat sen, dotneniile expetiontiale deirfa tnstramente telatingere x aces tor obiective gi, in acelagi timp, instrumente de miisuri pentru dezvolearea eopilulvi, ingradinty Didactice activitatiler maternatice i contextul in care ele indict depritidert, capacitéei, abilititi, contimuuri specifice domeni (MECT, 20 ilor de dezvolts Domeniile exp nfiale cu cate 8 cadrul cus mantul prescolar sunt: domeniul estetic gi ereutiv : domeniul om si societate : dk Timbi si comunisare ; domeniul stiinte ; deneniul psihomotric. Programul anual de studiu se va organiza in jurul a sasc mari terme + Ciree sveeessin cum si de ce se intémpla? , Cum esie, a fost si va fi aici, pe Pérdet? , Cuni plani aie? , Cu ce si cum exprinidin ceea ce sinatim? si Ce si caum vrecan ‘eulumului penteu meniul 1? cu mementul din a p nivelul de studiu (3-5 ordtinea prezentarii mil sat alta, se pot detula cu cop’ Fiecare cemé este structurati, pe domenii experien continutari Domeniul gtiinge include a1 ebordarea domeniului matematie prin it rientelor practice, cét $i lagelegerca naturii, ea fiind modificabilt de fiimtele w se afl tn interactiune. Astfel, s€ considerd necesar ca preseotaru! neniul mat fie prin jocuri dirijate ca materiale, cum ar fi nisip ba, Sau prin simularea de cumpérituri in rmagiezine, in aveasté manierd vor putes fi dezvoluate cepsezoutirile avestora cu privire la unele concepte, cum ar Fi fi implica. im activitati de diserinnin capacititilor de rationament, inelusiv de rayionament abstr cu obiecte si activitati famniliare in sala de grup sau la domicilin! copiito: deasebit de semniticativa concretizarea ideilor mater impreuna jente de cunos enicio legauur§ diferit iecte ani, resp je si comtine obiective de refering, comportamente si sugestii de ice in experinm alte concepie si ele tru exprimarea unor puncte de vedere, pentru cresterea claritigii sau a relevanjei unor miesialje, De asemenea, este de dorit ca domeniul si uu ingradeasct copitui doar fa comtextul disciplinelor matematice, ci si-i ofere posibilitawa de a explora si contexte ale unos alte componente curriculare, oriunde spur elemente cum ar fi: generarew unor desene geome cuantifica ere pentru rezolvirea d ice, scheme, estimarea unior costuri, planificarea unor activitéti rezultaie, analiza proportiilor unei cladiri exe Abilitigi si competente asociate demersuritor de investigatie stint varea, selectarca elementelor sernuilicative din masa clementelor irelevanus, generarea de , generarea de alternative, conceperea si realizarca de experimente, orgariiearca dateler rezultate din observatii, pot fi dobindile de copii prescolari atunci c: i naturii, prin activitéti simple preeum : abservarca unr fiinteplante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putind face con statiri privind efectal temy materialului), € cu instrumente muzicale simple, aplicarca unor principit stiinyifice in economia domestica (de exemphu, producerey inurtului} sau prin compararea propriet Totodai, preycolarii pot fi incurajati si efcctueze experimente, si utilizeze de securitate diferite instrumente sau echipamente, 4 inregis tele obsetvatiilor stintifice, 48 utilizeze diferine surse de infennas si caute solutli, si simetizeze concluzii valide (MECT, 2008) nd sunt pugi eraturii asup% fectionarea sau jocul lor diferircler materiale onditii rezultax rezolve probleme, 1 Este yorha despre obievtivul iculumul national la d teu TwaLamantul pee cadru pentry tilor matematic 4, Studliati ple cordate a de studi 2, Studiati Curriculum penery ine 2008) si selectati abiectivele de referinta care lizate prin activitagile meternatice 3.n ci u invataméntul prescotar (3-6/7 ai dameniul exper te, exista un obiectiv de ref: estor pbiective cart Puteli preciza care este aceasta?’ tar gi calculati ponderea grupa/pen tru fiecare nivel 3 (MECT, 2008), rinté rare nu se corespund obiectivelor-cadru si misoare timpul prin inermediul ordondrii evenimemelor jor adecwate” de la p. 81 preeum gi cu gjutorul enstrume!Formarea reprezentarilor si a notiunilor matematice la prescolari 3.1. Particularitatile intelectuale si psihofiziologice 3.1.1, Senzatiile si perceptiile {in perioada prescolara se dezvottd sensibilitatea tuturor analizatorilor Corganelor de simt), ceea ce va duce la importante transformari ale conyinutului cognitiv si ale structurii si yalorii percepti¢i ca proces de cuncastere. Deoselit de important este rolul pipditului, perceperea direct’ a obicctelor prin atingere si manipulare. Mas este un organ eu 0 sensibilitate remarcabild, din care causa pereepe rea tactila se face mai repede gi mai bine. Ursula §chiopu diterentiaz’ noua categorii de insusiri perceptive ale obiectelor: ren peratura ; forma suprafezei; caracterad corporal; mérimea ; distana: directia; apases rea, greuiatea:: miscazea (Schiopu, 2009, p. 150) Rolul vizului creyte, de asemenea, deosebit de mult. Prescolarul reugestec si dem ‘meascd in mod corect culorile furdumentale ale spectrului solar gatben, albastru, verde, rosu, Rolul auzului sporeste evident, se dezvolt& auzul fonematic, aueul muri obiectelor dup suncicle pe care le emit la atingere sau lovire. fica Sensibilitaea auditiva devine de doud ori mai find in perioada pregcolar’, Una dintre caracteristicile de baza ale dezvoltarii percepriei in aceastd perinadii o com. stituie cregterea caracterului ci analitic, devenind nai profunda, mai concentrata. intr-adevae, copilul nu poate recunoaste un trandafir dacd nu are o idee despre teristicile acestel Mlori. In mintea lui are loc o rapid Compuratie tntre floarea aflatd in sa gi trandafirii perceputi in trecut. Este implicatdé o analiza a acestor imagini, adicd obs vyarea unor detalii privind forma florii, mirosul ci, frunzele, prezenta spinilor, care i permit copilului si fac o legdwurd (deci o simweza) inure cea ce vede, ce simte si ce stie (apud Cosmoviei, 2005, p. 111) Treptat, pereeptia devine un proces cognitiv deosebit de activ si complex in perioada prescolari, structura ei cognitiva se dezvolti foarte snult, interesele, preferintele copilulul Incep, odati cu intrarea in lumea matematicii, s4 dezvolte noi eriterii gi puncte de vedere din care se percepe unul gi acelasi obiect, ceea ce va duce la diferengieri wot mai vizibile in percepriile prescolarului De exemplu, la intrebarea: Cum este mérul?”, pregcolarul poate rispunde ; ,Mirul este rotund, mare/mie, rosu/galben/verde, gustos, dulce/aeru, se nvindnes dup’ mast” Formnarea raprezentarilor si a nosiunilar matemiatice la prescolari | 23 Lao intrebare similard cu privite la biciclet, preycolarul re adesea roti, are pedale sie a lui Viidus", Toate acest galomerare de experient relativ neorganizac’. In perceptia lui, se con dcestuia de situatil concrete (Schiopu, 2009, p. 153) Pentru activitatile matemiatice, perceptia nu este sufivicnid, Este necesari si reprezen- tareg prin care si se dobandeasc’ funolii de comanda si reglaj Asada, in perioada prescolard, perceptia devine un proces cognitiv deosebit de activ pentru deevoltarea copilului si susine invatarea Perceptia nu este 0 simpli copiers realititii, cl si o lnterpretare orlentati! de proc: cognitive superioare. In perceprie este implicata si gandirea ~Bicicleta are a aratd c& tn relatarife copilului exist 0 ald si a Legare Numai continuarea analizei si comparatiilor ii permite pindirii s& dezwaluie esenyialul in spatcle aparengelor care ccupa primul plan in cunoasterea perceptiva. fn schimnb, aceasts cunoastere clornentari este subicienti si foarte necesara pontru reglarea actiunilor imecliate, Fari o perceptic clara, n-am nimeri clamia usii, nu né-am putea innoda gireturile la pail (qpud Cosmovici, 2005, p. 111). in actul perceptiv sunt implicate $i atitudinile : motordi, intelectuale si afectiv-motiva ionale, A. Cosmovici subliniaz’ faptul c4 factor vin in procesul percepti¢ Irebuie luati in considerare in procesul didactic, in prezentarea materialulai incuiciv 41 in dezvoliarea capacitiii perceptive” (apue Cosmovici, 2005, p. Ill). Dezvoltarea perceptici urmareste dousi mari obiective; dezvoltarea spiritului de observatie al copilului si forma rea unor reprezentari clare si precise. 3.1.2. Simturile si Tnvatarea matematicii Simpurite la care ne referim suit putin thai nurneroase decat ceea ce se desemneazi in mod obigauit prin acest cermen. De fapt, pentru percepliile ochiului distingem simul cromatie (perceptia culorilor) si simul stcreognostic (idem 5 pentru percepfia pieli, simyul tactil gi simjul termic (perceptia term rea obiectelor pe baza retiefieis Io craturilor), precum $1 dow’ perceptii care se refera la mugchii membrelor superioare, simtul baric {perceptia maselor) gi simful kinestezic (perceptia miscZrilor) Atunci cand se pregteste sau se selecteaz’ materialul destinat cafingcii simturilor, iebuie ssc aibi pri} ca multimile de abiccte alese si permité Iucral cu un singur parametru de mare a perechilor: asifel, imperecherea culorilor presuipune suporturi identice pentru toate eleme icelusi material, aceeasi forma ete,). Im unui paramecra suplimentar complicd activitatea gi trebwie deci propust iolr-o a doa faz de invaqure (Cerquetti-Aberkane, Berdouneay, 2007, p. 65). icle ce se immperecheazt ( raduceren Pentru preyati activitigile de forinare a mulfitnilor gi apoi pe cele de formare a repre- zentirilor despre numerele naturale, trebuie desfisurate cu copili o gama complex’ de aotivititi care s& aibi ca rezultat formarea, exersarea, dezvoltarea si consolidarea unor abilitit, deprinde Autoarele Frangoise Cerquetti-Aberkane si Catherine Berdonneau propun o serie de wititl de acest tip din care prezentim in continuare cateva exemple. sau priceperi bazate pe ulilizarea unuia sau a mai multor simtur24 | Didactiva activitatilor maternal in gradinita oS Puneri fn perechi gestuale Objective = dezvoltarea atentici, reproducerea unui gest arlitat de condued rul de jos, Punterea in proctied in gruparea copillor ficient ca prim’ cron a restabilirii linistii) ; sau in sala de migcare, fie in manier colectiva, fie in grupe miei. ‘aceast activitute se dovedeste a fi fisart Sarcint de twern Cand avest joc a deverit un ritual, sarcina de Inery au mai are utilitate, La inceput se fac gesturi ample si simettice : agezarea ambelor méini pe cap, pe umeri, pe abdomen, pe genunchi, intinderea bratelor vertical deasupra capului, apoi se Jae gesturi mai restranse, dar tot simetrice : usezarea mainilor pe obraji, pe nas, pe frunte ete, Ulterior sé pot pro pune (la grupele mijlocie si mare) gesturi nesimemrice : o mn pe abdomen, alla pe cap ate, Toate avestea pot fi luctate in mod regulat, incep3nd cu grupa mic, in gedinte foarte scurte ~ unul sau dou minute gi frecvente (evential de mai multe ari pe zi), Cand caplit sant bine antrenati pentru rezolvarea surcinilor, trebuie s se incerce s& s€ dea rolul de conducétar de jac unuia dine ei. aM privili si apoi facesi ca,mine Extensii aceeas siruri gestuale — se vor efectua din ce in ce mai mult ondine, apoi dezordonat gesturi; ty inceput i Puneri in perechi tactile (wate grupel Obiective : ~ exersarea simpului tactil, rafinarea fui — suscitarea unei constientiz#ei a perceptillor ts dezvoltareu alent ; incurajurea folosirif indinilor (varfurile degetelor, dar si palma sau dosul palmei) pentru o cunoastere find a mediului si nw numai iou-o manier3 urilitara, pentru a clile; lua ebiecte ; — punerea in perech a tactila i a unor obiecte care au 0 acecasi caracterist Material Boni pentre ochi (o bucati de swf de aproximaciv 6 cm pe 25 em, pe care se coase un elastic) ; din motive de igienf. ideal este ca fiecare copil si aibé propria bandi. Remarc#: Aveasté activitate se paute desfigura si rk benci pentra ochi, cam este: cazul adesea cu copiii foarte mici, cRrora le este fried dacdl It se pune o banda la ochi. fn acest ewz, obigetele care tebuig puse in pereciti sunt dispuse intr-o cutie destul de mare, in care au fost cute dowd giuri suficient de mari inet s& luse mainile copiilor sa treactl; ei trebuie sti giseasct in interiorul cutie clementele care mexg impreuni. Obigotele nu sunt seoase deedt atunci cimd se crede vi s-a format o pereche jn activitifile care fac apel Ta simul tactil, at trebuie niciodata cerul copiilor si caute obicete de cornparat intr-un sac ; intr-adeviir, cind se manipuleaz’ fntr-un sac, materialul din care este fabricat sacul se afl fn contact cu pielea mainii si a tncheteturii, astfel c& provoact percepii tactile care induc in eroare gi are Ti impiedict sf se concentreze La clementele ce webuie comparate. Peprezentaritor sis natiurilar matemetice la prescolari Sacuteré cu solide granuloase : este necesar un numi par de sficuleti, avand togi aceeusi formnd (in general dreptanghiular’, penteu facilitate), aveleasi dimensiuni (8 em pe 12 em ( din aceeasi Jestmura opacé deswwl de fing (macerial si culoare) si congindnd doi cate doi aceeusi masii compust din diverse solide granuloase de eemplu, doi saci cu iaziire, doi de linte, doi de fasole verde, doi de pietrig ew. Nici unul dintre.s&culeti au frebui sf fie umplut prea tare, clici ef trebuie si permit perceperea elementelor care sum imiaterior. Pentru a face materialul autocorectiv (copii se pot autoe’ tun semia discret pe cei doi sAculet! care contin acelasi material Plaici cu asperitdti: este nevoie de un numlir par de pléci rigide, avénd toate acceas' forma (dreptunghiulird, pertru © mai mare facffitate), accleayt dimensiuni (de exemplu, 6 cat pe 15 em) si acoperite dowd cate doud cu avclagt material cu asperititi (ae exemplu, elaspapit) Se alege aveeasi varietate de hartie peniru toate perechile : tie hirlie pe suport bei, fie pe suport galben, fie pe suport rez, fie pe suport verde ete. Perechi de jesdturi: este necesar un numér par de buedjete de jesiiturl, avand toate acceasi forma (patrata, dreprunghiviar’, ovalé sau alta), aceleasi dimensiuni fo dimensiuae opting corespunde, in mare, palmei deschise « unui adult, de exemplu, un pétrat eu laura de [S$ cm sau un oval cu diagonalele de 13 cm pe 18 em) gi confectionate dou’ cite dowd ion de (es a motivele prea mari imprimate, pentru c& cele dou’ bucéti ale unei perechi pot avea aspecte vizuale loarte diferite si autocorectarea) ; se surfileazi marginile, pentru a sc evita ca bucitile de destrame prea repede. din acelasi esa ur {a se Piese de clomino tactile elements diferite Ja atins si ca sunt necesare placi di re se folosese in acelasi mod ca dominourile traditionate, Loto tactil: presupune wilizarea unei plc multe elemente tacti a mai multor plici) care grupeari mai Jiferite si suporturi izolate care contin un element tactil identic cu uu! dinure clementele de pe placi (sau plici) Remared se pot folosi numeroase abiecte peatsu jocurile de puneri iri perechi tactile cu conditia ca cele dovd exemplare sé fie perfect ideatice (jocuri de constructie, aniule din Jemn sau din material plastic, dopuri, capace ete., care por fi constiluile din acele: materiale sau doug ele doud din materiale diferite) Punerea in praciica Punerea in perechi a scculepitor cu solide granuloase : se aleg tei perechi foarte dile rite peniru inceput : se mai adaug’ doua pe: {cand jocul devine prea uyor; nu enisté o Limit superioard a mumirului de perechi, Saculetii se ating peutru a putea fi pusi in perechi. Se poate iuert cu o band pe ochi, iar sticuletii pot fi introdugi intr-o cutie La final se face controlul vizual prin semaele de marca echi, atum q Punerea in perechi a plécitor cu asperitdyi solide granulouse. Se poate lucta cu 9 Inmd pe ochi, intr-o cutie sau pur 5 simpla cu plicite ‘se (dar tentagia de a triga este mult mai mare !) Autocorectarea este vizua culoarea hartiei este destul de diferitaé, in functie de asperitate. avelasi procedeu ca pentru siculeyii cw toaivitapilor maternatice gradinive Perechi de resenurt : pentru inceput se folosese dow! sau ttei perech x inai adaugd o pereche atune cdnd jocul devine prea usor; mmérul maxim de perechi depinde de posibilitztile de diferentiere tactilli ale copiilor. Copiti au benzi le urd se ating pentru a fi puse in perech cul cH doud Bucdté provin din aveeasi cestiturs se coms control virual La inceput se propun perechi buclele de tesaturi mai variace, Se pot indica numele gesiturilor (materialelor) foarte diferite de jestitur rod progresiy se edauga dar acest lueru au este indispensa Picse de clomino tactite > primele ce vor fi foldsite sunt cele ee earor elemente tactile acoperd in tolalitate dominoul, care permit astlel comtinuitatee ractils Piesele ale ciiror elemnente tactile au forma unei buline suat mult mai dificile, clici impun pascrarea unei amintiri tactile pentru a putea face compara Loto tactile + sunt folosite dup’ dominourile tactile cu buline. & Pieri fu perechi auditive (yrupa onic ~ grupa miflucie) — exersarea simmutu) auditiv, rafinarea lui; area constientizirii pe vollarea ate 'a sLipiitii expresiei son - punerea in perechi a obivetelor care au ac ceptiilor sonore Material Cutil sonore: este nevoie de un numar par de cutii {nchise (cutie mici, sf fie identice,atit fn ceea ce privest fora cute propriv-zi perfecte, cond yi a capacului ei), avind toate avceasi forma, ace i $i producand do i sumer Sonoritatea culiilor poate fi realizaté cu ajutorul unor elemenie diverse, cum ar fi artunte de porumb, mazire, buedtele de tuna, piecris, nisip etc. Se amplu cuilile dowd a and la juiitatc, cu acelagi tip de elemenre se asigur’ indu-le, produe zgomowe ce se por difeceagia. Se lipesc ua evils sf fie golite amaci cind sunt folosite de copii ¢ poate face autocorectiv (permite verificarca comctitndinii solutiilor $1 ¢ fifa infestoarit sooului. au avveasi Masi § eapacele, p Materialul corel a eroriler de citre copii) printr-un semn colosat ton numndr par de instrumente de pereu- igi Gorin Materiale care emit perechi cle note identice fie simple (clopotei pe suport, lame sonore sav alte obiecte), avail sale ac aceleasi dimeusiuni si producdnd doud cate doug avelasi sunet. Bsce un material care se poate contectiona, de exemplu, daca se folosese dowd serii de sticle opace, urapluce cu apa mai mult sau mai putin, si inchise ermetie : in acest caz, novele objinute nu sunt neaplarac cele din gama tradition: pot fi cei din materialul Montessori: se pot folosi, de asemenea, o serie de clopojei de culori diferite ( clopoiei de aceeasi al doilea set de cloporei identic cu primal ; acest material 1 individual, avind toate acelast ascunse in soclu. lopot ‘saa 0 serie d culoare, dar trebuie st avem us ‘ocorectiv) sau lamele sonore chon pu este al aspect: aceeayi lmmgime Marerialul s¢ poate face autocorectiy, print ua semn colorat pe fata inferioar’ a soclului Farmarea repreze hotiunilar rnatematice ariior gi a Jocul ecoulu’: un mic pasavan (douk cartoune mari si drepranghiulare, de accleagi dimensiuni, de forma unui bloc de desen, care sii nu permit copiilor si se vad unul pe altul si o multime de obiecte variate, in dubiu exemplar, ce permit producerea de sunete, De exemplu: dou cutii muzicale (cu sunere identice), doud moristi, coud tobe etc. Punerea in practicd Cutii sonore: este nevoie pentra inveput de dau saw trei perechi de cut adaugi o pereche atunci cind jocul devine prea usor; numéul maxieni de perechi depinde de pasibilitdtile de diferentiere auditiva ale copiilor. Se zdruncing cutiile pentru a fi auzit zgomotul produs. Se pun in perechi cutille di sunetele canise y Perechi de note fac sd raisune instrumentele de pereutie eu ajatorul unui ciae? el se purl in perechi dupa sunetele emise. Pentru iuceput, doud perechi, apoi se srisi adaug’ o pereclie atunci cind jocul devine prea ugor de perechi. no exisc4 Limit superioar’ pentru numarul Jocuri sonore care se wrilizeagd co extensii ; Jocul ecoului : doi copii sunt agezati de o parte side alta a paravanului, in.aga fel incat si nu se pouti vedea si dispun fiecare de diverse materiale sonore. Pe rand, unul dintre vi face s4 risune un , instrument”, celdlalt incereatid si pascase’ in colectia sa pe eel care produce acelasi sunel. Acuratetea rispunsului se controleazé caberand paravanul sau punind un al treilea copil in rolul de arbitra Pacald sé Tindal: acest joc, care mu dureazi decat e: in sali, nu necesité decat dou’ benzi pentru ochi Doi yoluntari au ochii acoperiti : unul este Pacalé, celilalt Tévteald Gn cazul copitlor foarte mici, se plstreaz prenumvle acestora). Bi sunt separati unal de cvlilalt $i trebuie sii se regiseascd, strigandu-se reciproc. Ceilalti copii pot sd Ite usu7ati pe laturile s&lii $1 % observe (Fri sti comente72) smu sunt liberi sf se miste, ou condifia sf au jeneze misc! tile celor doi copii cu ochii acoperiti Acest joc poate fl reluat cu alli dai voluntari La grupa inare se poate complica jocul, fiind introduse simulian mai multe cupluri eelebre din basmecle cunoseute de copii. Unie set ? Jooul presupune acecasi oryanizare si avelasi material. Copiii suat grupati in centrul silii de joc, cu ochit acoperiti, Cadtru! didactic > palme, iar copiii tebuie SH indice cu degetul de unde vine zgomotul. Se reia exercitiul, schimband loeul (rd 2yomel | leva minute gi poate fi pructicat & Puneri in perechi cu dominant vizwale (roa Obiective ~ exctsarea simpurilor vizuale (stereo gnostic, cromatic), rafinarea lor ; ~ controlarea simgului stereognostie prin simul kinestezie : ~ exersarca moticitqii fine; ~ susciturea constientiztrii peeceptiilor viewale ; = dezvoharea atemtie’ a evoeare(vizual, verbal sau kinesteziea) pornind de Ja percepfivizuale (crematicd sau stereagnos-