Aspecte hermeneutice in mitul pesterii la Platon Gheorghe POPAY Platon, pe numele stu adevieat Aristolles, fil ui Ariston siPeriktions, fos, fra ndoial,unul din cei mai mar gin tor ai tuurortimpurilor. De acea,fptura Ii spiritual, inves. rmintaia in rostres imegratoare a dilogurilor sale, armas in inima culturi pin asi. Un mare inspire, precursor al cuge tar modeme, fifa umatorea descriee: Paton se raporteazt {inlume asemenea unui spirit frit, caruia i place st gizdi- iascd un tim in aceasta fume Si el tu eat preocupat st acs ‘unostni cu ea, fnded elo presupunc, ct mai ales si com nice ceea ce el aduce cu sine ide eeea ce ea are nevoic. El ps trunde in adncuri mai molt a si umple lume cu ima sa, decit a0 cunoase,Plton se mica spe inkime, cu nostalgia part- ciptei la originea e. Tot ceea ce ol exterorizeaza se raporteazA Jun integ eer, la un Bine, Ader i Frumos ale edorimpe rative el cauta se trezease in fecare ppt (Goethe). Mergind pe lina acesteidesfsurari de gan, in cele ce ur- mez, ne propunem interpret, pect ne tin putin em nficata simbolico-spriuala a mitulutpestei, ew ear facepe cartes a Vil-a a dialogului noktvete sa Republi Pret, pofsr i Unvenisen A. Cus” in a acl de Tele ton sD, Sion "Re Uber, Grads der Geschche der Psp pp 3-4, la Die Prof De Neole Balen, ora Flo ance, Etc ns j Nin peri xe opovesie pe cire Scr o pn i ran eso apne it mi clr despre eesti, iets Feserincpous inde com nsenatsa pin. eta avn cee pci occur Fein In acasts Meapere ele gtssc ica din copia cu Petrie grap lepton tobe ono pete ois iae nme Bitoni perce em cum et parevanal camaro, ps fle De ngs pert nie came par fo bis cre depen nner port ett enc eae pr de pnt om rat tn chp a iver re cece por i ot ste ei fered unter ar dak hn ps sted tnd ast ubre,peclvdr el nue alta? A fet oan pts a ep dev dsl nb h flr riven wan nce fla pc gues brn Iie vinden de pa ord mite, dc ceva lear Inf: Acc utd a pon dea it eo Gua sro pao dle pee ‘es min nd el oan cl Jed, i npn saci falar pnp acl cect Glooon re ele i Paton.al caror umbre le vzuse mai inante, Ce rez a ice, dct ina iar spune ct cea ce vazuse ma insite era desert, dar cd acum se afl mai aproape de ceea ce estes ef, intors etre ceca ce est n mai mare masura, ede mai confor cu aadevarl.. Nu rez ef el ear putea aia eure $c ar Pateasocoi cl cele vzate mai faint eau mai adevrate det lar dacd Lar sili st priveascl spe lamina fnssi, nu ere bar durea och ic ar da fuga ida, ntorcindu-se spre accle Terai pe care poate se vad lear soci pe acestea, in fp, mai sigure decit cele aratato? Dar daca cineva lar smulge eu fort dn locuinta aceasta, ducindu pe wn sus grew peptis, ‘nedindu-i drumal pint ee nu Far fas a lumina sowelu,oare ‘ua suer imu s-ar mania cde tas? lar cind at isi a soare, ru sar umple ocii de striluire, ase neat nu ar pee veden nimi din lucrurile socotite scum adevarate?.. Cred ca ear avea nevoie de obiswinis daca a eae sk vad lumea cea de sus... La urma el va priv saree, nin ap nici reflect sale In vreun loc stein, ci -ar putea vedes si contempla, asa cum este, pe el insu, in locul stu propia. Dupa aceasta, arcu ‘eta In legs cu soarele, cum e8 acesta determin’ anotizp- niles ani cl edrmuist totl in fume viribila, ind cumva ispunzitors pentru toate imagine acces, vlzte de ei in pes teri... Daca omul acstas-ar aminti de prima sa lovin, de Injelepeiunee de acolo, cas de paras si de lant, el s-ar socot pe sine fercit de pe urma schimbtri, ir de ceili -ar imi... Dac irdsi,acel om, coborind sar ageza in aclasi Sscaun de unde a placa, oare nu ar avea chil plini de fntune «ime, sosind deodata dinspre lamea insori..Oate nu ar da ¢l pride ris? Si mu sar spune despre el el dupa ce s- ucat, a revenit cu vederea compas deci nu meri sincere a sui? larpecei ce Inceart sii devige sti condu pe drum ins, >Platon, Opera, vl Xi. Ande Coen, Eu Siti Eas cle Br 186,128ttl emia tutor ieior,Platon folosst imagines soa. ui, Accast idee ese idea biel sea cu greu pote f vray lar odatavazt, ea trebuie concept a in picina pnt to, 8 dep frumes; ea zamislteindomeniu vil mina si on p36, 51 magni Ets Poh, Dawe, 9p ES rcs hge sath ee fo de’ ocx ch Sit lae scar Cr ase sf! epee toc oe ani Sines ner er Ph, pp 317 S18 hc eit ge Noes i Ese ah St Pi lana, Maxim Miroristoral, Dionisie Arcopagiul, Fecicial AugustIn coea ce priveste modul desalastuire a omului, de care Vvorbeste mito, putem constata patra nivele de salsuie: doug Fnlaunicul si dous in afara pester. Pe prima reaps a sisi ‘amen aise Inlani ih pester i sunt captvai doar de coe fe vid, Pe a dova reap a slastuiri egtturile sunt indepaee tate, prizonieri sunt oarecum liber, dar rimin tot in pester Ei pot vedes lierurile fn lumina focului, dar nu au ajuns inca Ta adevarata liberate. Abia pe treapia a treiaa sisi, ind ‘oamenii au isi in afara, se poate vorbi de autentia ibertate ‘lind lucrutle se art ce sunt ele uv aera, intruedy sunt p= vite in humina Idi nua amin ail, Ci angi pe aceasta freapta ar soca" fri de pe urma Schima ar de cei ramas in anturi” in prima locuinf,fe-ar 6 mil”. A patra trea amit reprint revenira in pester a celor liber” iit” pont a arias allora calea spent a ara cetatea in'sare de trezre si nu de vi, asa cum sunt durate 221 majo ritatea cetatilor, de etre ca ce se up uni ea ali pent iste Uumbre se sfidese pent depl de a imi, cas cind aceasta ar fi ceva insemmat"™, ‘Acesa este de fat mesaul pe care mtu i transmit si prin care else implineste- Omul ,nitiat,eliberat de inchisoare I ri sensible priest ntreaga exstn in lumina idl Bineu El dobindese intelepeiune, are nu faseama simple acum: lide cunostine, io falare a intr inte spre cee ce este durabil, spre esena ultima a existentei, Aceastainalare na se poate infipui decd print modelre a atitudinii morale, la thza cia nu este asta o argumentare rational, demonstra- tia, ci est asezat un act de credini. Asa se incheie de fapt Re- publica Si astel, Glaucon, salvatne-a fost mitul sar putea Hine salveze si pe noj, daca iam da crezare si am putea sre em eu bine ul de vitare, as ne pngarim sufetl”