NIGEL WARBURTON MICA ISTORIE A FILOSOFIEICapitolut 19 REALITATEA PRIN LENTILE ROZ, IMMANUEL KANT (1) Dick por ocr unter scl colors eareapet al per vias Pel i dart vor incl Kant (724 a0) comida intuit d seal Tar fiteal est a deteemi ‘modul In care vom experiments totus va impul (© anumité forma fiecdel experiene. czpem ate loc in spatix si timp, r fiecareschimbua are o cauzi. Dar, conform lui Kant, lcrurile stan ag nu pentru ci realitatea arf, de fat, ase, ci peng i asa ne dicteaza mintea. In realitate, noi mu aie acces direct la esenfa lumii. Nici nu ne pater da ye ‘data jos ochelari ca i vedem cum sunt lucradl e, Suntem blocafi ci acest flr, iar tn ipsa vat. Bee complet incapabilis& experimentn git Tcene rimine de facut est si recunoastem ci eu exist gd infelegem cum ne afecteazd el ploreaza cee ce experiment intea lui Kant insu, aceasta 1a fe era gi viata lui. Nu mone = io rit niciodata gi a respectat ce priv rdonat gi log fe ri Ca si nu iroseasca nici un pic de timp, Dee, servitorul si-ltrezeascd la ora 5 dimineata Pi, fuma pips se apuca de luca. A fos extrem se seid mame si predea la univers 2 blimbare la ora 16.30 - exact la aceeasi ora in if ee asurile in functie de plimbarile lui Encercnd st ingeleag rela noatr cu realitate Hpeents, cam despre asta este vorba in metafzi fpesnt Gea weit vreodat I interes in special limite Mais initeleaceea ce puter s4 cononstem 38 Bilger. Acrasta ea o adeviraa oseie pen cl [rte exploreara acest limit, Mare de ao lectar fail: Kan Gin seach gre de niles ~ sare intr total rep ie Pasin caren pot susine cu sens ck&2 sunt complexe i grev de desc, ind eal Jupta ct un desis sufocant de cuvinte care ti day all ‘care contin gi ceva luminiguri, Insi argumeng bat ene sufcient de impede ‘Cam est, de fp, realtate? Kan Boss Fe, Prtnul cuvant pe Tm limbajel ical li Kant, ,sintetic™ este opus lui anal fyasotie al 7 Hpnitic. Aceast’ inseamni c& poti cunoaste Tt, cick aceasta tristurd este pate din definitia le fi hranese puii ew fafie mamifer, dar {isi da seama ci nu face parte din categoria mami feels. £ la prin defn fformatii noi, Ele doar repeté ceea ce am presupus nungurileanalitice sunt corecte, pur gi sim ie, agadar nu ne oferi nici un fel dege Warburton deja ca ind de a sine tls prin fn cag deft evant . Dinpotrid, cnoayeessinetich neces telor sau al simbolurilor pe care le folosim. De il anoaten ch amie st acre, dt nai digg ieam gustt (au pentru cl acneva tea pal despre epereta fa de gutta lic). So el virat prin definitie ci lamaile sunt acre ~ cna te Invitim prin experint. Ua tenant sil ceroaten entra Este ceva ce ar trebay afla daci este sau nu adevirat poli si-ti dai seama pin cind au te wifi ca 89g De fapt, unele pi i, cum arf cele din rasa Mang gp Ite psiis-au pierdut coada, inst gy tot pisc, Prin urmare, problema daca toate pis au coada tine de factcitatea lumii, nu de defining vantulu psi". Este ceva foarte diferit de afirmajy Toate pisicile sunt mamifere” de defini analiti care este ceva cei svantului geste, prin urmate un en Prin urmare, cum rimane cu cunoasterea site 4 priori? Cunoasterea a prior, aga cam am viz, ee acea cunoastere care e independent’ de experient. ‘cunoastem anterior experienel, adic inainte saa cexperienta sa. In secolele al XVIF-lea gi al XVII ‘a existat o mare dezbatere daci avem sau nu vg ‘cunoastre a priori. Mai simpla spus, empirigti (pe ‘cum Locke) considerau 4 ns; rationalist (preci Descartes) considerau ed da, Atunci cind Locke eee iptionat cu nimic, el sustinea ci nu exist’ fi Pee, Dar Kant er eal prere Be rac posh ocunatrecare ne deve Bait derpre ume gle creo huge nde sient de experienfS. De aceea a introdus categoria lc a prior nal pe care Kat felt» cinoa fal lca, est propoatia mater Be Dex mt fo fbi tia prion ch?» Sst yal cu 12 (a recut nreprindem observ n hme). Dain Dock flosoful german are drepate,atunct ne Pris in fae une evolu, Innes, lwo a ft! oatra real etd, pu limp, ex BBpcne cova cu sens despre e,cova ral mul deet Bprosinar speculates decoperie ahi Kant Bpopernd cri despre propra mnt, unde simno} purtim ochelari cu lentile ro, ci i cd am fg apitotul 20 ddamentale ale relat noasire cu relates, Kant | Indreptat atenyia etre flosofia moral $1 DACA TOTI AR FACE ASTA? IMMANUEL KANT (2) Se aude un ciocint in usa ta. © deschizi gveei un fins care are 0 nevoie vizbili de ajutor: este rinit Sistngereazi. Tl primesti in casi ill ingejsti, faci Inul ca 8 se simté confortabil sin siguranfa gi sun upto ambulanta. Acesta este modul evident dea jioceda. Dar daca iti ati seaménul doar pentru ca ‘fipare ru pentru el, spunea Immanuel Kant, aceasta fu pare a fi deloc o conduits moral, Empatia ta nu fie relevanta pentru moralitates actiunit. Empatia tio parte apersonalitii tale, dar n-are nimic de-a fcec binele si raul, dreptatea si nedreptaten. Pentru Aint, moraltatea nu este doar despre ce faci, cl $i ilspre de ce o faci. Aceia care fac lcrul cored fee por si simplu din cavza a ceea ce simt: decizia160 gel Wars trebuie si se bazeze pe ratiune, ea ij va pune ce de datoria tas faci, indiferent cum se intimpla simtilafecare moment dat Kant considera e&emotile nu ar trebu si inte reve cu moralittes, Faptl ci leavem sau mu dein ee Ship ine gindim la parabola cu bunul samaritean, al samaritean fl aut pe un om yor sit pe marginea drumulu. Tofi ceili tree, pur §i Apt, pe Hingé el. Ce il face pe bunul samaritean sifie bun? Daci samariteanul Lar fi ajutat pe omul pur s simp ne, aga cum am vizut (he. nclacesta na fl un act bun, in perspectva kat Rn. Insi dact lar ajuta pentru cd ar recunoaste ch sststa este datoria li gi pentru ci este lucrulcorect de Gcut pentru oricine in asemenea circumstante, hia atuncl Kant ar fide acord ci bunul samaritean fcc adevirat bun din punct de vedere moral Conceptia Ini Kant despre intenti este mult mai ior de acceptat decat perspectiva lui despre emotti Hajortatea chiar ne judecam unii pe ali in functie deceea ce incearc fecare si fac, si nu neaparat prin {pea ce reusim efectiv si facem. Gandeste-te la cum teal simti daci te fare se repede si-si impiedice copilal mic si iasi pe ‘esea. Compara aceast situaiecu modal in care te-ai Sinyi daca altcinevate-ar imbrinci ca si se distreze Pirintele nua avut in intentle site rineascd. Darr Hiciosul, da. Tnsd, aga cum demonste ir Imbrinci din gresealé un om 8 urmitorul ‘iemplu, a aveaintenti Bune nu este suficient pentru 6 actiunile tale si fe morale.° I Stine fare age se asand Cie a ‘ste din cauzd nu pot ace nicodals resupus cei de fiecare data cind le convine, In cazul in care mi si ra ssi, prietena ta chine a sept pe alt ut dip casa sl sa dus in pare, atuncl ve fi vinovat¢& ki ata pe criminal. Va fg vina ta, intro anus surd, ci prietena ta a murit Acesta este un exemple pe care Kant insusl foloseste, Exemplul demonstreaz cit de extrem et perspectiva lui, Nu exista excepti de la a spune ade virul sau de la orice actiune morals. Cu topi aves: datoria absolut si spunem adevarul sau, aga cum Se Peet az imperativl categoria pur simp dpi fora!. Este un ordin ce Ii spune care este dato fats: Kant considera ei moralitatea este un sistem imperative categorice. Datoria ta moral este da [vis ta moral indiferent de cons el indiferent Mecrcumstante Kant considera cA ceea ce ne face sé fim oamen ile faptl cB, spre deosebice de alte animale, putem fine gindim le alegerile noastre sisi reflectim asw- prior. Am fi'ce niste masinaeii daci nu am putea frlona cu intenfe sl scop. Aproape c& intotdesuna gre sens si intrebi o Fiinfé umand ,De ce ai ficut {a"". Noi, camenii, nu actionam, pur si simplu, Uslinctiv isi pe baze rationale. Felul in care Kant [uprima acest lucru este prin apell la .maximele” ishiunilor noastre. Maxima este acel prinipiu fun- imental care spunde la intrebarea ,De ce ai ficut ‘at Kant considera ci maxima ce se afli la baza ‘qiunilor noastre este ceea ce conteaza in cele din tid, Ela argument londm numa pe bsza maximelor care sunt universlizabile, Ceva Ite universalizabil atunci cAnd este aplicabil sau va bil pentru tof. Aceasta inseamni ci ar trebui si fici numa lucrurile care ar avea sens pentrs orisav afla in aceap situate cs tne, Adresena totdeauna intrebarea .Oare tot ar proceda lf Nofce asl nit cava tus fie unal special Consider ci, In practic, aceasta Inseainod sp folosesti niciodata de ceilalti oament, ci si- ta na, capcitates lor individuals de a adopta dey tonal pent sin, Acestreepect pentru dmg ten valor fel urane ean mec tegl moderne a drepturlor omului gi reprecint ag contributie a lui Kant la filosofia morala. s Exe mai ur inflegem acest concep gil apelal lon camp, mapioeas fied doit al Zin unde vin fact, Cd oameni compari frag de la ine, et Inttdesuna politicos gle ds ey tae alicerea ili va detain p oxen oh deri si revind la magazil ta gsi chliecd bai dat esta covet, atunclinsearnd ce foley de fine cea ce ve. Kant considers scl Tefind moral, deoeece nu pti ded in mod rezonabil ci tof ram tata pe tf cella acest mod = ar fo forma moral de condita acd lea da restlcorectdeosrecereconoyt le de datoria tas nigel pe afi atunc aceasta ge o acne moral bazts pe maxima Ni Cella adiedo maxim despre cae Kent ceden este aplcabilé in orce static. A ingle pe oui Constuieo modalitate de teflon de penta fobjine ceea ce vrei. Deci nu poate fl un principia Iya Dacd tot ar Ingela pe tog celal ar dispirea Me rma de incredere. Nimeni no ae mai ceede a Gi luim un alt exemplu utilizat de Kant: imagi Be ekg cpt ane an pe Bi ncn ate casic peareey ye Be ecrae neem Be tea) rach gee ces evesfficea moralitatea disponibil I tanta nate ia ll nero de wae sentiment cre 9 mang Fosofia moralé a kai Kant se afl fnt-un gi trast iabtor ca aceea a lui Jeremy Bentham, gil consttuie sublectul urmatoralsi capitol. [neg indiferent de consecingele ce decurg din gy Bentham susineac& tocmat consecn(ee~ $num BEATITUDINEA PRACTICA. JEREMY BENTHAM consecinjele ~conteaz Daca visteni University College din Londra, vei fi remy Bentham (1748-1832) Surprins si] fu mai degraba cea mai rimas din corpul si, intr-0 erat git priveste, cs basto Hau avorit de plimbare, pe cate il poreclise,Pestrial” Hihnind-se pe genunchii si. Capi este facut din din lemn, desi odinioard era expus pentru public. Tentham credea c& teupl li ade fal mai adecvat decito statuie. Aga ci, atunc cind a Buri, in 1832, lasase deja instructiuni despre cum s8 Be tratate rimasifele sale, Ideea nu a avut mare priza